„Summitul pentru o nouă Europă”, cum îl caracterizează La Stampa, ocupă prima pagină a presei internaţionale. „Matteo Renzi, Angela Merkel şi François Hollande încearcă să relanseze o Uniune Europeană aflată în criză de identitate după Brexit” constată Le Figaro, comentând că insula Ventotene, gazda reuniunii de luni a celor trei lideri, este un loc simbolic pentru naşterea ideii de federalism european. „Franța și Italia vor ca pe ruinele Brexit să construiască o Europă mai federală, dar cancelarul german, la fel ca şi Polonia, este împotrivă”, explică ziarul polonez Rzeczspospolita.”Pentru ca alte țări să nu o ia pe urma Marii Britanii, iar Uniunea să recapete vigoare și dinamism, va trebui ca Bruxelles-ului să i se acorde competențe suplimentare, în special în probleme financiare și economice, dar și în apărare și politica migrației”, consideră premierul Italiei care visează ca anul viitor, la aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care a luat naştere Comunitatea Europeană, să se încheie un pact politic în acest sens, mai scrie cotidianul polonez. Este nevoie nu de „mai multă Europă”, ci de o „Europă mai bună”, vine replica Berlinului preluată de cotidianul britanic The Guardian, care comentează că blocul european este divizat cu privire la direcţiile pe care ar trebui să se meargă pentru temperarea euroscepticismului a cărui expresie cea mai dramatică este votul pro Brexit. Însă dincolo de valul de euroscepticism, Europa are de înfruntat şi alte crize evidente pe care Il Corriere della Sera le sintetizează în câteva cuvinte: răspunsul discordant dat fenomenului migraţiei, dezvoltarea economică fragilă, în cazul în care ea există, şi pericolul terorismului. În plus, Wall Street Journal atrage atenţie că revenirea economică a Europei este ameninţată de confruntările politice anunţate pentru această perioadă. Negocierile dintre UE şi Marea Britanie cu privire la relaţia viitoare, întărirea partidelor de extremă dreaptă care cer referendumuri de tipul Brexit, populismul care câştigă teren în perspectiva alegerilor generale din ţări importante precum Franţa şi Germania fac ca „Europa să se afle din nou în punctul zero al riscului politic” comentează Wall Street Journal.
Pe de altă parte, ascensiunea sentimentelor anti-imigraţie din Europa de Vest şi votul Brexit ar putea avea şi consecinţe demografice pozitive pentru Europa de Est, observă Newsweek. În condiţiile în care soarta a milioane de imigranţi din UE devine nesigură, Europa de Est le spune cetăţenilor ei plecaţi din ţară că îi „vrea înapoi”. Sloganul „Vă vreau înapoi”, adoptat de un program guvernamental letonian menit să-i convingă pe muncitori să se întoarcă acasă, se regăseşte în programele mai multor ţări est-europene. Polonia încearcă prin programul guvernamental intitulat „Întoarceri” să inverseze exodul de creiere care a început după aderarea ţării la UE, iar România oferă burse şi târguri speciale de locuri de muncă pentru cei reîntorşi, mai scrie Newsweek. Revista citează un raport al FMI potrivit căruia în Europa de Est PIB-ul ar fi fost cu 7% mai mare până în 2012 dacă muncitorii ar fi rămas în ţările lor natale şi că în ultimii 25 de ani, peste 20 de milioane de oameni au părăsit Europa Centrală şi de Est, adică – 6,25% din totalul locuitorilor apţi de muncă din regiune.
De pe urma Brexitului încearcă să profite şi China, observă cotidianul spaniol El Economista, care scrie că Beijingul vrea să transforme centrul financiar londonez în poarta de intrare a yuan-ului pe piaţa europeană. Crearea de legături comerciale bilaterale cu China va fi mai uşoară pentru Marea Britanie în lipsa restricţiilor UE, care continuă să critice ţara asiatică pentru că adoptă politici inechitabile pentru a-şi proteja companiile şi pentru că refuză accesul pe piaţă în condiţii de egalitate pentru companiile europene, explică El Economista. Cotidianul spaniol conchide că „aranjamentele financiare post-Brexit ar însemna pentru China o fructuoasă alternativă la piaţa nord-americană, în care City-ul londonez – care ar fi axa centrală – ar putea deveni centrul mondial al yuan-ului şi ar putea apropia valuta chineză de centrul Europei, în detrimentul supremaţiei Statelor Unite”.
Pe frontul luptei antiteroriste, Turcia anunţă ofensive de curăţare de elemente ISIS a localităţii siriene Jerablus, aflate în apropierea graniţei sale, oferind totodată şi sprijin aerian pentru această operaţiune, notează ziarul Haberturk, citându-l pe ministrul turc de externe. Declaraţia este întărită şi de responsabili ai opoziţiei siriene susţinute de Ankara care declară, potrivit ziarului turc Cumhuriyet, că poziţii ale ISIS din Siria vor fi atacate din Turcia. Observând că această ofensivă vine după o serie de atacuri produse în rândul populaţiei civile din Turcia, New York Times comentează că această operaţiune ar putea însemna şi o implicare mai activă a Ankarei împotriva mişcărilor jihadiste.
Carolina Ciulu – Agenţia de Presă RADOR
