Alegerile sunt testul pentru politicile aplicate în vremuri de criză. E rândul Germaniei, pentru cele trei landuri în care se organizează scrutinul: Baden-Württemberg, Rhineland-Palatinate and Saxony-Anhalt. Die Zeit constată disponibilitatea mai mare pentru participarea la urne faţă de acum cinci ani, în timp ce Der Tagesspiegel scrie despre „Marea coaliție împotriva formaţiunii de dreapta Alternativa pentru Germania (AFD)”, cotată cu o şansă bună. Cancelarul Merkel se confruntă cu o prăbuşire a popularităţii după primirea a peste un milion de refugiaţi, iar acum sporirea sprijinului pentru partidul anti-imigranţi, AFD, ar putea zgudui politica germană şi guvernarea Uniunii Creștin-Democrate a cancelarului la nivel național, opinează International Business Times. Procentele pe care le obţine AFD în aceste alegeri sunt determinante pentru viitoarele configuraţii, este de părere şi Die Welt. „Extrema dreaptă și criza refugiaților pun o puternică presiune pe Angela Merkel”, titrează The Guardian, iar comentariile continuă în aceeaşi notă, „Alegeri de mare risc pentru Merkel”, subliniază Le Parisien, iar Le Figaro remarcă: „Progresul electoral al extremei drepte ameninţă SPD, Partidul Social-Democrat”. The Guardian scrie despre „Angela Merkel, un lider enigmatic al unei ţări divizate”, în timp ce Die Welt comentează înţelegerea dintre Merkel şi Erdogan. „Cancelarul neagă că ar fi în spatele planului Turciei pentru a rezolva criza refugiaţilor. Şi Ankara îşi joacă noul atu descoperit”. Între timp, Panorama consideră că închiderea rutei balcanice a fluxului de migranți ar putea deschide o nouă rută între Albania și Italia, iar Le Monde aduce în atenţie tendinţele de separare din UE, al căror lider în prezent este Marea Britanie. Dar şi în societatea franceză se observă astfel de glisări de opinie. Peste jumătate dintre francezi vor un referendum cu privire la rămânerea în UE, precum cel organizat de Londra în iunie, precizează cotidianul francez. În Orientul Mijlociu situaţia rămâne gravă. Statul Islamic este acuzat că a lansat atacuri chimice în Irak, consemnează Washington Post, în timp ce The Telegraph reţine că Irakul a rămas fără bani care să susţină lupta cu ISIS. Totuşi, New York Times ne dă semne de speranţă. Parţiala încetare a focului din Siria s-a dovedit a fi mai eficientă şi mai durabilă decât s-a aşteptat. Însă opoziţia siriană cere plecarea lui Bashar al-Assad, mort sau viu, potrivit La Libre Belgique, în timp ce ministrul francez de externe cere Damascului să respecte acordul privind accesul umanitar pentru a garanta credibilitatea negocierilor inter-siriene ce urmează să se reia la Geneva. Le Point anunţă decizia Ligii Arabe de a declara Hezbollahul libanez grupare teroristă şi menţionează că „Tensiunile sunt mari între Arabia Saudită sunnită şi Hezbollah – povară grea pentru guvernul libanez, ea fiind acuzată că serveşte drept capăt de pod pentru Iranul şiit – o putere regională angajată cu Riadul într-o luptă pentru influenţă”. În Libia consiliul prezidenţial a proclamat un guvern de uniune naţională, informează La Stampa. Organismul, format din membri ai facțiunilor rivale, a fost creat sub auspiciile ONU, cu toate că în parlament încă nu a avut loc votul de încredere, adaugă ziarul italian. O altă informaţie importantă din zona economică. Pentru prima dată a demarat producţia de petrol în Marea Barents, care se află în zona arctică, la nord de coastele Norvegiei şi ale Rusiei, anunţă portalul de profil 4-traders. Cea mai nordică platformă petrolieră a lumii se află acum în apele norvegiene şi este exploatată de o companie italienească în asociere cu compania norvegiană de stat Statoil, mai arată sursa citată.
Iulia Lăpădat
