RETROSPECTIVĂ: Criza refugiaţilor din Europa, bilanţ cutremurător şi în 2016

de Răzvan Moceanu
de Răzvan Moceanu

Începând cu anul 2007, un mare număr de emigranţi fără documente legale, proveniţi din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud, au trecut fraudulos frontierele dintre Turcia şi Grecia, obligând Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) să întărească controlul la graniţe. De asemenea, UE încearcă să găsească măsuri care să reducă fluxul de emigranţi, însă statele componente au trecut la măsuri radicale, montând garduri la frontierele acestora, primele iniţiative fiind luate de  Ungaria la graniţa cu Serbia şi de Bulgaria la graniţa cu Turcia.

Aproape 7.200 de migranți și refugiați au murit sau au dispărut de la începutul anului 2016, majoritatea în Marea Mediterană, o cifră care a crescut cu peste 20% față de 2015. Dintr-un total de 7.189 de morți sau dispăruți înregistrați până la această dată, 4.812 au murit încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia, Grecia, Cipru și Spania, a precizat Organizaţia Inernaţională pentru Migraţie.

Aceasta reprezintă în medie 20 de decese pe zi și bilanțul total ar putea încă să crească până la sfârșitul anului cu 200-300 de morți, a avertizat organizația într-un comunicat.

tabara-refugiati-ucraina-razboiAproape 360.000 de oameni au încercat să traverseze Mediterana de la începutul anului 2016, iar acesta rămâne de departe cel mai periculos traseu, unde s-au înregistrat 60% din disparițiile la nivel global. Uniunea Europeană nu a găsit, din păcate, nici până în prezent, o soluţie viabilă legată de soarta acestor suflete care îşi părăsesc ţările de baştină pentru a scăpa de ororoile conflictelor armate şi de situaţia economică îngrozitoare.

Iată principalele momente ale celei mai mari crize a refugiaţilor din Europa de la cel de-al II-lea Război Mondial încoace, aşa cum s-au derulat ele în anul 2016.

  • 4 ianuarie – Premierul danez, Lars Lokke Rasmussen, a anunţat că Danemarca introduce controale temporare la frontiera cu Germania, la câteva ore după ce în Suedia au intrat în vigoare controalele de identificare a persoanelor care intră pe teritoriul ţării. În replică, purtătorul de cuvânt al ministrului german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier a declarat că „Principiile Schengen şi cele referitoare la libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene sunt „în pericol” şi că „Libera circulaţie este un bun preţios (…)”
  • 5 ianuarie – Sistemul UE privind distribuirea refugiaţilor în statele membre pe baza cotelor obligatorii pune în pericol suveranitatea şi identitatea naţională a Ungariei, acuză ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter
  • 5 ianuarie – Corpurile a cel puţin 21 de imigranţi, printre care şi cele aparţinând a trei copii, au fost aduse pe ţărmul vestic al Turciei, după ce s-au înecat în Marea Egee în încercarea de a ajunge în Grecia
  • 6 ianuarie – Organizaţia Medici Fără Frontiere (MSF) şi-a anunţat încheierea operaţiunilor de salvare în Marea Mediterană, pe care le-a desfăşurat anul trecut cu scopul de a reduce numărul de imigranţi şi de refugiaţi care înearcă să ajungă în Europa
  • 6 ianuarie – Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a pledat pentru diminuarea numărului extracomunitarilor şi pentru menţinerea liberei circulaţii în spaţiul Uniunii Europene
  • 6 ianuarie – Comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos, a convocat oficiali din Germania, Danemarca şi Suedia, pentru a discuta despre măsurile de reintroducere a controalelor la frontieră între aceste state
  • 6 ianuarie – Henriette Reker, primarul oraşului german Koln, a fost criticată după ce a sugerat un cod de conduită pentru femei după valul de agresiuni sexuale comise în Ajunul Anului Nou în centrul oraşului de bărbaţi arabi şi nord-africani,
  • 7 ianuarie – Poliţia germană a anunţat că a identificat 16 suspecţi – majoritatea din Africa de Nord – şi că a înregistrat 121 de plângeri, după ce zeci de femei au fost agresate în Ajunul Anului Nou, în zona centrală a oraşului Koln, serie de atacuri care a stârnit indignare în întreaga ţară
  • 7 ianuarie – Statul american Alabama a intentat o acţiune judiciară împotriva Administraţiei Barack Obama pentru a contesta planul de primire a unor refugiaţi sirieni
  • 8 ianuarie – Doi bărbaţi din Orientul Mijlociu, care s-au înregistrat în SUA ca refugiaţi, au fost arestaţi de autorităţile americane din California şi Texas, fiind inculpaţi pentru susţinerea grupărilor teroriste
  • 11 ianuarie – Tarek Belgacem, islamistul împuşcat mortal în timp ce încerca să atace o secţie de poliţie din Paris la 7 ianuarie 2016, a cerut azil în România, în 2011, dar după verificări i-a fost respinsă solicitarea, fiind considerat periculos şi expulzat. Poliţia germană a anunţat, la rândul ei, că bărbatul împuşcat mortal de forţele de ordine a locuit într-un centru pentru solicitanţi de azil din Germania. Pe de altă parte, cotidianul Le Journal du Dimanche arată că bărbatul a trecut şi prin Elveţia şi Luxemburg, înainte de a ajunge în Franţa pe 24 decembrie 2015
  • 11 ianuarie – Fluxul migrator spre Uniunea Europeană dinspre Turcia a rămas „mult prea ridicat” după acordul semnat între Bruxelles și Ankara cu scopul de a-l reduce, a declarat, la Ankara, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans
  • 11 ianuarie – Aproape toţi suspecţii de violenţele cu precădere sexuale comise la Koln în noaptea de Anul Nou sunt străini, îndeosebi solicitanţi de azil sosiţi în ultimele luni în Germania, a declarat ministrul de interne al landului Renania de Nord-Westfalia, Ralf Jäger. „Atât din declaraţiile martorilor, cât şi din rapoartele poliţiei (locale), dar şi din descrierile poliţiei federale rezultă faptul că persoanele care au comis aceste delicte proveneau aproape exclusiv din rândul imigranţilor”, a spus Jäger. Numărul plângerilor împotriva violențelor în cursul nopții de Anul Nou la Koln crește de la o zi la alta. Potrivit ultimelor date, ele ajunseseră la 10 ianuarie, la 516, dintre care 40% pentru agresiuni sexuale. Pentru moment, 19 persoane sunt considerate suspecte la Koln. În cursul aceleiași nopți, orașul Hamburg a fost și el scena unor acte de violență, unde s-au înregistrat 133 de plângeri, în special pentru agresiuni sexuale
  • 12 ianuarie – Guvernul Germaniei analizează măsuri de accelerare a procedurilor de expulzare a străinilor care comit infracţiuni, ca reacţie la agresiunile care au vizat femei, în Koln şi în alte oraşe, de Revelion

