Astăzi este Ziua Limbii Române, iar la „Apel matinal” discutăm despre acest subiect, ce ocupă un loc special azi, mai ales dacă ne gândim că româna este între limbile romanice a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 o au limbă maternă. 17 milioane se află în ţara noastră. În Republica Moldova este limbă oficială şi maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina, din Serbia, este una dintre cele şase limbi oficiale. De asemenea, este limbă oficială sau administrativă şi în Uniunea Latină, organizaţie internaţională ce reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice, dar şi în UE de la 1 ianuarie 2007. Româna este şi una printre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Limba română este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, Bulgaria, în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia. Emigranţii au dus limba română peste tot în lume. În Israel, 5% din populaţie provine din România şi vorbeşte româna, iar în Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste trei milioane de români. Angela Cerven a discutat pentru „Apel matinal” despre importanţa acestei zile cu academicianul şi criticul literar Eugen Simion.
Reporter: Limba română este celebrată astăzi în ţară şi străinătate. De ce avem nevoie de o asemenea sărbătoare?
Eugen Simion: Avem nevoie pentru că limba este foarte importantă, şi anume este primul semn al identităţii. Ziua Limbii este ziua identităţii naţionale şi este o zi în care noi trebuie să discutăm puţin cum arată limba noastră, cum îngrijim de ea, ce se întâmplă cu românii care trăiesc în diaspora şi alte lucruri foarte importante care se leagă de acest prim element al identităţii naţionale.
Reporter: Cum este vorbită limba română astăzi?
Eugen Simion: Se vorbeşte o română care nu e frumoasă. Limba română trebuie să fie o preocupare fundamentală a instituţiilor noastre în primul rând. Sigur că noi ne ocupă pe institutele noastre de specialitate să scoatem dicţionarele limbii române şi am făcut Dicţionarul limbii române, acela de pe vremea lui Haşdeu şi a lui Maiorescu, s-a terminat în zilele noastre acest dicţionar, pregătim şi altele, dar nu este suficient. Mai trebuie să facem ceva, să facem această educaţie prin limbă pentru că dispariţia limbii ar însemna dispariţia culturii române şi dispariţia culturii înseamnă dispariţia naţiunii române.
Reporter: În contextul globalizării, cum este privită cultivarea limbii?
Eugen Simion: Trebuie să pregătim un român european, care sigur că trebuie să ştie o limbă, două limbi străine, este bine pentrucă aşa trebuie să se descurce. Dar, pe de altă parte, dacă el îşi pierde limba lui, el îşi pierde şi interesul pentru spiritul naţional, pentru tradiţii, pentru naţiunea lui.
Reporter: Cum credeţi că va evolua limba română în următorii ani?
Eugen Simion: Limba română, limba în general are o evoluţie imprevizibilă. Ea evoluează, demonstrat cu mulţi ani în urmă, cu o jumătat ede secol în urmă un mare lingvist, Iorgu Iordan, ea evoluează şi prin greşelile ei, deci noi nu ne putem opune şi nici nu trebuie să ne opunem, să primească termeni din alte limbi, pentru că termenii care intră în limbă vin o dată cu produse noi, obiecte noi şi vin o dată cu idei noi, cu concepte noi, dar trebuie să fim vigilenţi atunci când stricăm limba. Dar mereu acest exemplu care mi se pare elocvent: nu mai zicem a risipi, zicem a disipa. A risipi, risipire sunt cuvinte româneşti foarte frumoase. Trebuie să le folosim. Cum va evolua? Eu sper că, dacă nu ne pierdem simţul naţional, nu neglijăm cultura, nu marginalizăm, limba română va trăi. Este o limbă frumoasă, dovadă poezia noastră, poezia este un produs al limbii. Eu sunt optimist din acest punct de vedere.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (31 august)
