Presa internaţională comentează afirmaţiile preşedintele rus Vladimir Putin, după inaugurarea oficială a bazei antirachetă de la Deveselu. Vorbind la reuniunea privind dezvoltarea complexului militaro-industrial naţional, liderul rus a calificat dezvoltarea programului de apărare antirachetă al NATO drept o ameninţare la securitatea globală şi a avertizat că ţara sa va lua măsurile necesare pentru a menţine paritatea strategică, completează USA Today. Amplasarea scutului SUA în Europa nu înseamnă apărare, ci creşterea potenţialului nuclear, a spus Putin, citat de Nezavisimaia Gazeta. Pe de altă parte, Putin a precizat că asemenea acţiuni din partea SUA constituie, în opinia sa, o încălcare a tratatului privind rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune, adaugă ziarul rus. A fost zgândărit Ursul, deşi şeful NATO a încercat să convingă Moscova cea neîncrezătoare că scutul nu vizează Rusia, constată The Atlantic. Rusia e frustrată de deschiderea bazei scutului antirachetă american în România, subliniază revista Time şi aminteşte că Moscova a reziliat unilateral dialogul cu privire la apărarea antirachetă, în 2013. Cu toate acestea, alianţa va continua să încerce să angajeze Rusia într-un dialog, acolo unde este posibil, asigură Time. România şi Polonia văd un beneficiu în găzduirea armamentului greu strategic, într-un moment în care naţiunile est-europene şi baltice fac presiuni pentru mai multe forţe NATO pe teritoriul lor, notează The Guardian.
Asigurările date de NATO şi SUA nu vor impresiona Moscova, enunţă ferm The Moscow Times. În pofida substanţialelor investiţii în modernizarea armatei, iniţiate sub guvernarea Putin, forţele armate convenţionale ale Rusiei rămân relativ slabe, rachetele nucleare fiind singurul mijloc pe care Kremlinul se poate baza pentru a asigura apărarea naţională pe orice front, consemnează The Moscow Times. Rzeczpospolita menţionează că Moscova va continua cheltuielile cu focoasele nucleare intercontinentale, baza statutului de mare putere al Rusiei, în pofida crizei economice prin care trece ţara, modernizând, până în anul 2018, 70% din cele circa 4.500 de rachete intercontinentale cu rază lungă. A început şi construcţia bazei scutului american în Polonia, anunţă Stars and Stripes. Washingtonul vrea să plaseze în Polonia şi statele vecine şi echipament greu pentru o brigadă, care să vină foarte rapid în ajutor, în cazul unei ameninţări din Est, adaugă Rzeczpospolita. Totodată, Georgia organizează manevre militare comune cu SUA, în pofida protestelor Rusiei, notează ziarul polonez. La exerciţiile intitulate „Noble Partner-2016”, participă 1.300 de soldaţi şi, pentru pentru prima dată pe teritoriul Georgiei, opt tancuri americane M1A2 Abrams. În acelaşi timp, la finalul summit-ului SUA – ţările nordice, de la Casa Albă, cinci ţări nordice au semnat o declaraţie comună pentru a aduce Suedia şi Finlanda mai aproape de vecinele lor din NATO, anunţă EUObserver. Iniţiativa a fost lansată de preşedintele american Barack Obama, pentru aplicarea unor standarde stricte de mediu şi a unor ţinte climatice clare, în activităţile comerciale din zona Arctică, adaugă The Washington Post.
La Londra, liderii lumii s-au angajat să combată corupţia, informează The Guardian. Premierul britanic David Cameron şi secretarul american de stat John Kerry au avertizat că terorismul şi corupţia ameninţă economia şi securitatea lumii, adaugă ziarul londonez. În acelaşi timp, Fondul Monetar Internaţional avertizează că referendumul din iunie ar putea afecta grav economia Marii Britanii, scrie Financial Times. În raportul FMI se arată că, deşi perspectivele de creştere economică a Regatului Unit sunt pozitive, renunţarea la statutul de membru al UE va avea efecte semnificativ negative, pe termen lung, asupra veniturilor şi producţiei, explică The Wall Street Journal.
În Spania, incendiul de la un depozit de cauciucuri provoacă o alertă de sănătate, avertizează The Washington Times.
Autorităţile spaniole luptă din răsputeri cu focul, la sud de Madrid, şi au activat nivelul 2 de alertă, completează El Pais. Specialiştii explică faptul că un asemenea incendiu propagă o mare cantitate de substanţe cancerigene. Catastrofele naturale provoacă de două ori mai multe dislocări interne decât conflictele, titrează Le Monde. În 2015, asemenea catastrofe au dus la dislocarea în interiorul ţărilor respective a 19,2 milioane de persoane, în lume, adică de două ori mai mult decât numărul celor care fug de conflicte. În ultimii opt ani, 203,4 milioane de dislocări de populaţie au fost înregistrate în urma unor evenimente climatice sau geofizice.
Cristina Zaharia, RADOR