siria-razboi-civil-277r3og9uqlo9xlzobf4xz6s

  • 12 ianuarie – Scandalul agresiunilor sexuale din Germania a scos la iveală un incident similar, trecut sub tăcere de poliţie, care s-a petrecut în 2014 în Suedia în timpul unui festival de muzică de la Stockholm şi în care numeroase femei au fost agresate de imigranţi, relatează Le Figaro în ediţia online
  • 12 ianuarie – Cluburile și asociațiile care au ajutat în timpul anului 2015 refugiații au fost distinse de FIFA cu premiul Fair Play, în timpul galei pentru decernarea trofeului „Balonul de Aur”, ce a avut loc la Palatul Congreselor din Zurich. Prin intermediul premiului pentru Fair Play, FIFA recompensează în fiecare an un club, o asociație sau un colectiv care contribuie la susținerea sportivității și a valorilor umanitare cu ajutorul fotbalului
  • 12 ianuarie – Uniunea Europeană trebuie să aleagă între acordurile de la Dublin și cele privind spațiul Schengen, care au devenit incompatibile în problema gestionării fluxului de imigranți, a declarat ministrul de externe al Italiei, Paolo Gentiloni
  • 12 ianuarie – Austria a înregistrat 90.000 de solicitanți de azil în 2015, o cifră care a crescut de peste trei ori comparativ cu 2014 și pe care coaliția aflată la putere la Viena vrea să o reducă în acest an, conform cifrelor Ministerului de Interne
  • 12 ianuarie – Partenerii coaliției de guvernare din Germania au ajuns la un acord în vederea facilitării expulzării străinilor cu condamnări, modificare legislativă decisă în urma agresiunilor care au avut loc pe teritoriul german și au fost atribuite unor migranți. „Acesta este un răspuns dur, însă bun al statului la adresa celor care, în pofida faptului că vin și caută aici protecție, cred că pot comite delicte fără ca acest lucru să aibă consecințe asupra prezenței lor în Germania”, a declarat ministrul de interne german, conservatorul Thomas de Maiziere, într-o conferință de presă
  • 12 ianuarie – ONU a lansat un apel la fonduri de 7,73 miliarde de dolari pentru a acoperi ajutorul umanitar din 2016 pentru cei 22,5 milioane de civili care trăiesc în Siria sau refugiați în țările vecine. Potrivit unui comunicat, această sumă trebuie să acopere necesarul pentru 13,5 milioane de sirieni afectați sau deplasați de războiul care durează de aproape cinci ani, precum și pentru 4,7 milioane de refugiați și 4 milioane de membri ai comunităților care i-au primit
  • 13 ianuarie – Ministerul german de Finanțe a raportat un excedent bugetar pe 2015, de două ori mai ridicat decât estimările inițiale, datorită veniturilor record din taxe și a ratelor scăzute ale dobânzilor. Excedentul bugetar al Germaniei s-a situat anul trecut la 12,1 miliarde de euro (13,1 miliarde de dolari), față de un plus de 6,1 miliarde de euro estimat recent de Ministerul de Finanțe de la Berlin. Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a declarat că intenționează să utilizeze excedentul din 2015 la finanțarea costurilor asociate cu fluxul de refugiați. În Germania au sosit 1,1 milioane de solicitanți de azil în 2015
  • 13 ianuarie – Guvernul danez a decis să extindă cu 20 de zile, până pe 3 februarie, controalele temporare de la granița cu Germania, a anunțat Ministerul danez al Integrării
  • 13 ianuarie – Premierul francez, Manuel Valls, consideră că amenințările teroriste și valul de refugiați sunt motive suficient de întemeiate pentru restabilirea controalelor la granițele interne ale spațiului Schengen, iar aceste „măsuri excepționale” trebuie menținute până când vor exista „garanțiile necesare privind controalele la frontierele externe” ale Schengen
  • 13 ianuarie – Un număr de 10.000 de refugiați sirieni au sosit în Canada, cu două săptămâni întârziere față de calendarul stabilit, a anunțat ministrul canadian al Imigrației, John McCallum
  • 13 ianuarie – Premierul conservator bulgar Boiko Borisov a cerut Uniunii Europene să închidă frontierele externe ale blocului comunitar pentru a opri astfel valul de migranți care, în pofida iernii, nu contenește
  • 14 ianuarie – Mai mulți polițiști din orașul german Koln sunt investigați pentru că nu au reușit să-și facă datoria și să protejeze femeile care au fost agresate în noaptea de Revelion, a declarat un purtător de cuvânt al Parchetului. Procurorul din landul Renania de Nord — Westphalia, în care este situat Koln, va determina dacă există dovezi pentru inculparea polițiștilor pentru faptul că nu au acordat ajutor unor persoane aflate în pericol. Investigația vizează mai mulți polițiști, printre care și fostul șef al poliției din Koln, Wolfgang Albers, care a demisionat în contextul undei de șoc provocate de evenimente, care i-au făcut pe mulți germani să pună sub semnul întrebării politica porților deschise față de migranți, deoarece mulți dintre presupușii atacatori par să fi provenit din rândul migranților
  • 14 ianuarie – Afluxul masiv de refugiați constituie motivul principal de îngrijorare printre șefi de companii, economiști și experți politici din toată lumea, conform unui sondaj realizat de Forumul Economic Mondial. Din cele aproape 750 de persoane intervievate, mai mult de jumătate au indicat migrația ilegală pe scară largă drept riscul cel mai preocupant pentru următoarele 18 luni. Prăbușirea unor state, războaiele, șomajul și căderea unor guverne naționale completează lista riscurilor de preocupare imediată pentru respondenți
  • 14 ianuarie – Comisia Europeană investighează dacă autoritățile turce îi forțează pe unii refugiați sirieni să se întoarcă în țara lor, acuzație venită din partea ONG-ului Amnesty International, dar în sprijinul căreia executivului comunitar nu dispune deocamdată de dovezi, a declarat Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a CE
  • 14 ianuarie – Refugiații care sosesc în Elveția trebuie să-i predea statului elvețian orice bunuri în valoare mai mare de 1.000 de franci (994,53 de dolari) pentru a contribui la acoperirea costurilor întreținerii lor, a relatat canalul de televiziune SRF, dezvăluind o practică ce i-a atras critici aspre Danemarcei
  • 15 ianuarie – Austria va interzice intrarea pe teritoriul său a migranților care intenționează mai degrabă să tranziteze Germania decât să ceară azil acolo, a afirmat ministrul austriac de interne Johanna Mikl-Leitner într-un interviu
  • 15 ianuarie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat statele membre care „nu și-au respectat angajamentele” privind repartizarea solicitanților de azil din Italia și Grecia în cadrul UE. „Nu Comisia este cea” care a dat greș, ci „anumite state membre nu și-au respectat angajamentele luate” în cadrul planului european de „relocalizare”, a acuzat Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă. Pentru moment, din cei 160.000 de solicitanți de azil care urmează a fi repartizați în UE, numai 272 au fost preluați, potrivit ultimelor cifre disponibile ale executivului european. De asemenea, statele membre nu au notificat decât 4.237 de locuri disponibile în scurt timp.

