La Washington, în cadrul analizelor rezultatelor summitului NATO de la Varşovia şi a începerii aplicării deciziilor luate acolo, primele opinii legate de nivelul descurajării, care ar trebui aplicat faţă de Rusia. Se conturează şi aceea privind necesitatea întăririi securităţii NATO la Marea Neagră, zonă care s-a bucurat de mai puţină atenţie decât Marea Baltică. Corespondentul nostru la Washington, Doina Saiciuc, a urmărit recomandările formulate de experţii de la Consiliul Atlantic.
Corespondenţă din Washington – Reporter: Doina Saiciuc – Liderii NATO au demonstrat, în fine, la Varşovia, că înţeleg pericolele unui Kremlin revizionist şi au aprobat măsuri semnificative pentru a le rezista. Astfel a salutat rezultatele summitului NATO de săptămâna trecută, directorul Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic, John Herbst, un foarte vocal avocat al componentei descurajare în ce priveşte agresiunea Rusiei şi al înarmării cu arme letale a Ucrainei. Primul pas spre controlarea ameninţării este evaluarea ei cu claritate, iar declaraţia summitului de la Varşovia o face, notând că acţiunile provocatoare ale Rusiei, inclusiv voinţa sa demonstrată de a atinge obiective politice, prin ameninţări şi prin folosirea forţei, sunt o sursă de instabilitate regională, provoacă în mod fundamental Alianţa, au afectat securitatea euroatlantică şi ameninţă obiectivul pe termen lung al unei Europe libere şi în pace. Acţiunile Moscovei reamintesc că cea mai mare responsabilitate a alianţei o constituie protejarea şi apărarea teritoriului aliat, aşa cum se prevede în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Este exact tipul de claritate care a lipsit summitului din 2014 din Ţara Galilor, spune domnul Herbst, observând în acelaşi timp că unii sceptici ai desfăşurării batalioanelor NATO în cele trei state baltice, Polonia, în România şi în Bulgaria argumentează că acestea nu ar putea opri o invazie a numeroaselor divizii pe care Rusia le are acum poziţionate la frontierele sale nord-vestice. Logica desfăşurării astăzi, în ţările baltice a batalioanelor este aceeaşi cu aceea a desfăşurării de militari în Germania, în timpul Războiului Rece. Plasarea forţelor Statelor Unite şi ale altor ţări NATO în est spune clar Kremlinului că nu poate comite o agresiune fără a ucide aceşti soldaţi NATO şi, deci, fără a risca un război cu Alianţa. Desfăşurările militarilor sunt o declaraţie făcută Moscovei, insistă John Herbst, aceea că Articolul 5 se aplică acestor ţări. Alianţa a aprobat, la summitul de la Varşovia, triplarea forţei de reacţie a NATO la 40.000 de militari şi o creştere la 13.000 de militari a forţei Very High Readiness Joint Task Force, care ar putea desfăşura militari în dou-trei zile, o capacitate cu adevărat rapidă, care s-ar putea dovedi utilă în primele stadii ale unui război hibrid. Fost ambasador al Statelor Unite în Ucraina, John Herbst observă că măsurile puternice pe care NATO le-a hotărât la sol nu se aplică la fel de puternic şi regiunii Mării Negre. Nu toţi membrii NATO percep în acelaşi mod pericolul ridicat de Moscova acolo. Ambasadorul Herbst recomandă însă foarte clar, pentru a reduce pericolul ridicat de militarizarea Crimeii, Alianţa trebuie să aibă o prezenţă navală puternică în Marea Neagră. Julian Smith, care a servit în 2012-2013 ca adjunct a consilierului pentru securitate naţională al vicepreşedintelui Statelor Unite şi care este acum directoarea Programului pentru strategii al Centrului pentru o Nouă Securitate Americană, a arătat într-o audiere în Comitetul pentru Servicii Armate al Senatului, că măsurile hotărâte la Varşovia nu sunt suficiente şi că trebuie acordată mai multă atenţie regiunii Mării Negre.
Julian Smith: După ce covoarele roşii se strâng, după toate strângerile de mâini, toasturi cu şampanie şi laudele pe care NATO le merită pentru acest summit, Alianţa trebuie să se întoarcă la muncă. Trebuie, de asemenea, să acordăm atenţie României şi Bulgariei, Mării Negre, o regiune căreia i s-a acordat mai puţină atenţie decât statelor baltice.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI
