Statele Grupului de la Vişegrad au reacţionat negativ la propunerea Comisiei Europene

Statele Grupului de la Vişegrad au reacţionat negativ la propunerile Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente de refugiaţi şi sancţionarea cu amenzi a ţărilor care nu le acceptă. La o reuniunea ministerială ţinută la Praga, Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria au calificat iniţiativa Executivului comunitar drept şantaj, drept neeuropeană, sau – contrară realităţii. Propunerea este lipsită de sens şi încalcă drepturile statelor membre – a subliniat ministrul polonez de interne, într-o declaraţie de presă. Care au fost reacţiile oficialilor ungari, ne spune corespondentul Radio România Actualităţi la Budapesta, Emil Groza:
Reporter: Propunerea Comisiei Europe – potrivit căreia, statele membre ale Uniunii Europene care refuză să primească refugiaţi în cadrul unui mecanism de relocare, vor putea plăti o contribuţie de solidaritate de 250 mii de euro pentru fiecare persoană care ajuge, în schimb, într-o altă ţară europeană – a generat reacţii de nemulţumire din partea ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, dar şi a omologilor săi din Grupul de la Vişegrad, prezenţi astăzi la o reuniuna la Praga. Într-o declaraţie acordată postului public de televiziune M1 din Ungaria, Péter Szijjártó a apreciat că propunerea Comisiei Europene reprezintă un şantaj şi trebuie respinsă.
Péter Szijjártó: Din punctul nostru de vedere, este vorba despre un simplu şantaj din partea Comisiei Europene. Această atitudine este inacceptabilă şi neeuropeană, deoarece conceptul cotelor ar trebui uitat. Decizia privind conceptul cotelor a fost luată prin încălcarea reglementărilor europene, iar această propunere îngreunează şi mai mult situaţia, pentru că doreşte să forţeze această soluţie asupra statelor membre ale Uniunii Europene. Trebuie să respingem acest lucru în cel mai hotărât mod. Pe noi să nu ne şantajeze nimeni.
Reporter: Potrivit presei ungare, ministrul ceh de externe, Lubomír Zaorálek, a declarat, cu prilejul reuniunii de la Praga, că propunerea Executivului comunitar reprezintă o surpriză neplăcută şi este vorba despre o modificare a unei chestiuni esenţiale a politicii europene privind primirea refugiaţilor, care poate fi înaintată doar dacă există un consens, care, însă, în prezent, lipseşte. La rândul său, şeful diplomaţiei poloneze,  Witold Waszczykowski, a afirmat, că nu este sigur că oficialii de la Bruxelles se gândesc în mod serios la această propunere, iar secretarul de stat în Ministerul de Externe de la Bratislava, Lukáš Parízek, a precizat, că, din perspectiva Slovaciei, primirea refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar şi orice sistem de cote trebuie respins. Reprezentanţii ţărilor Grupului de la Vişegrad au declarat,în mai multe rânduri, că se opun primirii unui număr mare de refugiaţi, iar Ungaria şi Slovacia au atacat chiar la Curtea Europeană de Justiţie decizia luată anul trecut privind relocarea a 160 mii de persoane în statele membre ale Uniunii Europene, pe baza unui sistem de cote obligatorii. Guvernul de la Budapesta a anunţat, recent, şi iniţierea unui referendum la nivel naţional şi doreşte să afle dacă populaţia ar fi de acord ca Uniunea Europeană să poată decidă şi fără consimţământul Parlamentului de la Budapesta relocarea obligatorie în Ungaria a unor persoane care nu au cetăţenie ungară. Acţiunea de consultare a populaţiei va fi organizată cel mai probabil în septembrie, sau la începutul lunii octombrie.