Totodată, Juncker a mai declarat că „Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană. Fără Schengen, fără libera circulație a lucrătorilor, fără libertatea cetățenilor europeni de a călători, euro nu are niciun sens. Același lucru este valabil pentru legătura dintre Schengen, libera circulație și piața internă. Dacă cineva dorește să suprime Schengen, atunci ceea ce va face în final va fi să pună capăt și pieței unice europene”

  • 15 ianuarie – Guvernul turc a decis să ofere, în anumite condiții, permise de muncă refugiaților sirieni pentru a le îmbunătăți condițiile de viață din Turcia și pentru a încerca să stopeze astfel fluxul de migranți ilegali către Uniunea Europeană
  • 15 ianuarie – Un autocar cu sirieni la bord, închiriat de către un politician bavarez nemulțumit de politica Angelei Merkel de primire a refugiaților și care a sosit în fața Cancelariei la Berlin la 14 ianuarie, a plecat spre Bavaria, după ce acțiunea a suscitat dezaprobarea generală
  • 15 ianuarie – Circa jumătate dintre cererile de azil înaintate autorităților germane de către migranți sunt respinse, dar rareori ei sunt retrimiși în țările lor, scrie Deutsche Welle într-un articol ce analizează cauzele acestei situații
  • 16 ianuarie – Vicepremierul turc Mehmet Simsek a îndemnat Germania, într-un interviu publicat în cotidianul Die Welt, să-și întărească angajamentul militar în Siria dacă vrea să pună capăt afluxului de refugiați
  • 16 ianuarie – Ministrul de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schauble, a evocat, într-un interviu pentru Suddeutsche Zeitung, ipoteza introducerii unei taxe europene la benzină care, în caz de necesitate, să poată finanța primirea refugiaților
  • 16 ianuarie – Agenția specializată a ONU pentru refugiați (UNHCR) va căuta resurse suplimentare pentru a ajuta Turcia, confruntată cu un număr mare de refugiați, și va face demersuri pentru crearea de noi centre de primire, a declarat Înaltul comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi
  • 17 ianuarie – Președintele ceh Milos Zeman, cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigranți, a declarat că integrarea musulmanilor în societate în Europa este „practic imposibilă”. „Să-i lăsăm să își trăiască propria cultură în țările lor și să nu îi ducem în Europa, altfel se va termina ca la Koln”, a adăugat el, făcând referire la violențele împotriva unor femei în noaptea de Anul Nou în acest oraș din centrul Germaniei. „Integrarea este posibilă în cazul unor culturi similare, iar similitudinile pot varia”, a adăugat el, subliniind că unele comunități ne-musulmane, precum cea ucraineană sau cea vietnameză, s-au putut integra în societatea cehă
  • 18 ianuarie – Președintele Greciei, Prokopis Pavlopoulos, a acuzat autoritățile portuare din Turcia că susțin călăuzele care organizează, în condiții periculoase, traversarea a sute de mii de migranți către insulele grecești, poartă de intrare în Uniunea Europeană
  • 18 ianuarie – Cancelarul german, Angela Merkel, trebuie să pună în practică planurile pentru a reduce afluxul fără precedent de refugiați până în martie ori se va confrunta cu o revoltă deschisă în cadrul alianței sale politice conservatoare, a declarat Edmund Stoiber, fost premier al landului Bavaria
  • 18 ianuarie – Un solicitant de azil în vârstă de 26 de ani, cu cetățenie algeriană, a devenit prima persoană arestată pentru agresiune sexuală în cazul violențelor comise la Koln în noaptea de Anul Nou, scandal care a determinat Germania să pună sub semnul întrebării politica sa extrem de permisivă față de migranți
  • 18 ianuarie – Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea cancelarului german Angela Merkel, a anunțat că dorește ca Tunisia, Maroc și Algeria să fie incluse în categoria „țări de origine sigure”, pentru a permite procesarea accelerată a cererilor de azil și a facilita expulzările
  • 18 ianuarie – Femeile refugiate „riscă agresiuni, exploatare și hărțuire sexuală în timpul traversării Europei”, își exprimă îngrijorarea ONG-ul Amnesty International, potrivit căruia aceste amenințări planează asupra lor „în toate etapele traseului lor, inclusiv pe teritoriul european”
  • 18 ianuarie – Ciocniri între polițiști și manifestanți au izbucnit luni seară la Heesch, un orășel din estul Olandei, la sfârșitul unei manifestații contra primirii imigranților. Aceste incidente și altele similare din ultimele săptămâni în orașe și sate din țară s-au produs la câteva ore după apelul deputatului extremei-drepte Geert Wilders de a-i închide pe imigranți în centrele de primire, considerând că trebuie protejate femeile de agresiuni similare celor care au avut loc de Anul Nou la Köln în Germania
  • 19 ianuarie – Mai multe întreprinderi mari vor să-și unească resursele pentru a ajuta la soluționarea crizei migratorii cu care se confruntă îndeosebi Europa, estimând că acțiunea autorităților și a organizațiilor neguvernamentale nu poate fi suficientă, a anunțat la Davos (Elveția) persoana aflată la originea acestui proiect, fondatorul iaurturilor Chobani
  • 19 ianuarie – Ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a apreciat că închiderea granițelor nu va rezolva criza refugiaților din Europa. „Soluția nu constă în închiderea granițelor”, a declarat Steinmeier presei, răspunzând unei întrebări în legătură cu sugestia făcută de ministrul german al transporturilor că Germania ar trebui să se pregătească pentru a-și închide frontierele
  • 19 ianuarie – În conflictul din Irak au fost uciși 18.800 de civili și alți 36.200 au fost răniți în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 octombrie 2015, potrivit unui raport ONU care acuză extremiștii Statului Islamic pentru majoritatea crimelor. În plus, 3,2 milioane de persoane au fost nevoite să se deplaseze pe teritoriul țării în aceeași perioadă, au informat Misiunea de Asistență a ONU din Irak și Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, oferind cele mai recente cifre disponibile. „Acest raport dezvăluie suferința civililor din Irak și ilustrează clar motivul pentru care refugiații irakieni au încercat să scape atunci când au fugit în Europa și în alte regiuni. Aceasta este oroarea cu care ei se confruntă în țară”, a declarat Zeid Raad Al Hussein, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Pe lângă cei uciși sau răniți în conflict, mulți alții au murit din cauza lipsei de apă, a alimentelor sau a îngrijirilor medicale, a mai spus Zeid
  • 19 ianuarie – Sosirea a peste un milion de migranți este pentru Europa un șoc, iar acest continent nu îi poate primi pe toți cei care vor să plece din Siria, a declarat premierul francez Manuel Valls într-un interviu acordat postului de televiziune elvețian RTS
  • 19 ianuarie – Fondul Monetar Internațional a avertizat Europa în privința dificultăților economice provocate de criza refugiaților și a cerut autorităților să facă eforturi mai susținute pentru asimilarea migranților. Avalanșa de refugiați reprezintă o dificultate majoră pentru capacitatea de absorbție a pieței muncii din UE și testează sistemele politice, se arată în ediția revizuită a raportului „World Economic Outlook”, publicată de FMI
