Intrarea forţelor irakiene în oraşul asediat Mosul ţine capul de afiş în presa internaţională. Ziarele străine sunt însă la fel de interesate de tensiunile tot mai ascuţite dintre Occident şi Rusia, care afectează inclusiv campania electorală din Statele Unite.
„Soldaţii irakieni au intrat în Mosul, cel mai mare oraş din nordul Irakului cucerit în iunie 2014 de jihadiştii organizaţiei Stat Islamic”, relatează Le Monde. „Forţele guvernamentale vor încerca să deschidă culoare umanitare pentru ca civilii să poată fugi din localitatea populată de aproximativ 1,5 milioane de locuitori” dintre care mulţi ar putea fi folosiţi drept scuturi umane, adaugă acelaşi cotidian parizian. Din Spania, ziarul La Razon informează că „forţele irakiene au recuperat controlul asupra clădirii televiziunii locale”, iar cucerirea televiziunii, potrivit comandantului irakian, „înseamnă a cuceri oraşul”. „Înaintarea de la periferia estică a Mosulului anunţă o nouă fază, mai complicată – şi foarte probabil mai periculoasă pentru civili – în campania despre care comandanţii militari americani spun că ar putea dura mai multe luni”, rezumă la rândul său New York Times. Acelaşi ziar american inserează un interviu cu preşedintele sirian Bashar al-Assad, care „are un mesaj pentru Occident”, anume că nu regretă nimic, că „fibra socială a ţării sale este acum ‘mai bună decât înainte’ de război şi că nu intenţionează să facă nici un fel de schimbări politice înainte de victoria forţelor guvernamentale”. Cum însă în Statele Unite mai e doar o săptămână până la Ziua Z a alegerilor prezidenţiale, ziarele americane sunt acaparate de campania cu efecte tot mai ample şi mai imprevizibile. New York Times dezvăluie modalităţile folosite de Donald Trump pentru a evita plata taxelor cuvenite statului. Washington Post constată că „redeschiderea investigaţiei FBI asupra emailurilor trimise de Hillary Clinton pe când era secretar de stat „le-a oferit republicanilor ocazia de a trece la ofensivă şi de a vorbi despre altceva decât de Donald Trump”. De altfel, recomandarea directorului FBI ca administraţia Obama să nu acuze public Rusia de piratarea organizaţiilor politice, pe motiv că guvernul ar părea a demonstra un partizanat neadecvat chiar înaintea alegerilor, declanşează o întreagă dezbatere, citim în oficiosul de la Washington. Cu precizarea că „în dezbaterea privind incriminarea publică a Rusiei, FBI are de protejat interese investigative” dar în acelaşi timp „scopul atribuirii publice a fost de a opri acţiunea Moscovei de a submina încrederea în integritatea procesului electoral”, notează Washington Post. În orice caz, Financial Times constată că „avansul candidatei democrate la Casa Albă se restrânge” în urma anunţului făcut de FBI despre demararea anchetei privind corespondenţa electronică a fostului secretar de stat american. Acelaşi cotidian londonez apreciază că doamna Clinton, „cu toate slăbiciunile ei” este „în mod evident mai competentă decât Trump, cu lăudăroşenia şi învrăjbirea pe care o propagă”. Un alt ziar de pe malurile Tamisei publică un interviu în exclusivitate cu şeful serviciilor de informaţii britanice MI5, care afirmă că „Rusia tot mai agresivă” constituie o ameninţare tot mai mare pentru Regatul Unit. „În primul interviu acordat vreodată unui ziar de un şef MI5 aflat încă la conducerea acestui serviciu vechi de 107 ani, Andrew Parker a subliniat că, într-o perioadă când atenţia se concentrează în special asupra extremismului islamic, acţiunile sub acoperire ale altor ţări reprezintă un pericol crescând, iar cea mai importantă în această privinţă este Rusia”, citim în The Guardian. În replica promptă venită de la Moscova şi publicată de acelaşi The Guardian, Kremlinul susţine că avertismentele şefului MI5 „nu corespund realităţii”. Pe de altă parte, după cum informează ziarul turc Yeni Şafak, Putin ar avea în vedere un plan Marshall pentru Orientul Mijlociu, după cum ar fi spus chiar el la reuniunea Clubului Valdai de la Soci. Şi, în fine, în editorialul său intitulat „Impunitatea atrocităţilor comise asupra jurnaliştilor”, ziarul madrilen El Mundo aminteşte că 2 noiembrie este Ziua internaţională pentru încetarea impunităţii infracţiunilor grave comise împotriva jurnaliştilor. Dacă „din 2006 şi până în prezent, aproximativ 800 de jurnalişti şi-au pierdut viaţa în mod violent în întreaga lume”, „crimele care au provocat aceste victime s-au soldat cu o condamnare a celor vinovaţi în doar 7% dintre cazuri, ceea ce înseamnă că majoritatea infracţiunilor sunt neelucidate”, reliefează El Mundo. Iar în fruntea Indicelui global al impunităţii se plasează Somalia, urmată de Irak şi Siria. „În plus, există certitudini că funcţionarii guvernamentali sunt unii dintre principalii suspecţi de asasinarea de jurnalişti în state precum Rusia sau India, dar există şi dovezi de represiune feroce în ţări precum Turcia, al cărei executiv a ordonat arestarea directorului ziarului de opoziţie Cumhuriyet. De la lovitura de stat eşuată din 15 iulie, Guvernul turc a închis 170 de mijloace de presă şi a arestat 105 jurnalişti”, precizează cotidianul iberic.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
