Revista presei internaţionale – 21 septembrie 2016

Reuniunea celei de-a 71-a Adunări Generale a ONU a început marţi la New York, fiind marcată de drama siriană şi de colapsul armistiţiului din Siria, constată El Pais. „Sfârşitul armistiţiului s-a tradus printr-o virulentă reluare a luptelor şi atacurilor aeriene care, în doar câteva ore, au provocat moartea a 40 de persoane”, observă şi El Periodico. În plus, ONU a decis să-şi suspende acţiunile umanitare în Siria după ce un convoi care transporta alimente şi medicamente a fost ţinta unui atac aerian, deşi purta mărcile vizibile ale unui ajutor umanitar, anunţă Washington Post. The Guardian comentează că oficialii americani impută Moscovei responsabilitatea pentru acest atac, argumentând că, indiferent dacă avioanele ruseşti sunt implicate sau nu, Rusia avea obligaţia să ţină în frâu forţele guvernamentale ale contestatului preşedinte Bashar al Assad pe durata încetării focului. În replică, ministrul rus al apărării, citat de Russia Today, susţine că loviturile aeriene nu au fost lansate de avione ruseşti sau siriene. Aceste negări determină ziarul Habertürk să conchidă: „Convoi umanitar ONU atacat în Siria: 12 morţi şi niciun făptaş”. Incidentul reanimă tensiunile între Moscova şi Washington, observă Le Figaro, comentând că deşi drama siriană se află pe ordinea de zi a Adunării ONU, numărul mare de actori implicaţi în conflict complică înţelegerea orientării adoptate de fiecare dintre numeroasele tabere şi frânează adoptarea unei rezoluţii.

În rest, la ONU, liderii lumii se perindă rând pe rând la tribună, principala atenţie fiind îndreptată asupra lui Barack Obama, care a rostit marţi ultimul său discurs la ONU, în calitate de preşedinte al Americii. Văzut de presa internaţională drept cântecul său de lebădă, discursul a fost o pledoarie pentru rezolvarea problemei refugiaţilor, remarcă New York Times. Cerându-le liderilor lumii să facă mai mult pentru a-şi deschide inimile către refugiaţii disperaţi după un adăpost, Obama a subliniat că lumea ar fi mult mai sigură dacă liderii politici ar fi pregătiţi să ajute oamenii aflaţi la nevoie”. Potrivit estimărilor ONU, în lume circa 21.3 milioane de oameni sunt forţaţi să părăsească zonele de conflict şi de persecuţie. Destinaţia preferată rămâne Europa, observă ziarul elen Imerisia, detaliind că numai în 2016 peste 300.000 de migranţi au încercat să ajungă pe coastele europene, alegând cea mai riscantă cale de acces, Marea Mediterană, unde numeroasele naufragii ar putea transforma acest an în cel mai ucigaş an pentru refugiaţi. Supraaglomeraţia din centrele de primire creează tensiuni sociale în insulele greceşti, cele mai grave incidente petrecându-se la începutul acestei săptămâni în Lesbos. Migranţi din diferite grupuri naţionale, închişi de luni de zile într-un spaţiu proiectat pentru a găzdui de două ori mai puţine persoane, s-au luat la încăierare, dându-şi unii celorlalţi foc la corturi împreună cu puţinele bunuri pe care le mai aveau, scrie Ta Nea. Situaţia a degenerat şi în ciocniri cu locuitorii furioşi din zonă, după ce fugiţi din tabără, numeroşi refugiaţi au luat cu asalt localităţile din jur, necesitând intervenţia poliţiei, mai scrie cotidianul grec, care vorbeşte despre îngrijorarea Atenei că astfel de incidente se pot intensifica.

Situaţia explozivă din ţările care sunt poarta de intrare în Europa este subliniată şi de premierul italian, Matteo Renzi, care potrivit La Repubblica, este dezamăgit de atitudinea restului Europei. Mai ales că pe fondul unei noi înfrângeri a partidului său în alegerile regionale, cancelarul german le-a promis concetăţenilor săi că Germania nu va mai primi anul viitor un număr mare de refugiaţi, deşi a reafirmat că ţări precum Italia şi Grecia „nu pot fi lăsate singure”, mai scrie cotidianul italian.

Imigraţia din interiorul UE continuă să agite apele în Regatul Unit. După votul pentru părăsirea Uniunii, ambasadele europene din Marea Britanie au raportat peste 60 de atacuri asupra unor cetățeni din țările Europei de Est, posibil motivate de ură, notează The Guardian. Ţinta predilectă o reprezintă polonezii, dar există şi alte victime est-europene, observă Gazeta Wyborcza. Ziarul polonez comentează însă că este consolator faptul că incidentele rasiste sunt dezaprobate chiar de britanici, dând drept exemplu sprijinul oferit de localnici unei românce al cărei magazin a fost devastat în urma unui astfel de atac rasist. Pe de altă parte, Brexitul poate aduce efecte pozitive pentru Europa de Est, unde, potrivit, The Guardian, producătorii de automobile intenţionează să-şi mute posturile de cercetare, pentru a reduce costurile și a menține accesul neîngrădit la piețele europene, după retragerea Marii Britanii din UE. Firmele de recrutare caută deja personal calificat și directori executivi pentru a conduce echipe de cercetare și dezvoltare în Bulgaria, Ungaria și România, mai scrie cotidianul britanic.

Carolina Ciulu – Agenţia de presă RADOR