  • 19 ianuarie – Uniunea Europeană are la dispoziție „numai două luni” pentru a pune criza migrației sub control, în caz contrar spațiul de liberă circulație Schengen se va prăbuși, iar blocul comunitar ar putea eșua ca proiect politic, a declarat în fața Parlamentului European președintele Consiliului European, Donald Tusk
  • 19 ianuarie – În jur de 40 deputați ai partidului conservator CDU i-au adresat o scrisoare deschisă cancelarului federal german Angela Merkel, în care îi cer să renunțe la politica de deschidere față de migranți, estimând că Germania și-a atins limitele cu cei peste un milion de nou-sosiți în 2015
  • 19 ianuarie – Miniștrii de interne ai țărilor Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia), au reafirmat – în cadrul unei reuniuni desfășurate la Praga – opoziția acestor țări față de cotele obligatorii de refugiați și au cerut crearea unor centre „hotspot” eficiente, inclusiv sub forma unor centre de detenție
  • 19 ianuarie – Austria, care vrea să reducă afluxul de solicitanți de azil, va desfășura din 20 ianuarie, 500 de soldați la principalul punct de trecere de la frontiera cu Slovenia, pentru a efectua un control sistematic al migranților, au anunțat surse din cadrul poliției austriece
  • 19 ianuarie – Islanda a primit primii refugiați sirieni, șase familii plecate dintr-o tabără a Crucii Roșii din Liban, și care au fost primiți la aeroport de prim-ministrul Sigmundur David Gunnlaugsson în persoană
  • 20 ianuarie – Premierul britanic, David Cameron, propune facilitarea schimburilor economice între Iordania și Uniunea Europeană (UE) în scopul de a ajuta țara din Orientul Mijlociu să gestioneze criza refugiaților sirieni
  • 20 ianuarie – Cele 1,5 milioane de persoane refugiate sosite în Germania din anul 2012 ar putea fi, cel puțin teoretic, soluția la sutele de mii de locuri de muncă vacante în cea mai mare economie din Uniunea Europeană. Calificarea profesională necorespunzătoare constituie însă un obstacol major pentru inserția pe piața muncii a unor persoane puțin familiarizate cu sistemul german și care au adesea alte priorități, notează AFP, într-un comentariu
  • 20 ianuarie – Uniunea Europeană trebuie să își respecte promisiunile asumate ca parte a acordului în valoare de 3 miliarde de euro convenit cu Turcia în schimbul limitării valului de imigranți care încearcă să ajungă în blocul comunitar, a declarat ministrul turc pentru afaceri europene, Volkan Bozkir
  • 20 ianuarie – Human Rights Watch (HRW) acuză poliția bulgară de returnarea sumară a migranților și solicitanților de azil spre Turcia, în multe cazuri după ce aceștia au fost deposedați de bani și bunuri și s-a folosit violența împotriva lor, informează un comunicat al organizației pentru apărarea drepturilor omului
  • 20 ianuarie – Un parlamentar din cadrul principalului partid prokurd din Turcia, Feleknas Uca, a avertizat Uniunea Europeană că aceasta s-ar putea confrunta cu un val de refugiați kurzi, dacă nu va obliga Turcia să reia negocierile de pace cu rebelii kurzi
  • 20 ianuarie – Președinția Consiliului Uniunii Europene se angajează ca în termen de două luni, până la finalul iernii, să pună sub control fluxul de migranți către Europa, a anunțat, la Strasbourg, premierul olandez Mark Rutte, a cărui țară asigură în acest semestru președinția Consiliului UE
  • 20 ianuarie – Guvernul austriac a anunțat că a decis să limiteze la cel mult 37.500 numărul cererilor de azil acceptate anul acesta, mai puțin de jumătate față de cele 90.000 de anul trecut, număr care în plus va scădea progresiv în anii următori
  • 20 ianuarie – Parlamentul European va cere Danemarcei să explice controversatul său plan de a confisca bani lichizi și alte bunuri de valoare ale imigranților nou-veniți pentru a putea acoperi o parte din costurile șederii lor pe teritoriul danez. Cu 188 voturi pentru și 108 contra, Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, o rezoluție prin care cere Danemarcei să trimite un reprezentant oficial la Bruxelles pentru a explica intențiile guvernului de la Copenhaga de a confisca bani lichizi și alte bunuri ale imigranților ajunși recent în Danemarca
  • 20 ianuarie – Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Hans Klemm, apreciază că valul de imigranți cu care se confruntă Uniunea Europeană reprezintă o provocare pentru toate statele membre, inclusiv pentru România. Acesta a declarat, la Suceava, în cadrul unei întrevederi cu studenții Universității Ștefan cel Mare, că numărul mare de refugiați poate pune în dificultate și țările puternic dezvoltate
  • 20 ianuarie – De la Toronto la Vancouver, mai multe orașe mari au cerut guvernului federal canadian să suspende sosirea refugiaților sirieni, declarându-se incapabile să le ofere locuințe corespunzătoare după instalarea iernii
  • 20 ianuarie – Cancelarul german Angela Merkel a încercat să calmeze tensiunea existentă în coaliţia sa de guvernare privind gestionarea crizei refugiaţilor la nivel naţional şi a criticat intenţia autorităţilor de la Viena de a limita numărul de solicitanţi de azil care ajung în Austria
  • 21 ianuarie – Uniunea Europeană se confruntă cu riscul destrămării în lunile care urmează, din cauza diferitelor crize care o ameninţă, a avertizat premierul Franţei, Manuel Valls, făcând referire la criza refugiaţilor, la fenomenul terorismului sau la posibila ieşire a Marii Britanii din UE
  • 21 ianuarie – Ungaria susţine aderarea imediată a Bulgariei la Schengen, a afirmat, în vizită la Sofia, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, salutând măsurile măsurile de securitate aplicate „în vremuri dificile” de Guvernul bulgar, mai ales gardul construit pe un segment al frontierei bulgaro-turce
  • 21 ianuarie – Parlamentul danez, în care s-a format o majoritate condusă de formaţiunea politică antiimigraţie DF, a adoptat o rezoluţie prin care Guvernul va trebui să vină cu o propunere până în martie privitoare la planurile de construire a unor „mini-oraşe” pentru refugiaţi în afara oraşelor propriu-zise, renunţând practic la politica de integrare a acestora. Unele dintre aceste tabere au fost deja instalate pentru bărbaţii imigranţi singuri pentru a oferi prioritate familiilor de a fi găzduite în oraşe
  • 22 ianuarie – Croaţia a introdus noi măsuri de filtrare a migranţilor care traversează Balcanii, restrângând accesul pe teritoriul croat doar pentru cei care vor solicita azil în Austria şi Germania, urmând astfel mai multor ţări din regiune, precum Macedonia, Serbia, Slovenia, dar şi Austria. Ministrul croat de Interne Ranko Ostojic a anunţat că migranţilor li se va cere să aibă asupra lor un document semnat din care să reiasă dacă vor să ceară azil în Germania sau Austria. Ministrul croat a adăugat că Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe Frontex a avertizat în legătură cu o nouă eventuală rută – prin România – şi a evocat de asemenea cazuri de traversare a Bulgariei
  • 22 ianuarie – Mecanismul de relocare a refugiaților între statele Uniunii Europene este dificil de pus în practică atât timp cât nu se avansează în chestiunea controlului fluxului migrator, iar acest mecanism în sine, stabilit după o formulă matematică, nu este o soluție potrivită întrucât migranții trebuie să poată fi integrați în cultura și societatea țării gazdă, a subliniat premierul român Dacian Cioloș într-un interviu publicat de cotidianul francez Le Monde
