Revista presei internaţionale – 26 octombrie 2016

La Bucureşti, Parlamentul României a adoptat o lege menită să elimine peste 100 de taxe, anunţă Reuters. Potrivit estimărilor, eliminarea va afecta bugetul de stat cu 1,6 miliarde de lei, demersul fiind cea mai recentă decizie de relaxare fiscală, înaintea alegerilor din 11 decembrie. Legea a fost adoptată fără o estimare a impactului, iar parlamentarii nu au precizat sursele de finanţare pentru acest măsuri, precizează Reuters. S-a votat şi pentru eliminarea taxei pentru posturile publice de radio şi televiziune, două instituţii care ar trebui să fie independente din punct de vedere politic, scrie Reuters. Criticii planului de reduceri fiscale afirmă că aceste două instituţii publice îşi vor pierde efectiv independenţa, întrucât vor deveni total dependente de bugetul de stat, atenţionează Channel News Asia.

NATO îşi va consolida prezenţa terestră în România şi Bulgaria, însă nu are pregătite, deocamdată, planuri privind prezenţa maritimă şi aeriană în regiunea Mării Negre, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Douglas Lute, citat de Rosbalt, înaintea reuniunii miniştrilor apărării ai NATO, la Bruxelles. În context, distrugătorul de rachete USS Carney vizitează portul românesc Constanţa, imediat după ce nava amiral a Flotei a 6-a a SUA, USS Mount Whitney, a părăsit Marea Neagră, anunţă Russia Today. Vizita vasului american va consolida relaţiile şi interoperabilitatea cu aliaţii din zonă, pentru a promova securitatea şi stabilitatea maritimă în regiune, fiind prima desfăşurare a distrugătorului echipat cu rachete Aegis, în Marea Neagră, precizează Russia Today. USS Carney este urmărit cu nave de recunoaştere, radare de coastă şi aviaţia navală a Flotei Mării Negre a Rusiei, notează Ria Novosti. În acelaşi timp, în Spania, 550 de poliţişti militari locali şi o sută de poliţişti militari din ţările membre NATO, cu peste 150 de vehicule, se instruiesc, în această săptămână, în cadrul exerciţiului Guardian Angel, desfăşurat în diferite locaţii din provincia Valencia, informează La Vanguardia. La exerciţiu participă unităţi spaniole, alături de unităţi din Belgia, Lituania, Polonia, România, Marea Britanie şi Statele Unite, precum şi observatori reprezentând Germania, Letonia, Estonia şi Centrul de Excelenţă al Poliţiei Militare a NATO. La rândul său, Parlamentul European va vota azi o propunere de alocare, pentru prima dată, a mai multor milioane de euro cercetării militare, scrie EUObserver. La Bruxelles, la reuniunea miniştrilor apărării din NATO, alianţa va detalia planurile privind prezenţa sa sporită în ţările baltice şi Polonia, anunţă Stars and Stripes. “Este o apărare credibilă”, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, „şi o dovadă palpabilă a legăturii noastre transatlantice”. Măsurile vin în contextul în care Parlamentul Norvegiei a aprobat un plan de menţinere a unei forţe constante de rotaţie, de circa 300 de militari ai Marinei Sua, lângă graniţa sa cu Rusia, precizează Stars and Stripes. Va fi prima dată din 1949 când forţe străine sunt staţionate în Norvegia, subliniază EUObserver.

În Franţa, operaţiunea de demolare a „Junglei” de la Calais s-a reluat, după scurte ciocniri între refugiaţi şi forţele de ordine, anunţă Le Monde. În pofida eforturilor autorităţilor, nu există nicio garanţie că nu se va forma o altă tabără în regiune, avertizează The Guardian. Jungla de la Calais e desfiinţată, dar ce urmează poate fi mai rău, atenţionează The Independent, care asigură, însă, că atracţiile fundamentale ale Marii Britanii ca destinaţie nu se vor diminua doar pentru că buldozerele au intrat în ghetoul de lângă Calais. The Daily Mail aminteşte că Marea Britanie a promis deja 80 de milioane de lire pentru patrule în porturile din nordul Franţei, pentru trei ani, plus 2 milioane de lire pentru a finanţa zidul construit la Calais pentru a împiedica pasagerii clandestini să traverseze Canalul Mânecii. O factură de 118 milioane de lire pentru contribuabilii britanici, scrie Daily Mail. În timp ce poliţia dărâma tabăra de la Calais, paza de coastă italiană salva două mii de migranţi în Mediterana, aminteşte The Scotsman. Dar pe coastele italiene, invazia continuă – peste 6.000 de migranţi au debarcat în Sicilia, titrează Il Giornale. În Ungaria, premierul Viktor Orban şi-a reiterat opoziţia faţă de cotele de refugiaţi şi a susţinut că Ungaria trebuie să reziste fenomenului numit de el „sovietizarea” Europei, scrie Le Figaro. „Trebuie să închidem frontierele pentru a opri migraţia în masă provenind dinspre Sud, a concluzionat Orban. În plus, autorităţile ungare au amplasat pilonii pentru un nou gard împotriva migranţilor, la graniţa ungaro-sârbă, informează Magyar Idok. Gardul va avea o lungime de zece kilometri.

Cristina Zaharia – RADOR