Împărţită între criza refugiaţilor, documentele secrete din Panama şi conflictul din Nagorno-Karabah, presa încearcă să ţină pasul cu evoluţiile rapide şi ramificate de pe scena internaţională. În contextul în care regulamentul de la Dublin, vechi de peste 25 de ani, nu pare să mai răspundă provocărilor actuale cu care se confruntă Europa în privinţa refugiaţilor, Bruxelles-ul încearcă să îşi revizuiască vechile politici imigraţioniste. De ce nu a făcut-o până acum, ne spune Le Monde, care opinează că preşedintele Consiliului European s-a temut ca o propunere de modificare mai amplă a regulamentului „să nu dezbine şi mai mult ţările europene în privinţa migraţiei şi să nu ducă la eşuarea acordului dintre Uniunea Europeană şi Ankara vizând returnarea sirienilor în Turcia”. Două propuneri au fost lansate de Comisia Europeană, urmând ca decizia finală să o ia spre sfârşitul primăverii statele membre, arată publicaţia franceză. O variantă ar fi menţinerea regulamentului şi amendarea sa cu prevederea că, în cazul unui flux masiv de refugiaţi, va fi activat un mecanism temporar de solidaritate în urma căruia cererile de azil vor fi repartizate în toate ţările din UE, în funcţie de PIB, de ajutorul de şomaj, de numărul refugiaţilor deja sosiţi etc. A doua propunere este renunţarea la regulamentul Dublin actual şi repartizarea azilanţilor chiar de la început între cele 28 de state membre, în funcţie de capacitatea lor de absorbţie, mai scrie Le Monde. Portughezii de la Diario Economico subliniază, sub titlul „Uniunea Europeană încearcă să ascundă expulzarea emigranţilor”, că „autorităţile comunitare au făcut totul pentru a împiedica producerea unui contact între refugiaţii expulzaţi din Europa şi orice martori europeni”, fie ei ziarişti sau activişti ai unor ONG-uri. Din Turcia reţinem că de la începutul anului, peste 65.000 de emigranţi ilegali au fost reţinuţi pe „drumul speranţei”. Potrivit publicaţiei Sabah, două treimi din numărul emigranţilor „care şi-au părăsit ţara din cauza războiului, a problemelor economice şi politice şi care îşi imaginează o viaţă mai bună în Europa” au preferat rutele terestre.
Scandalul averilor ascunse în Panama continuă să facă noi victime şi să stârnească dezbateri aprinse în mai multe ţări. Diario de Noticias scrie că „printre numele implicate se află 143 de politicieni, dintre care 12 şefi de stat şi de guvern dar şi 30 de multimilionari de pe lista celor mai bogaţi 500 ai revistei „Forbes” şi bănci dintre cele mai active 10 din Europa”. Firma panameză de avocatură care înlesnea crearea unor companii offshore şi disimularea unor importante sume se declară victima unui atac cibernetic. Scurgerea de date a fost cauzată de hackeri din exteriorul companiei, existând dovezi tehnice în acest sens, spune unul dintre fondatorii companiei, citat de Daily Mail.
Despre securitate informatică scrie şi ziarul turc Hürriyet, care precizează că Ankara a deschis o amplă anchetă în legătură cu furtul şi publicarea datelor personale a aproximativ 50 de milioane de turci. Este vorba de informaţii precum nume, prenume, locul şi data naşterii, adresă, cod numeric personal. Euronews comentează că două treimi din populaţia Turciei este afectată şi că ar fi vorba de una dintre cele mai masive scurgeri de date personale din istorie.
Conflictul din Nagorno-Karabah continuă să reţină atenţia presei internaţionale, care aminteşte că părţile au ajuns la un armistiţiu însă tensiunile persistă. La Libre Belgique notează că peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în cursul celor mai violente ciocniri ale ultimilor 20 de ani. Iar Al Jazeera vorbeşte de un război informaţional între cele două state, comentând că istoria este principalul câmp de luptă în contextul în care fiecare parte urmăreşte să minimizeze revendicările celeilalte asupra zonei disputate.
Despre o încercare nereuşită de hărţuire a procurorului-şef anticorupţie din România scrie The Washington Post, care precizează că doi israelieni angajaţi ai companiei Black Cube au fost arestaţi sub suspiciunea că ar fi accesat ilegal conturile de e-mail ale unor apropiaţi ai procurorului Laura Codruţa Kovesi şi ar fi ameninţat unii membri ai familiei ei. Iar Jerusalem Post scrie, citând publicaţia Rise Project, că alţi doi angajaţi ai companiei, suspecţi în acest caz, sunt foşti ofiţeri israelieni de informaţii. Compania Black Cube a confirmat pentru ziarul Times of Israel reţinerea a doi dintre angajaţii săi.
Florin Mate
Agenţia de presă RADOR