  • 22 ianuarie – Ministrul de interne, al construcțiilor și transportului din Bavaria, Joachim Herrmann, a declarat, la Sofia, că nici Bavaria, nici Germania nu vor să transforme Bulgaria și Macedonia într-o sală de așteptare pentru refugiați
  • 22 ianuarie – Valul de refugiați care se îndreaptă spre Europa ar trebui văzut ca o oportunitate, deoarece cheltuielile publice pentru integrarea acestora vor stimula creșterea economiei zonei euro, a afirmat președintele BCE, Mario Draghi, la Forumul Economic de la Davos
  • 22 ianuarie – Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a avertizat, de la Davos, Uniunea Europeană că suma de 3 miliarde de euro pe care a promis-o pentru reducerea fluxului de refugiați s-ar putea să nu fie suficientă
  • 22 ianuarie – Secretarul american de stat John Kerry a lansat un apel la suplimentarea, în acest an, cu 30% a finanțărilor internaționale destinate ajutorului umanitar al Națiunilor Unite pentru rezolvarea crizei mondiale a refugiaților, într-un discurs adresat Forumului Economic Mondial de la Davos
  • 23 ianuarie – Liderii UE pregătesc măsuri pentru securizarea frontierelor cu Grecia, prin oferirea de asistenţă Macedoniei pentru blocarea imigranţilor, în cadrul unui plan ce stârneşte preocupările Guvernului Alexis Tsipras, care se teme că extracomunitarii vor rămâne pe teritoriul elen, scrie Financial Times
  • 23 ianuarie – Criza imigranţilor extracomunitari riscă să conducă la destrămarea Spaţiului Schengen, avertizează Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional. Întrebată în cursul unei dezbateri organizate la Forumul Economic Mondial de la Davos dacă gestionarea crizei imigraţiei riscă să conducă la suspendarea Tratatului Schengen, Lagarde a răspuns: „Da, aşa cred, dar este opinia mea strict personală”
  • 23 ianuarie – Ministerul nipon al Justiției a indicat că Japonia a primit în 2015 un număr record de 7.586 de cereri pentru obținerea statutului de refugiat, peste 99% din acestea fiind respinse. Printre cei care au obținut acest statut figurează trei sirieni, șase afgani, trei etiopieni. Japonia este reticentă la ideea de a accepta refugiați în societatea sa omogenă. Cu toate acestea, ministerul menționat a precizat că numărul refugiaților primiți în Japonia a crescut în 2015, în raport cu anii 2014 și 2013, când statutul de refugiat a fost obținut de 11 și, respectiv, 6 persoane
  • 24 ianuarie – Locuitori ai insulelor elene din Marea Egee care au participat la operaţiuni de salvare şi de găzduire a refugiaţilor urmează să fie propuşi pentru acordarea Premiului Nobel pentru Pace, cu susţinerea Guvernului de la Atena, informează site-ul cotidianului The Guardian
  • 24 ianuarie – Grecia a exclus să se pună „să înece femei și copii” în Marea Egee, ridicând tonul împotriva acelor parteneri europeni care îi reproșează că nu blochează afluxurile de migranți. „Grecia păzește frontierele sale și frontierele europene. Ce nu poate face și nu va face este să scufunde bărci și să înece femei și copii, pentru că legile europene și internaționale și valorile civilizației noastre îi interzic acest lucru”, a declarat ministrul adjunct la Afaceri Europene, Nikos Xydakis
  • 25 ianuarie – Uniunea Europeană urmărește îndeaproape dacă acțiunile Turciei afectează afluxul record de migranți spre Europa după acordul cu Ankara în bază căruia vor fi alocate 3 miliarde de euro pentru a susține măsuri în acest sens, a declarat comisarul european pentru negocieri privind extinderea, Johannes Hahn
  • 25 ianuarie – Belgia a cerut, la reuniunea miniștrilor de interne din statele Uniunii Europene, înființarea unei tabere de refugiați de mari dimensiuni în capitala Greciei, Atena, unde să poată fi găzduite între 300.000 și 400.000 de persoane, a indicat ministrul elen al imigrației, Yannis Mouzalas, prezent la întâlnirea de la Amsterdam
  • 26 ianuarie – Parlamentul danez a adoptat controversata reformă a sistemului său de azil, în contextul în care Europa se confruntă în ultimele luni cu un val masiv de refugiați dinspre Orientul Mijlociu și Africa de Nord
  • 26 ianuarie – Armata ungară este pregătită să înceapă în 48 de ore ridicarea unui gard la granița cu România dacă refugiații își vor schimba actuala rută ce traversează Croația și Slovenia și vor alege să treacă prin România, a declarat biroul de presă al Ministerului ungar al Apărării
  • 26 ianuarie – Agențiile umanitare vor avea nevoie de 550 milioane de euro pentru a-i ajuta pe migranții și refugiații din sudul Europei în acest an, au estimat Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și peste 60 de organizații de ajutor într-un apel lansat către țările donatoare
  • 26 ianuarie – Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită cu planuri alternative de întărire a frontierelor sale până când Turcia și Grecia vor fi mai eficiente în reducerea numărului de migranți care se îndreaptă spre blocul comunitar, au declarat marți prim-miniștri ceh și slovac
  • 26 ianuarie – Aproximativ 53 % dintre polonezi se opun primirii de refugiați în țara lor, indiferent de unde provin aceștia, și 63 % se împotrivesc în mod deosebit celor proveniți din Africa și Orientul Mijlociu, indică un sondaj realizat de institutul CBOS în perioada 7-14 ianuarie
  • 26 ianuarie – Echipajul navei amiral a Gărzii de Coastă „Ștefan cel Mare” a salvat 119 migranți care navigau în derivă pe o barcă gonflabilă de mici dimensiuni, în Marea Mediterană, în apropierea litoralului italian. La mai puțin de o lună de la începerea cooperării în cadrul Operațiunii Maritime Comune „EPN TRITON 2015/TRITON 2016”, coordonată de Agenția FRONTEX, pe coasta italiană pentru prevenirea imigrației clandestine, polițiștii Gărzii de Coastă, aflați în patrulare cu nava „Ștefan cel Mare”, toți cei 119 imigranții deshidratați și cu semne de hipotermie, toți de sex masculin, dintre care 34 de copii, au fost transferați la bordul navei „Ștefan cel Mare”, unde le-a fost acordată asistență și primul ajutor. Potrivit propriilor declarații, imigranții provin din Gambia, Senegal, Guineea Bissau, Liberia, Camerun, Sierra Leone și Mali și intenționau să ajungă în Spațiul Schengen
  • 27 ianuarie – Temerile provocate de atentatele islamiste din Franța și de afluxul de imigranți au dus la înrăutățirea situației drepturilor omului în Europa în 2015, atrage atenția organizația Human Rights Watch (HRW)
  • 27 ianuarie – Guvernul de coaliție de la Berlin a aprobat un proiect legislativ care va înlesni expulzarea cetățenilor străini extracomunitari vinovați de infracțiuni pe teritoriul Germaniei, o măsură care intervine după valul de agresiuni având ca victime femei în noaptea Anului Nou la Koln și în alte orașe, majoritatea atacurilor fiind puse pe seama migranților
  • 27 ianuarie – Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) s-a declarat preocupat de politica Norvegiei în materie de expulzare a imigranților către Rusia și de reîntregire familială
  • 27 ianuarie – Aproape o jumătate de milion de migranți au traversat anul trecut Croația în drumul lor către vestul Europei, dar autoritățile de la Zagreb au aprobat numai 32 de cereri de azil, se arată în raportul anual al organizației Human Rights Watch (HRW), care consideră că guvernul croat ar trebui să facă mai mult pentru migranți
