Revista presei internaţionale – 16 mai 2016

Pe lângă problemele cu care se confruntă deja de ceva timp, Europa se vede nevoită să includă pe lista elementelor care generează tensiuni un nou aspect, şi anume criza vizelor. O problemă din două puncte de vedere, atât pe relaţia estică, cu Turcia, cât şi mai nou spre vest, prin prisma nemulţumirii unor state membre ale Uniunii care în continuare sunt supuse regimului vizelor de către Statele Unite şi Canada. Noi schimburi de mesaje dure se înregistrează între Turcia şi Uniunea Europeană pe tema acordului care prevede ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci, fiecare parte vrând parcă să arate că nu este dependentă de celalată. Potrivit ziarului turc Cumhuriyet, acesta este şi mesajul preşedintelui grupului PPE din Parlamentul European, care atrage atenţia că „Europa nu este dependentă de Turcia în privinţa crizei refugiaţilor”. Politicianul Manfred Weber avertizează – cităm – că „dacă preşedintele Turciei continuă să ameninţe cu acordul pe tema refugiaţilor şi să lanseze acuzaţii la adresa noastră, atunci vom intra pe o stradă înfundată”. Iar ziarul turc Sabah aminteşte că preşedintele Erdoğan face presiuni pentru ridicarea vizelor, avertizând că în caz contrar acordul cu UE privind refugiaţii va fi denunţat. Tot din cauza vizelor sunt nemulţumite şi unele ţări membre ale Uniunii Europene, ale căror cetăţeni nu pot călători fără vize, pe bază de reciprocitate, în Statele Unite şi Canada. România şi Bulgaria au avertizat că s-ar putea opune unui acord comercial cu Canada din cauză că le sunt impuse în continuare vize, scrie EUObserver. Nemulţumirile formulate de reprezentanţii celor două ţări la Uniunea Europeană vin pe fondul planurilor Bruxelles-ului „de a formaliza un parteneriat strategic şi un acord de liber-schimb cu ocazia summitului UE-Canada din octombrie”, mai arată EUObserver. În Venezuela se acutizează tensiunile dintre putere şi opoziţie, după ce preşedintele Nicolas Maduro a decretat stare de urgenţă pentru o perioadă de 60 de zile, invocând un presupus complot al Statelor Unite, şi a anunţat confiscarea unor fabrici, precizând că producţia ar fi blocată „de burghezie”. Potrivit El Pais, opoziţia consideră că decretul lui Maduro încearcă să calmeze tensiunea populară care riscă să ducă la organizarea unui referendum care i-ar putea pune capăt mandatului preşedintelui, până la sfârşitul acestui an. „Sufocată de cea mai ridicată inflaţie din lume şi o penurie gravă de alimente şi medicamente, Venezuela începe să arate tot mai clar semne de tensiune socială, comentează El Pais. The Guardian arată că anul acesta este de aştepat ca inflaţia să depăşească 700%, ceea ce ar putea face ca guvernul să nu aibă bani nici măcar ca să tipărească bancnote. Iar El Mundo aminteşte că preşedintele Maduro a anunţat organizarea peste o săptămână a unor ample exerciţii militare pentru eventualitatea „oricărui scenariu”. Pentru aplicaţii militare comune se pregătesc şi Turcia, Azerbaidjan şi Georgia, anunţul fiind făcut cu o zi înaintea discuțiilor programate să înceapă astăzi la Viena, cu privire la situația din Nagorno-Karabah. Agenţia azeră de presă APA îl citează pe ministrul apărării de la Baku, potrivit căruia exerciţiile trilaterale vizează dezvoltarea interoperatibilităţii, colaborarea în domeniul combaterii criminalităţii informatice şi îmbunătăţirea capacităţii de protecţie a conductelor de petrol şi gaz. Despre securitate scrie şi Financial Times, care arată – cităm – că „vârful de lance al NATO este prea vulnerabil pentru a fi desfăşurat într-un război cu Rusia”. Un general NATO citat de Financial Times susţine că această forţă este capabilă doar să împiedice planurile Rusiei de a folosi măsuri hibride precum manipularea şi incitarea adversarului înainte de începerea ostilităţilor făţişe, tactica fiind „afişată clar în Ucraina”, mai arată publicaţia britanică.
Disputa dintre Moscova şi Kiev trece şi în plan artistic în urma câştigării Eurovisionului de către cântăreaţa Jamala, din Ucraina. Ea obţine marele premiu cu un cântec despre deportarea tătarilor crimeeni de către Stalin, în 1944, scrie The Telegraph, amintitnd că Rusia s-a opus interpretării acestei melodii din cauza mesajului politic. Însă, comentează publicaţia britanică, victoria cântăreţei din Ucraina dovedeşte că „muzica emoţională şi de calitate poate trimfa la Eurovision iar concursul va avea mereu o componentă politică, oricât s-ar strădui organizatorii să pretindă că este vorba de muzică, mai presus de orice”.

(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)