Cu ochii spre alegerile prezidenţiale ce se vor desfăşura marţi în Statele Unite, lumea aşteaptă cu nelinişte decizia electoratului american, constată The Guardian, trecând în revistă principalele zone ale planetei unde schimbările din politica Washingtonului vor avea un impact major. Întreaga lume va suferi dacă următoarea preşedinţie americană va eşua, consideră şi The Sun, explicând că acest lucru se întâmplă pentru că „celelalte democraţii investesc prea puţin în apărare şi securitate, lăsând America să fie singurul poliţist al planetei”. Observând că la nivel european Hillary Clinton se bucură de încrederea a 59% din europeni, în timp ce Donald Trump abia adună 9 procente, cotidianul britanic se întreabă de ce lupta prezidenţială este atât de strânsă în America şi încearcă să găsească un răspuns în pesimismul care domneşte în Statele Unite, în condiţiile în care trei sferturi din americani nu mai cred că ţara lor este marea putere care era odinioară, iar două treimi din americani cred că ţara lor merge într-o direcţie greşită. Invitând la un exerciţiu de imaginaţie asupra „catastrofei care ne pândeşte dacă ne vom trezi miercuri dimineaţă cu un preşedinte ales Trump”, New York Times critică virulent „miopia şi laşitatea” Partidului Republican care a susţinut un om despre care ştia că este inapt pentru a ocupa funcţia de preşedinte. „Această campanie electorală suprarealistă, mizerabilă, a expus multa putreziciune existentă în infrastructura democraţiei americane şi mânia din rândurile populaţiei”, comentează New York Times, conchizând că „indiferent dacă Trump va pierde sau va câştiga, partea mai dificilă va fi combaterea problemelor care au dus la apariţia lui”.
Ultimele evenimente din Turcia pun sub semnul întrebării evoluţia democratică a acestei ţări. „Turcia a fost cândva o societate liberă. Acum însă ţara se îndreaptă cu paşi repezi spre autodistrugere”, este de părere un analist al Washington Post care trece în revistă măsurile întreprinse doar în ultima săptămână de preşedintele Erdogan, printre care reintroducerea pedepsei cu moartea, arestarea celor mai importanţi ziarişti de la cel mai vechi ziar, Cumhuriyet, şi arestarea parlamentarilor partidului minorităţii kurde, sub pretextul luptei împotriva terorismului. Această ultimă măsură a generat o serie de proteste în Europa, remarcă Euronews, susţinătorii kurzilor ieşind în număr mare pe străzile mai multor oraşe europene, în special Köln şi Paris, dar şi la Istanbul. La Istanbul oamenii au ieşit în stradă şi pentru a-i susţine pe cei nouă jurnalişti arestaţi, iar poliţia a recurs la tunuri cu apă şi la gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţi, notează The Independent. „Nu ne predăm. Nu plecăm capul. Nu ne veţi putea reduce la tăcere”, „nu veţi avea suficientă putere ca să faceţi acest lucru”, este răspunsul ziarului Cumhuriyet, în apărarea colegilor lor arestaţi, subliniind că „nu am avut şi nu vom avea legături directe sau indirecte cu nicio grupare şi cu nicio persoană amestecată în terorism”. „Regresul important” în ceea ce priveşte libertatea presei şi deciziile judiciare cu privire la siguranţa naţională şi combaterea terorismului aplicate „selectiv şi arbitrar” sunt criticate şi de Comisia Europeană în raportul său referitor la progresele făcute de Turcia pe calea integrării europene, observă Frankfurter Allgemeine Zeitung. În replică, potrivit Habertürk, preşedintele Erdogan acuză Europa că se amestecă în problemele Turciei şi răspunde sfidător: „Ei mi-au zis dictator, dar nu îmi pasă. Îmi intră pe-o ureche şi îmi iese pe cealaltă”.
Duminică, bulgarii s-au prezentat la urne pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, după o campanie marcată de lupta împotriva sărăciei şi a corupției endemice, într-o țară unde salariul mediu este de 480 de euro, notează Le Monde. Ziarul francez comentează că bulgarii au de ales între candidata conservatorilor, care promite “să păstreze orientarea europeană și euroatlantică” a Bulgariei, şi candidatul socialist care, deși format în Statele Unite, se declară favorabil unei ridicări a sancțiunilor europene față de Moscova şi consideră că “o îmbunătățire necesară a relațiilor cu Rusia nu constituie un recul al valorilor euro-atlantice”. Potrivit ziarului sofiot Dnevnik, votul reprezintă un test pentru guvernul bulgar întrucât premierul a promis că demisionează în cazul în care candidata partidului de guvernământ nu iese pe locul întâi încă din primul tur, ceea ce ar putea provoca instabilitate politică şi o împingere a Bulgariei spre relaţii mai apropiate de Rusia. Deznodământul va fi aflat duminică după al doilea tur de scrutin, dar Moscova şi Bruxelles-ul urmăresc deja cu atenţie încotro va împinge votul această ţară, care a balansat întotdeauna între Vest şi Est, conchide şi Agenţia France Press.
(AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – Carolina Ciulu)
