Presa internaţională remarcă victoria zdrobitoare a Partidului Social Democrat, la alegerile legislative din România. „Social-democraţii au câştigat cu uşurinţă scrutinul parlamentar, la un an de la manifestaţiile anticorupţie care l-au silit pe ultimul premier socialist să renunţe la putere”, după incendiul din clubul de noapte Colectiv, constată Washington Post. New York Times, precum şi alte cotidiane străine, precizează că „în timpul campaniei, liderii partidului au promis cheltuieli guvernamentale majore – inclusiv salarii şi pensii mai mari, investiţii în infrastructură şi în sectorul sanitar – precum şi o reducere a impozitelor”. Şi adaugă că deşi „România înregistrează cea mai rapidă creştere economică din UE, salariile rămân mici”. Şi tot New York Times încearcă să explice prezenţa scăzută la urne: „scandalurile politice care durează de mulţi ani, inclusiv condamnările pentru corupţie la nivel înalt, au deziluzionat electoratul”. Concluzie confirmată de site-ul italian Rainews: „cu toate că înainte de vot, 95% dintre respondenți şi-au declarat intenția de a schimba clasa politică și dorinţa de a se acorda prioritate luptei împotriva corupției, rezultatele alegerilor au demonstrat că alegătorii români au preferat să aibă încredere în promisiunile de creștere a salariilor şi pensiilor și de reduceri fiscale, într-o țară în care un român din patru trăieşte în sărăcie”. Agenţia de presă rusă Tass preferă să-i dea cuvântul fostului premier social-democrat Adrian Năstase, potrivit căruia „rezultatele alegerilor parlamentare din România reflectă nemulţumirea românilor faţă de procesul globalizării sau faţă de integrarea europeană”. Financial Times observă la rândul său că „puseul de furie contra corupţiei larg răspândite din ţara cu 19 milioane de locuitori s-a stins, lăsând loc în schimb dorinţei de creştere a veniturilor medii, care se numără printre cele mai mici din Uniunea Europeană”. Dar, citim în acelaşi cotidian londonez, deşi social-democraţii au obţinut o „victorie categorică”, „numele viitorului premier al României rămâne deocamdată un mister” şi riscă să declanşeze o confruntare cu preşedintele Klaus Iohannis. Sub titlul „Postcomuniştii au câştigat alegerile din România”, Gazeta Wyborcza evidenţiază că „nu este clar dacă premier va fi preşedintele partidului, Liviu Dragnea, care în aprilie a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare pentru fraude electorale la referendumul din 2012”. Cotidianul italian La Stampa informează însă că „se vehiculează două nume pentru viitorul premier: actualul vicepremier Vasile Dâncu sau George Maior, ambasadorul României în Statele Unite”. Totuşi, Le Monde crede că „liderul partidului, Liviu Dragnea, este favorit pentru a deveni noul prim-ministru, în ciuda condamnării la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală”. Acelaşi ziar de la Paris apreciază că „marele perdant al scrutinului” este „actualul premier, Dacian Cioloş” care „a făcut din lupta împotriva corupţiei şi pentru transparenţă prioritatea sa”, iar partidul care l-a susţinut pe actualul şef al guvernului, PNL a realizat „o contraperformanţă”, cu cele 20 de procente din voturile exprimate. Le Monde remarcă de asemenea „victoria” obţinută de formaţiunea USR, la doar un an de existenţă, iar din Ungaria, Magyar Hirlap constată că „România va avea un parlament alcătuit din şase partide” şi că „nu este exclus ca şi UDMR să fie cooptată în guvernul de stânga care se va forma”. În ceea ce priveşte priorităţile viitoarei guvernări, mai multe ziare străine, între care EUobserver, îl citează pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea care a subliniat că „România este o insulă de stabilitate. Vreau ca această democraţie stabilă să se menţină”. Pe de altă parte, acelaşi Observator european conchide că „revenirea la putere a PSD poate frâna lupta împotriva corupţiei”.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/dsirbu
RADOR (12 decembrie)
