Conflictul din Siria şi acordul încheiat de UE cu Turcia pentru oprirea fluxului de refugiaţi se află în atenţia presei internaţionale. Ziarele străine scriu şi despre dezvăluirile făcute de Greenpeace privind negocierile asupra unui tratat comercial între Europa şi Statele Unite.
„Alep se afundă din nou în război”, titrează Le Figaro, explicând că „de 10 zile, nici un cartier al oraşului sirian nu a fost cruţat de atacurile aeriene, soldate cu moartea a peste 250 de civili”. Întruniţi de urgenţă la Geneva, reprezentanţii „SUA şi Rusiei studiază modalităţile posibile de separare a forţelor rivale din Siria, de delimitare a unor potenţiale „zone sigure” pentru luptătorii opoziţiei, pe fondul reluării violenţelor care ameninţă să distrugă complet armistiţiul convenit cu două luni în urmă”, relatează Washington Post. Şi în vreme ce Wall Street Journal scrie că „Armata siriană a prelungit încetarea focului declarată unilateral în jurul Damascului” pentru a permite livrarea de ajutoare umanitare celor 12.000 de familii blocate într-o zonă asediată de forţele guvernamentale, La Stampa informează că „Assad foloseşte arme chimice la Damasc, pentru a opri ISIS”. Pe de altă parte, acordul încheiat de europeni cu Turcia pentru oprirea fluxului de refugiaţi stârneşte tot mai multe critici. „Turcia este pe cale să obţină călătorii fără vize în UE pentru cei 75 de milioane de cetăţeni ai săi, chiar dacă nu îndeplineşte o serie de cerinţe de bază”, atenţionează The Telegraph. „Acest lucru ar putea antrena un nou val de refugiaţi, de data aceasta chiar din Turcia”, punctează Der Spiegel. Iar EUobserver menţionează că în aceste condiţii, „şase state membre ale Uniunii şi-ar putea prelungi controalele la frontiere”. Un alt acord, care ar urma să desfiinţeze barierele comerciale dintre UE şi Statele Unite, este la rândul său contestat de mai multe documente confidenţiale publicate de Greenpeace, citim în Le Soir. „Detractorii tratatului consideră că aceste documente ilustrează ameninţarea unei coborâri a standardelor europene de mediu şi în materie agroalimentară”, subliniază cotidianul belgian. Gazeta Wyborcza notează că Greenpeace a făcut aceste dezvăluiri „pentru că, deşi consecinţele semnării tratatului îi afectează pe toţi europenii, documentele privind negocierile au fost până acum secrete, iar opinia publică nu ştie aproape nimic”. Concret, scrie gazeta poloneză, „guvernul american vrea să desfiinţeze principiul, obligatoriu până acum în Europa, conform căruia produsele sunt admise pe piaţă numai atunci când nu pun în pericol sănătatea omului şi a mediului”. Un principiu pe care americanii vor să-l înlocuiască cu legea din Statele Unite, care prevede că „pe piaţă poate fi admis orice produs, urmând a fi retras din vânzare numai dacă va fi confirmată calitatea sa dăunătoare”, evidenţiază Gazeta Wyborcza. Totuşi, New York Times notează că „deşi nu au negat validitatea materialelor, oficialităţile comerciale americane şi europene au insistat că este vorba doar de poziţii de negociere, iar criticile formulate de grupurile ecologiste sunt nejustificate”. Ziarele străine mai reţin şi pledoaria generalului american Philip Breedlove la „o supraveghere mai atentă a Rusiei”. Citat de Wall Street Journal, comandantul suprem al forţelor aliate a afirmat că „Statele Unite analizează posibilitatea concentrării mai multor sateliţi de recunoaştere şi a altor tehnologii de spionaj asupra mişcării de trupe ale Rusiei”. New York Times informează că „aproximativ 200 de militari americani vor sosi în Moldova pentru a participa la un program de două săptămâni de exerciţii, în cadrul unei demonstraţii de forţă militară a SUA în zonă”, venind din România. Şi dacă în Moldova de peste Prut sprijinul pentru aderarea la alianţa nord-atlantică este redus, Rusia priveşte cu nelinişte spre Finlanda şi Suedia, care îşi strâng relaţiile cu NATO, după cum relatează EUobserver. Aceeaşi publicaţie de la Bruxelles citează recomandarea făcută de Consiliul Europei, cu ocazia Zilei Libertăţii Presei. Organismul de apărare a drepturilor omului a făcut apel la cele 47 de state membre să ia măsuri pentru ca „legile defăimării să nu ducă la autocenzură”, afirmând că „este esenţial pentru democraţie ca presa să-şi îndeplinească activitatea de observare şi criticare a celor aflaţi la putere”, punctează EUobserver.
Adriana Buzoianu, RADOR
