Festivalul folcloric al românilor din Ucraina

Pe 19 și 20 iunie 2016 va avea loc prima ediție a „Festivalului folcloric al românilor din Ucraina” în care vor evolua ansambluri folclorice românești reprezentative din toate cele trei regiuni din Ucraina și interpreți de muzică populară românească din Republica Moldova.

Participă ansamblul de dansuri „Mărţişor”, acompaniat de orchestra „Trandafir” din Voloca (Nordul Bucovinei, regiunea Cernăuți), grupul folcloric „Speranța” din  Slatina (Solotvino, Maramureșul istoric regiunea Transcarpatică), ansamblul folcloric „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu (Utkonosovka, Basarabia Istorică, regiunea Odesa).

Cele două evenimente se vor desfășura pe scena Palatului de Cultură „Taras Șevcenko” din Ismail, duminică, 19 iunie, începând cu orele 11:00 și se vor încheia cu un concert pe scena  Casei de Cultură din Utkonosovka luni, începând cu orele 19:00, avându-i ca protagoniști pe artiștii români de dincolo de Prut, Maria Iliuț și ansamblul etno-folcloric „Ștefan Vodă” din Căpriana. De asemenea, sunt planificate parade ale portului popular românesc în preajma spectacolelor.

Prezența pe aceeași scenă a ansamblurilor folclorice românești reprezentative din toate cele trei regiuni din Ucraina este o premieră și are ca scop prezentarea valorilor populare și a specificului românesc local al fiecărei zone, precum și apartenența acestora la aceeași spațiul cultural românesc. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românilor din Afara Țării, în parteneriat cu Asociația National-Culturală a Românilor din Regiunea Odesa „Basarabia”.

După estimările organizaţiilor culturale româneşti, numărul românilor din Ucraina este de peste 400.000, reprezentând ca mărime a doua comunitate etnică după cea rusă. Principalele comunități de români sunt în regiunile Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa), Odesa (sudul Basarabiei şi Transnistria) şi Transcarpatia (Maramureşul de Nord). În regiunea Odesa din Ucraina (Sudul Basarabiei), spre deosebire de Bucovina de nord, situaţia şcolilor româneşti este mai dificilă ca urmare a faptului că românii din această regiune au fost recenzaţi sub denumirea de „moldoveni”, încurajându-se sistematic, şi în acest spaţiu, falsa idee de „limbă moldovenească”.