580 de ani de la prima atestare a oraşului Chișinău

Pe 17 iulie s-au împlinit 580 de ani de la prima atestare documentară a orașului Chișinău. Hrisovul, întocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui, reprezintă cea mai veche atestare documentară a Chişinăului. Prin acest act, domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan au dat şi i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasa slujbă mai multe sate pe Răuţ, între care Procopinti, Macicauti şi Cozărăuți. Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, în documentul menţionat, între altele, se precizează: „…şi la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbas, la izvorul unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii”. Potrivit tradiţiei, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Mazarachi. Lângă apele naturale din preajma Colinei Mazarachi s-au construit şi primele case ale Chişinăului. Originalul documentului se păstrează la Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din Varşovia. În octombrie 2013, un grup de chişinăuieni a obţinut o copie a documentului din Varşovia şi l-a donat Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Deși Ziua Orașului trebuie marcată pe data de 17 iulie, unica sărbătoare dedicată acestuia este pe 14 octombrie – Hramul religios al orașului. Asta s-a întâmplat după ce, în anul 1995, primarul orașului Serafim Urecheanu a decis reorganizarea sărbătorii Chișinăului în prima duminică a lunii octombrie. Momentul a coincis cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane, „Naşterea Domnului”, pe 14 octombrie, când creştinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului. Astfel, s-a decis ca orașul să-şi sărbătorească Hramul la acea dată.

RADOR (18 iulie)