Preşedintele rus Vladimir Putin a profitat de vizita făcută în Grecia, ţară membră a NATO, pentru a-i avertiza pe partenerii acesteia, România şi Polonia, că s-ar putea regăsi „în colimator” pentru găzduirea unor elemente ale programului cu rachete american.
În cea mai drastică reacţie a sa de până acum la programul cu rachete, despre care SUA susţin că reprezintă o protecţie împotriva Iranului, dl Putin a spus că Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat avertismentele referitoare la potenţiale contramăsuri împotriva sistemului militar din Europa de Est, pe care Moscova îl consideră o ameninţare la adresa sa.
„Dacă ieri în acele zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să te afli în colimator, astăzi vom fi siliţi să aplicăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea noastră”, a spus dl Putin la o conferinţă de presă comună cu premierul Alexis Tsipras, la Atena. „La fel va fi cu Polonia”, a spus el, deşi nu a precizat ce măsuri va lua Rusia.
Dl Putin s-a aflat în Grecia pentru convorbiri despre investiţii în transporturi şi energie, înainte de vizita festivă la o mănăstire ortodoxă rusă veche de 1.000 de ani din peninsula izolată de la Muntele Athos.
Guvernul de stânga al Greciei abia aşteaptă să edifice relaţii mai puternice cu Rusia, deşi anul trecut a fost respins, când dl Tsipras pe atunci abia ales în funcţia de premier s-a deplasat la Moscova în încercarea de a obţine un credit de urgenţă pentru a nu fi obligat să facă noi concesii UE şi FMI.
„Pentru noi, întărirea acestei relaţii este o opţiune strategică pentru Grecia”, a spus dl Tsipras, care s-a lansat în politică în mişcarea tineretului comunist elen promoscovită, după discuţiile cu preşedintele rus.
În prima sa vizită într-un stat membru al UE de anul acesta, dl Putin a avut un ton oarecum sumbru, în timp ce îi spunea preşedintelui grec Prokopis Pavlopoulos: „Acestea sunt vremuri grele pentru toată lumea, din punct de vedere al economiei şi al securităţii internaţionale”.
Au trecut aproape 10 ani de la precedenta vizită făcută de dl Putin la Atena, în misiunea de a include Grecia în nefericitul proiect de gazoduct rusesc South Stream care urma să traverseze Marea Neagră pentru a ajunge în Bulgaria şi, străbătând Balcanii, în Europa Centrală.
În mandatul dlui Tsipras, politica energetică a devenit din nou o prioritate în relaţiile bilaterale.
Grecia este ataşată aderării la noul proiect rusesc sub sigla South Stream II, deşi susţine deja Conducta transadriatică (TAP), proiect concurent menit a reduce dependenţa europeană de livrările de gaze ruseşti. TAP, la care luna aceasta au început lucrările de construcţie, va aduce gaze din Azerbaidjan prin Turcia, Grecia şi Albania, până în Italia.
În februarie, compania de utilităţi de stat din Grecia, Depa, şi cea italiană Edison au semnat un memorandum de înţelegere cu Gazprom, pentru a dezvolta South Stream II astfel încât să transporte gaze ruseşti în Bulgaria, tranzitând nordul Greciei şi Marea Ioniană, până în sudul Italiei.
Oficialităţile elene şi ruse au discutat despre o nouă conductă transfrontalieră care să lege reţelele bulgară şi grecească, un proiect al Depa, Edison şi Bulgarian Energy Holding, multă vreme blocat.
Dl Putin a scris, într-un articol publicat săptămâna aceasta în ziarul elen Kathimerini, că „Rusia ar putea ajuta la eficientizarea infrastructurii de transport greceşti”. „Noi ne referim la participarea unor entităţi de afaceri ruseşti în apropiatele licitaţii elene pentru achiziţia de active de companii feroviare şi a facilităţilor portuare din Salonic”.
Grupul feroviar de stat rus RZD şi-a exprimat oficial interesul de a cumpăra operatorul elen de căi ferate TrainOSE şi compania Rosco, care urmează să fie privatizate anul acesta. Ministrul transporturilor din Rusia, Maksim Sokolov, a reactualizat de curând propunerea de acord care ar mai include şi achiziţia de către RZD a unei cote majoritare în portul Salonic din nordul Greciei.
Dl Putin s-a deplasat sâmbătă în Salonic pentru a i se alătura Partiarhului Kiril, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse şi aliat al preşedintelui care se autodefineşte ca un credincios. El urma să ia parte la ceremoniile oficiate de Kiril pentru a marca 1.000 de ani de la atestarea mănăstirii Agios Panteleimon de la Muntele Athos, care găzduieşte o însemnată comunitate de călugări ruşi.
Vizita preşedintelui rus la Muntele Athos marchează apogeul în anul de evenimente religioase şi culturale organizate pentru celebrarea aniversării mănăstirii.
Articol de Kerin Hope
FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 28 mai 2016
Traducerea: Adriana Buzoianu