  • 27 ianuarie – Numărul migranților veniți mai ales din Orientul Mijlociu a început din nou să crească la frontierele Serbiei, unde în ultimele 24 de ore au fost înregistrați peste 3.000 de migranți, față de 2.000 în zilele anterioare
  • 27 ianuarie – Suedia intenționează să expulzeze până la 80.000 de migranți intrați pe teritoriul său în 2015 și a căror cerere de azil a fost sau va fi respinsă, a afirmat ministrul de interne, Anders Ygeman
  • 28 ianuarie – Un plan de a retrimite în Turcia refugiații ajunși în insulele grecești din Marea Egee a fost prezentat de Olanda, care asigură în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, a declarat liderul social-democraților olandezi, Diederik Samsom
  • 29 ianuarie – Nu mai puțin de 40% dintre germani vor ca șefa guvernului federal Angela Merkel să demisioneze din cauza politicii sale privind refugiații, care a permis ca 1,1 milioane de solicitanți de azil să ajungă în țară în 2015, relevă un sondaj Insa pentru revista Focus
  • 29 ianuarie – Transformarea Greciei într-un „depozit” gigantic pentru migranți nu este o soluție la această criză, a declarat organizația Human Rights Watch (HRW), respingând de asemenea propunerea trimiterii acestora înapoi în Turcia
  • 29 ianuarie – Ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, consideră că procentul foarte scăzut al migranților care au fost relocați în statele Uniunii Europene prin mecanismul cotelor obligatorii dovedește că acest sistem nu este funcțional și prin urmare se impune o regândire a abordării UE față de această criză
  • 29 ianuarie – Șeful guvernului italian, Matteo Renzi, a afirmat la Berlin că îngrijorările Italiei în legătură cu cele trei miliarde de euro pe care Uniunea Europeană ar trebui să le acorde Turciei ca să se ocupe de refugiați ar trebui soluționate până joia următoare
  • 29 ianuarie – Extrema dreaptă europeană și-a continuat, în a doua zi a reuniunii sale de la Milano, criticile la adresa Uniunii Europene și a liderilor acesteia, pe care-i consideră responsabili pentru toate relele din Europa și mai ales pentru criza provocată de valul de migranți
  • 29 ianuarie – Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de solidaritate în criza refugiaților, dar în același timp trebuie să lupte fără milă împotriva teroriștilor, a declarat fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, prezent la Timișoara, unde i-a fost decernat titlul de doctor Honoris Causa al Universității de Vest
  • 29 ianuarie – Ministrul grec pentru imigrație, Yanis Muzalas, a cerut ca Frontexul să se implice în returnarea către Turcia a imigranților economici ce debarcă în insulele grecești ale Mării Egee, criticând totodată statele care au semnat acorduri de readmisie cu UE dar refuză să le aplice
  • 29 ianuarie – Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a discutat cu ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior din Ungaria, Peter Szijjarto, despre problematica refugiaților, în cadrul convorbirilor evidențiind-se faptul că este necesară o abordare echilibrată între nevoia de solidaritate la nivel european și protejarea intereselor cetățenilor statelor membre
  • 29 ianuarie – Șeful Agenției europene pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE (Frontex), Fabrice Leggeri, estimează că anul acesta vor ajunge în Europa, venind dinspre Turcia, încă aproximativ un milion de migranți și acuză guvernul de la Ankara că nu depune suficiente eforturi pentru a stăvili acest aflux, deși s-a angajat că va proceda astfel în virtutea acordului convenit cu UE
  • 30 ianuarie – Cel puțin 33 de migranți au murit într-un nou naufragiu în Marea Egee, după ce ambarcațiunea la bordul căreia se aflau s-a răsturnat, a anunțat agenția de presă națională turcă Anadolu
  • 30 ianuarie – Câteva zeci de bărbați mascați despre care se crede că ar proveni din rândul huliganilor sau al neonaziștilor, s-au adunat în centrul capitalei Stockholm pentru a-i agresa pe migranți, a anunțat poliția suedeză
  • 30 ianuarie – Cancelarul german Angela Merkel a încercat să reducă la tăcere vocile care o critică pentru politica ușilor deschise față de refugiați, declarând că solicitanții de azil din Siria și Irak trebuie să se întoarcă acasă după încheierea conflictelor din țările lor
  • 30 ianuarie – Lidera partidului anti-imigrație Alternativă pentru Germania (AfD), Frauke Petry, a declarat pentru presa locală că responsabilii de securitate de la frontieră ar trebui să tragă asupra migranților care încearcă să intre în țară ilegal
  • 31 ianuarie – Guvernul austriac își propune să repatrieze 50.000 de solicitanți de azil în următorii trei ani, potrivit unui plan apărut în mass-media din Austria
  • 31 ianuarie – Cel puțin 10.000 de copii migranți neînsoțiți au dispărut fără urmă în Europa în ultimele 18-24 de luni, a afirmat agenția Europol, care și-a exprimat temerea că mulți dintre aceștia sunt exploatați, în special sexual, de grupuri de crimă organizată
  • 31 ianuarie – O petiție în favoarea nominalizării la Premiul Nobel pentru Pace a locuitorilor insulelor grecești, aflați în prima linie a crizei migranților, a strâns peste 600.000 de semnături. Petiția era semnată de peste 630.000 de persoane pe site-ul specializat Avaaz. Potrivit mai multor media internaționale, universitari americani, britanici sau danezi sunt pe punctul de a redacta această candidatură
  • 1 februarie – Imigranții din Germania trebuie să se integreze în societate, în caz contra riscând tăierea ajutoarele sociale, a atras atenția ministrul german al muncii, Andrea Nahles, într-un mesaj care ar putea semnala o înăsprire a răspunsului guvernului condus de cancelarul Angela Merkel la criza refugiaților
  • 1 februarie – Ministrul de interne german Thomas de Maiziere s-a aflat într-o vizită în Afganistan pentru a discuta cu autoritățile acestei țări în legătură cu numărul tot mai mare de refugiați afgani care se îndreaptă spre Germania
  • 2 februarie – Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a declarat că ţara sa se află în punctul critic din cauza fluxului de sute de mii de refugiaţi sirieni. În interviul acordat BBC, regele Abdullah al II-lea a spus că iordanienii suferă de pe urma fluxului de imigranţi, 25 la sută din bugetul de stat fiind cheltuit pentru ajutarea refugiaţilor. Acesta a mai precizat că serviciile publice se află, din această cauză, sub presiune, şi mulţi refugiaţi depun eforturi mari pentru a-şi găsi un loc de muncă
  • 3 februarie – O abandonare a acordurilor Schengen şi o restabilire a controalelor la frontiere va costa economia franceză unul-două miliarde de euro pe termen scurt şi îi va reduce creşterea cu circa o jumătate de procent din PIB, adică peste zece miliarde de euro pe termen mai lung, estimează France Stratégie
  • 3 februarie – Premierul sârb, Aleksandar Vucici, a avertizat că Serbia nu se va transforma într-o parcare pentru imigranţi şi că nu va putea accepta sute de mii de oameni în ţară, dar în schimb statul este pregătit să participe la sistemul de cote obligatorii aprobat de UE
  • 3 februarie – Guvernul României a alocat 550.000 lei pentru acordarea unor ajutoare umanitare de urgenţă în baza Planului pentru pentru Răspuns Umanitar în Siria şi Planului regional pentru refugiaţi şi rezilienţă, ambele programe fiind sub coordonarea ONU.

