Revista presei internaţionale – 15 aprilie 2016

Un nou guvern pentru Ucraina, o lege a protecţiei datelor pe internet şi un incident provocat de apropierea excesivă a unui avion rusesc de o navă americană – acestea sunt temele de care se ocupă presa internaţională. „Rada Supremă de la Kiev a aprobat candidatura lui Volodimir Groisman la funcţia de prim-ministru”, relatează cotidianul ucrainean Korresondent. Până acum preşedinte al Parlamentului de la Kiev, noul şef al guvernului ucrainean, un apropiat al preşedintelui Poroşenko, este un „om al compromisului şi renumit pentru calităţile sale de negociator” – îl caracterizează Le Monde. Din Spania, El Pais notează că „cele două sarcini fundamentale ale noului executiv vor fi combaterea corupţiei şi aplicarea reformelor economice structurale, cerute de FMI pentru disponibilizarea creditului de 15,4 miliarde de euro”, suspendat din cauza suspiciunii că banii s-ar putea pur şi simplu evapora, în lipsa unui program eficient de combatere a corupţiei. Sceptic, The Telegraph constată că deşi „Guvernul speră că învestirea sa va pune capăt crizei politice care durează de mai multe luni”, „reformatorii spun că votul din Parlament le va acorda oligarhilor Ucrainei mână liberă să conducă ţara”. Preocupate de campania pentru referendumul asupra apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, ziarele insulare notează că, la două luni de la startul campaniei, liderul laburiştilor s-a alăturat susţinătorilor integrării europene. Financial Times remarcă un sprijin „covârşitor” din partea liderului partidului de opoziţie din Parlamentul britanic, iar The Times îl citează pe Jeremy Corbyn care spune că laburiştii vor face campanie „pentru o Europă socială şi justă”. Deocamdată însă, Europa aprobă o lege privind protecţia datelor în secolul XXI, după cum ne informează Le Figaro. O lege care „ar urma să permită o mai bună protecţie a internauţilor europeni”, având între obiective „să permită un control mai adecvat al utilizării datelor personale pe internet, obligând de exemplu întreprinderile să obţină un consimţământ explicit înainte de a le utiliza”, explică ziarul francez. Şi tot Parlamentul European a adoptat, după cinci ani de dezbateri încinse, o lege antiterorism care acordă autorităţilor naţionale un larg acces la datele pasagerilor aerieni, aflăm din EUobserver. O lege despre care susţinătorii spun că „va ajuta serviciile de securitate din UE să identifice modele comportamentale suspecte, în încercarea de reprimare a potenţialilor terorişti”, în vreme ce apărătorii drepturilor civile spun că reglementarea „va avea un efect minimal în prevenirea sau combaterea terorismului”, remarcă observatorul european. Acelaşi oficios de la Bruxelles informează că preşedintele Putin „se aşteaptă la menţinerea sancţiunilor” europene şi ca urmare „le va menţine pe cele impuse de Rusia” blocului comunitar. Şi tot Rusia este protagonista unui incident aviatic în Marea Baltică, despre care Casa Albă spune că este „în neconcordanţă cu normele profesionale ale armatelor care activează în apele internaţionale, în proximitate”, consemnează The Guardian. Un incident în cadrul căruia „avioane ruseşti de atac au survolat o navă de război americană”, aceasta fiind „cea mai riscantă acţiune de acest gen din ultimii ani”, după cum o califică cotidianul britanic. „Conform Comandamentului american din Europa, luni şi marţi s-au înregistrat mai multe astfel de incidente cu implicarea unor avioane şi elicoptere ruseşti şi a navei americane Donald Cook, aflată în apele internaţionale, în largul coastei Poloniei şi în apropierea enclavei ruseşti Kaliningrad”, mai notează The Guardian. Iar publicaţia belgiană New Europe menţionează că „se crede că incidentele constituie un răspuns la consolidarea prezenţei NATO în Europa de Est, ca urmare a angajamentului Statelor Unite” de a „detaşa trei brigăzi blindate prin rotaţie în ţările baltice, în Polonia, România, Bulgaria şi Ungaria”. Tot despre relaţiile dintre România şi Statele Unite, dar de data aceasta în sfera comercială, scrie publicaţia Bloomberg. „Poate că America exportă mai multe cereale pentru hrana vacilor, porcilor şi găinilor decât oricare altă ţară din lume, însă în propria ei ogradă îşi pierde cota de piaţă”, remarcă Bloomberg, cu menţiunea că „o cantitate în creştere de cereale speciale pentru producţia de lapte, ouă şi carne organice este importată din locuri precum România şi India”.

Adriana Buzoianu, RADOR