Siguranţa frontierelor externe ale Uniunii Europene revine în actualitate, Parlamentul European votând în favoarea planului privind crearea unui sistem integrat de control al frontierelor şi coastelor Uniunii Europene, care reuneşte agenția Frontex și autoritățile naționale de control la frontieră. Pe site-ul Parlamentului European se precizează că noua structură va dispune de o forţă rapidă de intervenţie de 1.500 de agenţi. Potrivit Sputniknews, noua agenţie urmăreşte să garanteze un nivel superior de securitate internă în Uniunea Europeană, fără să pună în pericol libertatea de mişcare a persoanelor. Despre rezultatul referendumului care a pecetluit ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană continuă să fie publicate numeroase articole în presa internaţională. Diario de Noticias comentează că „victoria Brexit-ului în Regatul Unit este cea mai mare catastrofă din toate timpurile care afectează Uniunea Europeană. Acum, dacă doreşte să supravieţuiască, UE trebuie să acţioneze rapid şi, mai ales, să pună capăt turbulenţei post-referendum de pe pieţe”. EurActiv aminteşte că preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei au reasigurat că după ieşirea Marii Britanii, porţile Uniunii Europene rămân în continuare deschise statelor balcanice. Unul dintre artizanii Brexit-ului, liderul demisionar al partidului eurosceptic UKIP din Marea Britanie, Nigel Farage a anunţat că pe viitor îşi doreşte să ajute şi alte ţări – cităm – „să părăsească Uniunea Europeană muribundă”, după cum aminteşte Deutsche Welle. Tot de dincolo de Canalul Mânecii reţinem că o comisie care a anchetat implicarea Marii Britanii în războiul din Irak a concluzionat că autorităţile londoneze au decis prematur intrarea în acest conflict, fără să încerce să găsească o soluţie de ultim moment. The Guardian comentează că preşedintele comisiei de anchetă a lansat o critică devastatoare la adresa fostului premier Tony Blair pe motiv că „s-a alăturat invaziei americane înaintea epuizării opţiunilor paşnice privind dezarmarea”. Într-o reacţie imediată, Tony Blair a afirmat că raportul arată că nu a acţionat cu rea credinţă şi că nu a existat o înţelegere secretă între el şi fostul preşedinte american George Bush privind intrarea în războiul din Irak. Rămânând în zona Orientului Mijlociu, reţinem din presa internaţională că armata siriană a anunțat un armistițiu de 72 de ore pe întreg teritoriul național. La Stampa din Italia comentează că „este prima dată când Damascul aplică o încetare generală a focului, cea din 27 februarie prevăzând multe excepții, în special în suburbiile Damascului. În afara faptului că va da puţin răgaz populațiilor asediate și epuizate din cartierele din vestul oraşului Alep și celor aflate la sud și la est de Damasc, armistiţiul va folosi pentru revizuirea strategiei generale”. Tot din sfera securităţii, Stars and Stripes relatează, sub titlul „John Kerry vizitează Georgia şi Ucraina pentru a demonstra solidaritate”, că Statele Unite doresc să „reasigure cele două state foste sovietice de angajamentul Americii privind securitatea lor în contextul neliniştilor privind intenţiile Rusiei”. La Tibilisi, SUA şi Georgia au semnat un parteneriat în domeniul apărării, anunţă ABC News, care precizează că Secretarul american de Stat a calificat – cităm – drept „inacceptabilă ocuparea şi militarizarea unei părţi a teritoriului georgian de către Rusia”, făcând referire la Osetia de Sud. Nu la mare distanţă, în Republica Moldova, drapelele au fost coborâte în bernă în semn de omagiu adus victimelor deportărilor staliniste. De peste Prut, ziarul Timpul aminteşte că „acum 67 de ani, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, autorităţile sovietice au deportat, din Basarabia în Siberia și Kazahstan, 11.293 de familii”, însumând peste 35.000 persoane. Iar portalul de ştiri Deschide.md aminteşte că în cursul vizitei în Transnistria, vicepremierul rus a criticat apropierea Chişinăului de Uniunea Europeană şi a cerut ridicarea blocadei economice impuse Tiraspolului. Un semnal de alarmă privind riscurile la adresa mediului înconjurător şi a sănătăţii pe care le reprezintă centralele pe cărbune este tras de o serie de importante organizaţii neguvernamentale internaţionale într-un raport intitulat „Norul negru al Europei”. Portalul turcesc de ştiri Haberler preia avertismentul că particulele de praf şi gazul emanante de centralele pe cărbune cauzează aproximativ 23.000 de decese pe an la nivelul Uniunii Europene. Printre cele mai afectate ţări se numără Polonia, Germania, Anglia, România şi Bulgaria.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