„România se alătură statelor donatoare care participă la Conferinţa la nivel înalt în privinţa refugiaţilor ce se va desfăşura la Londra în 4 februarie. În acest sens, Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care se alocă suplimentar bugetului Ministerului Afacerilor Externe suma de 550.000 de lei pentru acordarea ajutorului umanitar de urgenţă pentru refugiaţi. Ajutorul umanitar va fi acordat pentru programele coordonate la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, respectiv Planul pentru pentru Răspuns Umanitar în Siria şi Planul regional pentru refugiaţi şi rezilienţă, instrumente instituţionale, de cooperare inter-agenţii ONU, instituite ca urmare a amplificării crizei refugiaţilor”, anunţă Biroul de presă al Guvernului, printr-un comunicat

  • 3 februarie – Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat, miercuri, că ”întregul proiect european” este pus sub semnul întrebării în contextul crizei refugiaţilor, afirmând că efectele fluxului migraţionist se simt deja în zona economică, iar dacă acesta va continua întreaga piaţă internă va fi afectată
  • 4 februarie – Conferinţa ţărilor donatoare, care a avut loc la Londra în vederea ajutorării sirienilor, a înregistrat promisiuni şi donaţii în valoare totală de peste zece miliarde de dolari (9,9 miliarde de euro), a anunţat premierul britanic David Cameron. Fonduri în valoare de şase miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) au fost promise pentru anul 2016, iar alte cinci la orizonatul lui 2020, a precizat el. Niciodată nu s-a strâns o asemenea sumă într-o singură zi şi pentru o singură cauză, şi-a exprimat mulţumirea Ban Ki-moon, secretarul general al ONU.

