Mii de persoane au participat la un marş al tăcerii, duminică, în capitala României, Bucureşti, pentru a marca împlinirea unui an de la incendiul dintr-un club de noapte, soldat cu moartea a 64 de persoane – o tragedie care a dus la proteste în masă împotriva corupţiei la nivel înalt şi, în cele din urmă, la căderea guvernului. Peste 4.000 de persoane, cu flori şi lumânări în mâini, au mers către locul în care se afla clubul Colectiv, protestând împotriva corupţiei care încă macină România şi nemulţumiţi de faptul că ţara rămâne slab pregătită pentru a preîntâmpina sau a gestiona o altă tragedie. Înaintea alegerilor parlamentare din 11 decembrie, străzile de pe ruta marşului tăcerii sunt pline de afişe electorale, toate promiţând să reformeze şi să schimbe în bine România. Solndajele relevă că niciun partid nu va obţine o majoritate decisivă. Guvernul tehnocrat care conduce ţara de la demisia din noiembrie 2015 a guvernului de stânga a făcut unele progrese în îmbunătăţirea transparenţei. Instituţiile statului trebuie să facă publice lunar listele cu cheltuieli, iar informaţiile legate de sănătate şi de proiectele finanţate prin fonduri europene sunt publice. Rămân, însă, îndoieli legate de angajamentul unui guvern ales de a continua lupta contra corupţiei. Incendiul a izbucnit în urma focurilor de artificii, folosite în timpul unui concert susţinut de trupa rock Goodbye to Gravity, ce au aprins spuma izolantă non-ignifugă. Ulterior s-a produs o îmbulzeală către singura uşă de ieşire din club, oar mulţi dintre cei aproximativ 350 de oameni au fost prinşi înăuntru. 64 de persoane au murit şi peste 100 au fost rănite, într-unul dintre cele mai mari dezastre din Uniunea Europeană, din ultimele decenii. Ancheta procurorilor a relevat că proprietarii clubului au permis accesul mai multor persoane faţă de limita admisă, că clublul Colectiv nu avea echipamentul necesar pentru a fi utilizate focuri de artificii şi nu existau ieşiri de urgenţă. Oficiali de la Bucureşti au dat clubului autorizaţia de funcţionare, iar inspectorii de siguranţă au permis funcţionarea acestuia, în pofida faptului că ştiau că nu există un aviz pentru securitate la incendii. Procurorii îi anchetează pe toţi cei consideraţi responsabili. „România nu mai este astăzi ceea ce era în yurmă cu un an”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, depunând flori la locul tragediei, duminică dimineaţa. „Oamenii au aşteptări mai mari. Avem datoria de a nu permite ca această tragedie să fie uitată, de a ne aminti de ea şi de a nu-i uita niciodată pe cei nevinovaţi, care au murit aici, la Colectiv.” Incendiul a generat unele dintre cele mai ample proteste din România împotriva corupţiei, lipsei responsabilităţii şi administraţiei publice politizate, însă mulţi rămân pesimişti, cu privire la şansele reale pentru reformă. „Nu am învăţat mare lucru din ce s-a întâmplat”, a declarat Răzvan Brăileanu, jurnalist şi muzician care a supravieţuit incendiului, adăugând: „Desigur, există mai multe extinctoare la cluburi şi concerte, dar nu cred că societatea este mai responsabilă.” Preşedintele Iohannis a mai spus că politicienii ţării au devenit mai sensibili, dar a adăugat: „trebuie să continuăm să exercităm presiuni pentru reformarea partidelor.”
REUTERS – 30 octombrie
