Fotbalul romanesc, in doliu!

De ce a murit Patrick Ekeng? Cine si ce ar fi trebuit sa faca in primele minute?

„E un cosmar! Nu-mi vine sa cred! Parca suntem blestemati!” Acestea au fost primele cuvinte pe care le-am auzit cand am deschis televizorul.

Voce de barbat. Vizibil panicat, fara reactie, speriat de faptul ca nu stie sau ca nu poate face nimic. Pentru ca niciodata, poate, nu s-a gandit ca ar fi bine sa stie. Asa ca m-am oprit in fata televizorului, desi nu aveam de gand sa o fac, si toata oboseala unei zile pline mi-a trecut brusc. Un grup de barbati, in fata spitalului Floreasca. Colegi. Cu priviri disperate. Motivat!

Inca un sportiv, tanar, mort pe terenul de joc!

Butonez telecomanda si imi iau primele informatii. Asa, ca pentru necunoscatori intr-ale fotbalului. Un sportiv a picat pe gazon după doar 7 minute de efort moderat.
In cateva secunde, medicul echipei era langa victima. Asezand-o in pozitie laterala de siguranta. Sincer, nu am vazut sa-i fi verificat respiratia. Poate nu am observat eu… Ceea ce am observat clar este faptul ca resuscitarea nu a fost inceputa de medicul echipei, pe gazon.
La cateva minute, victima este luata de pe iarbă și „depozitata”, tot fara resuscitare, ca altfel nu pot zice vazand secventa, pe o targă care nu era macar coborata la nivelul solului. Fara guler cervical, fara targa de coloana. Cum tanarul cazuse din picioare, acestea erau necesare pentru eventuale fracturi la coloana cervicala.

Ambulanta aflata in contract la stadion pentru un meci din Liga 1 era tip A. Asta inseamna masina de transport, fara aparatură de susținere a vieții și cu personal nemedical. Sau medical. Vom afla zilele urmatoare. Medicul echipei, pe care l-am vazut intr-unul din filmulete, nu stia.

Ambulanta care ar fi trebuit sa fie acolo, dar care costa mai mult, ar fi fost una de tip C. Cu medic si echipament medical. Odata plecata, ambulanta a ajuns după aproximativ 10 minute la Unitatea De Primiri Urgențe de la Spitalul Floreasca. Victima a rămas în stop cardio-respirator…

În timp ce medicul echipei Dinamo a declarat că fotbalistului i s-a făcut masaj cardiac în ambulanţă, punctul de vedere oficial al Spitalului de Urgenţă Floreasca este că fotbalistului nu i s-a făcut această procedură înainte să ajungă la spital. Pe gazon nu i s-au facut compresii toracice, asta i sigur. In ambulanta? Ramane sa ii credem pe cuvant ca „da”.

M-am uitat cu atentie la secvente si, orice as face, nu pot sa ma impac cu ideea ca dintr-un grup de oameni, colegi, antrenori aflati pe gazon… nimeni, dar nimeni, nu a incercat un set de compresii. Mi s-au intiparit pe retina privirile lor neputincioase. Sau disperate, probabil, la gandul ca li se putea intampla asta lor.

Si mainile. Mainile cu care unii se tineau de cap si din care altii faceau semne disperate dupa ambulanta. Mainile acelea ar fi putut ajuta. Enorm de mult! Asta daca vreodata posesorii lor s-ar fi gandit la utilitatea unui curs de baza de prim ajutor…. Asta a fost partea subiectiva.

Obiectiv vorbind, jucătorul camerunez al echipei FC Dinamo, Patrick Ekeng, de 26 de ani, a murit vineri seara, la ora 23.27, după ce s-a prăbuşit la mijlocul terenului în minutul 71 al partidei Dinamo-Viitorul Constanţa, fără a fi atins de cineva.

Sportivul a fost resuscitat mai bine de o oră de medicii de la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Un medic a ieșit din sală și le-a comunicat această veste oficialilor dinamoviști prezenți la spital. Cauzele decesului fotbalistului dinamovist Patrick Ekeng pot fi multiple, a declarat medicul Cristian Pandrea.

Tot acesta a spus ca pacientul a fost adus la spital la camera de gardă cu o ambulanţă, fără manevre de resuscitare, in stop cardio-respirator.
La spital s-au iniţiat manevre de resuscitare care au durat aproximativ o oră şi 30 de minute. Aceste manevre au rămas din păcate fără rezultat. Pacientul a decedat.
Si, tot din pacate, nu este prima dată când se întâmplă un asemenea eveniment pe terenul de sport. Cauzele pot fi multiple şi ele vor fi relevate de examenul necropsic care se va efectua ulterior.

Suna rece si trist partea asta obiectiva. Mai rece si mai grav este insa faptul ca, inca, nu constientizam importanta efectuarii unui curs de prim ajutor. Si inca ceva: in momente de stres, cei care ar fi trebuit sa faca aceste cursuri nu constientizeaza cat este de importanta respectarea unor protocoale.
In cazul de fata, resuscitarea pe gazon, unde a cazut victima, facea parte din protocol. Si era necesara. Si era obligatorie!

Mihaela Arion – Bucuresti FM