Vizita lui Barack Obama în Europa – ultima călătorie în străinătate a preşedintelui american aflat la final de mandat – are rolul de a linişti aliaţii tradiţionali ai Americii, îngrijoraţi de retorica de campanie a succesorului său, Donald Trump, observă The Guardian. La Atena, miercuri, Barack Obama şi-a făcut cunoscut „testamentul politic printr-un imn înălţat democraţiei”, constată To Vima. „Libertatea de exprimare, libertatea religioasă, respectarea drepturilor omului, separaţia puterilor, alegeri libere şi corecte, chiar dacă nu câştigă întotdeauna candidatul pe care îl susţii” sunt valorile de bază ale democraţiei, „cel mai puternic sistem politic conceput vreodată de om”, a subliniat Obama, dând asigurări că în America transferul de putere către Donald Trump se va realiza firesc: „Eu şi următorul preşedinte avem diferenţe mari de viziune, puncte de vedere diferite, dar democraţia americană este mai puternică decât orice persoană”, a mai spus Obama. U.S. News & World Report reţine necesitatea ca actualul curs al globalizării să fie corectat pentru ca beneficiile să fie simţite de cât mai mulţi oameni. Sentimentul că există o elită globală care trăieşte după reguli diferite şi evită să plătească taxele creează resentimente în rândul oamenilor şi o inegalitate care reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale democraţiilor moderne, observă şi New York Times, citând din discursul susţinut la Atena de Barack Obama: „Dacă oamenii îşi pierd controlul asupra viitorului lor, vor riposta. Am văzut acest lucru şi în Grecia şi în alte părţi din Europa. Am văzut acest lucru în votul Marii Britanii de a părăsi UE. Şi vedem şi noi acum în Statele Unite”.
Joi, la Berlin, „Germanii îi transmit un călduros rămas bun lui Obama, fiind circumspecţi în privinţa lui Trump”, titrează USA Today, iar Financial Times consideră chiar că această vizită este folosită de Obama pentru a-i preda cancelarului german Angela Merkel ştafeta conducerii liberale globale. The Independent scrie că Merkel este văzută drept „noul lider al lumii libere”, având acum o responsabilitate şi mai mare în a apăra valorile occidentale în contextul unui peisaj geopolitic în continuă fragmentare după alegerea lui Donald Trump la Casa Albă şi după Brexit. Washington Post ne îndeamnă însă să nu ne grăbim „să înlocuim Statuia Libertăţii cu statuia Angelei Merkel” pentru că aceasta are numeroase provocări de înfruntat, în primul rând pe plan intern în perspectiva câştigării unui al patrulea mandat la alegerile de anul viitor.
„NATO se pregăteşte pentru preşedinţia Trump” titrează Der Spiegel, vorbind despre o „incertitudine extremă şi fără precedent” în condiţiile în care pe parcursul campaniei electorale preşedintele american ales a formulat câteva ameninţări serioase care ar putea altera semnificativ balanţa de putere în Europa, dacă ar fi îndeplinite. The Guardian scrie că doi foşti secretari ai NATO cer un summit extraordinar cât mai repede după învestirea lui Trump la Casa Albă pentru a primi asigurări că Statele Unite îşi menţin angajamentele de a-şi apăra aliaţii tradiţionali. Ei îl avertizează de asemenea pe Trump să nu ajungă la o înţelegere cu Putin cu privire la cedarea Crimeii, subliniind că ar fi un precedent pentru continuarea expansiunii de către Rusia.
Pe de altă parte, „Putin ordonă retragerea Rusiei din Curtea Penală Internaţională”, titrează El Periodico. În timp ce La Libre Belgique scrie că Putin îi reproşează Curţii că nu e „cu adevărat independentă” şi că nu a fost la înălţimea speranţelor puse în ea, The Independent scrie că măsura Kremlinului vine în contextul unei investigaţii legate de conflictul din Crimeea dintre Rusia şi Ucraina şi al apelurilor făcute de comunitatea internaţională ca Moscova să fie trasă la răspundere pentru atacurile aeriene din Siria.
„Corupţia e văzută ca o mare provocare în Europa şi Asia”, constată New York Times. Citând un studiu al Transparency International, cotidianul american detaliază că la nivelul Uniunii Europene, mituirea atinge cel mai ridicat nivel în România, Lituania şi Ungaria. „Mituirea poliţiştilor şi funcţionarilor publici este larg răspândită în cel puţin trei state ale UE”, notează şi Euronews, explicând că „aproape o treime dintre oamenii chestionaţi în România afirmă că au plătit bani în ultimul an pentru a primi acces la servicii publice, aproximativ un sfert dintre respondenţi au declarat acelaşi lucru în Lituania, comparativ cu aproximativ o cincime în Ungaria”. „În statele UE mulţi cetăţeni observă cum cei bogaţi şi politicienii distorsionează sistemul în avantajul lor”, iar „guvernele pur şi simplu nu fac suficient pentru a combate corupţia”, citează Euronews din raportul Transparency International.
(AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – Carolina Ciulu)
