Revista presei internaţionale – 23 iunie 2016

Brexit’-ul ţine capul de afiş în presa internaţională. Într-un apel final la un vot pro-european, premierul Cameron afirmă că „britanicii nu renunţă” şi promite că va insista asupra introducerii unor reforme în domeniul liberei circulaţii a muncitorilor, după cum consemnează Financial Times. Însă într-un interviu acordat aceluiaşi cotidian insular, şeful guvernului de la Londra insistă că „nu are regrete privitor la convocarea votului pe tema Uniunii Europene”, chiar dacă, după cum notează Financial Times, „şi-a pus în joc viitorul ţării sale în cadrul UE, unitatea partidului său conservator şi propria carieră”. Şi asigură că va rămâne în funcţia de premier dacă va pierde referendumul, deşi mulţi parlamentari conservatori sunt de părere că „el nu ar mai rezista nici 30 de secunde”, scrie ziarul britanic. Un alt cotidian din vechiul Albion îşi îndreaptă atenţia asupra opiniei exprimate şeful NATO pe tema Brexit. Citat de The Guardian, Jens Stoltenberg „spune că rămânerea Regatului Unit în blocul comunitar este crucială pentru combaterea terorismului” şi că o „Europă fragmentată ar crea incertitudine şi instabilitate”. Citată la rândul său de The Times, Regina Elisabeta le-ar fi cerut unor apropiaţi să-i dea „trei motive pentru a rămâne în Europa”. The Telegraph invocă un sondaj care cu câteva ore înaintea începerii votului dădea un avans marginal taberei secesioniste, „în timp ce preşedintele Comisiei Europene avertizează că Bruxelles-ul nu va mai renegocia” termenii tratatului cu Marea Britanie. Şi în vreme ce Washington Post vorbeşte despre un „moment al adevărului” pentru cei 46 de milioane de insulari chemaţi la urne, după o „campanie otrăvită”, Der Spiegel îi roagă pe britanici să nu plece. „Aveţi de ales între un moment de orgoliu şi un nou viitor, construit împreună”, constată ziarul german, cu concluzia că „dacă Marea Britanie este inteligentă, va rămâne membru al UE, pentru că va recunoaşte că miza este viitorul occidentului”. Un viitor tot mai incert, după cum explică ziarul de la Varşovia, Rzeczpospolita, sub titlul „Uniunea Europeană este în criză, indiferent de Brexit”. Acelaşi cotidian polonez scrie şi despre tensiunile care marchează în ultima vreme relaţiile dintre Occident şi Moscova. „Duma de Stat a luat în dezbatere un apel adresat parlamentelor statelor NATO, prin care îşi exprimă neliniştea referitor la amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă american în Europa, în special pe teritoriul Poloniei şi României”, relatează Rzeczpospolita. Ziarul adaugă că textul apelului mai include un avertisment, potrivit căruia „aceste acţiuni vor transforma regiunile din estul şi sud-estul Europei în ostatice ale acestei politici, definind automat teritoriile lor ca zonă a loviturilor de răspuns în cazul declanşării unui conflict militar”. Şi în acelaşi timp, camera inferioară a parlamentului rus „îşi exprimă sprijinul pentru iniţiativele politicienilor din statele balcanice, de a crea o aşa-zisă alianţă în afara blocurilor (militare), cu participarea Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Bosniei şi Herţegovinei”. Agenţia rusă de presă Ria Novosti apreciază însă că declaraţia Dumei de Stat „face apel la intensificarea dialogului direct cu privire la amplasarea” scutului antirachetă american în Europa de Est. Pe de altă parte însă, Newsweek informează că „Republica Moldova cere armatei Rusiei să nu mai recruteze cetăţenii săi”. Iar publicaţia bulgară Sega menţionează că „Adunarea românilor din Bucovina de nord s-a adresat preşedintelui Petro Poroşenko cu solicitarea ca teritoriul Regiunii Cernăuţi să primească autonomie teritorială”. Ziarele străine relatează şi despre posibila prelungire a sancţiunilor impuse de europeni Rusiei, ca urmare a anexării Crimeii. „Războiul sancţiunilor se prelungeşte cu jumătate de an”, remarcă Nezavisimaia Gazeta. EUobserver notează însă că sancţiunile „au avut un impact politic neglijabil, deoarece majoritatea lumii continuă să facă afaceri cu Moscova ca şi înainte”. În schimb, remarcă oficiosul european, „sancţiunile dau un impuls exporturilor Chinei, Europa pierzând piaţa de export în Rusia”. China s-ar putea confrunta însă cu solicitarea de independenţă a Hong Kong-ului, unde mai mulţi activişti cer revenirea sub guvernare britanică, înainte de obţinerea independenţei, după cum citim în Le Figaro. Le Monde scrie că „şeful executivului din Hong Kong cere explicaţii Beijingului, după dezvăluirile făcute de un bibliotecar răpit de poliţiştii regimului popular pentru poziţia critică faţă de nomenklatura chineză. Wall Street Journal îşi îndreaptă atenţia asupra rachetei lansate de Coreea de Nord, un eveniment care „intensifică preocupările privind progresele care ar putea aduce în curând Phenianul în situaţia de a testa o rachetă mai mare, capabilă să ameninţe Statele Unite”. Şi tot Wall Street Journal scrie că, aflat într-o vizită la Bruxelles, „preşedintele Israelului a avertizat că nu există vreo perspectivă de convenire a unui tratat de pace cu palestinienii, în viitorul apropiat, şi a îndemnat Uniunea Europeană să dea dovadă de răbdare şi să-şi folosească forţa de convingere pentru a susţine măsurile de facilitare a viitoarelor negocieri”.

Adriana Buzoianu, RADOR