ONU a lansat un apel la strângerea a 7,73 miliarde de dolari (6,9 miliarde de euro) în vederea acoperirii nevoilor celor mai urgente, numai în cursul acestui an, ale celor şase milioane de persoane deplasate şi patru milioane de refugiaţi. Ţările din regiune cer, în plus, alte 1,2 miliarde de dolari (1,1 miliarde de euro).

Ilustrând gravitatea situaţiei, premierul turc, a cărui ţară găzduieşte 2,5 milioane de sirieni, a anunţat începutul unui nou exod – provocat de intensificarea bombardamentelor la Alep, în nordul Siriei

  • 4 februarie – Statele Unite vor oferi 890 de milioane de dolari drept ajutor umanitar suplimentar pentru victimele conflictului din Siria, a anunţat, secretarul de Stat american John Kerry la Londra, în cadrul unei conferinţe a statelor donatoare
  • 4 februarie – „Agenţia UE pentru frontiere (Frontex) trebuie să oprească imigranţii care se îndreaptă spre Grecia. Trebuie salvaţi toţi, dar apoi trebuie retrimişi în Turcia. Frontex nu trebuie să aibă doar sarcina operaţiunilor de salvare, ci şi pe cea de securizare a frontierelor”, a declarat Werner Faymann, cancelarul Austriei, cu ocazia conferinţei donatorilor pentru Siria, organizată la Londra.
  • 5 februarie – Serviciile secrete germane (BfV) au primit peste 100 de sesizări despre militanţi ai reţelei teroriste Stat Islamic (SI) care s-ar fi infiltrat printre refugiaţii din ţară. Potrivit publicaţiei Berliner Zeitung, care îl citează, vineri, pe şeful agenţiei de informaţii BfV din Germania, Hans-Georg Maassen, această informaţie a apărut într-o discuţie purtată la sediul Ministerului de Interne cu mai mulţi politicieni privind problemele identificate în politicile interne. Maassen a avertizat că unele dintre sesizările primite nu conţin informaţii de încredere, ci sunt defăimătoare la adresa refugiaţilor
  • 7 februarie – Turcia trebuie să ia măsuri urgente pentru diminuarea semnificativă a numărului imigranţilor care se îndreaptă spre Grecia, în caz contrar presiunile pentru securizarea frontierelor vor creşte, avertizează Johannes Hahn, comisarul UE pentru Extindere
  • 7 februarie – Cancelarul german, Angel Merkel, şi preşedintele francez, Francois Hollande, s-au întâlnit la Strasbourg pentru a discuta despre măsurile necesare gestionării crizei migraţiei şi despre proiectul de acord dintre Marea Britanie şi UE. În cadrul reuniunii, cei doi lideri au adus în discuţie situaţia din Siria, cea din oraşul Alep în special, unde se desfăşoară o ofensivă a trupelor regimului Assad, şi au exprimat „o preocupare comună”, au precizat surse apropiate preşedintelui francez. Ei au căzut „de acord în totalitate” asupra modalităţilor de a micşora fluxul de refugiaţi şi de a face „o prioritate” din găsirea unei soluţii în acest caz
  • 8 februarie – Turcia a anunţat că este pregătită să-şi deschidă frontiera zecilor de mii de sirieni care aşteaptă acest lucru în frig după ce au fugit din calea ofensivei trupelor regimului de la Damasc asupra oraşului Alep, însă Ankara nu a precizat când îşi va deschide postul de frontieră de la Oncupinar (sud). Luptele care se desfășoară în prezent în provincia siriană Alep riscă să trimită către Turcia un nou val de circa 600.000 de refugiați, a avertizat vicepremierul turc, Numan Kurtulmus
  • 8 februarie – Premierul turc Ahmet Davutoglu a prevenit că țara sa nu va suporta singură „întreaga povară” de primire a refugiaților sirieni, declarația șefului guvernului de la Ankara intervenind în contextul în care zeci de mii de persoane se află la granița turcă ca urmare a violențelor din orașul Alep, în timp ce frontiera dintre Turcia și Siria este în continuare închisă
  • 8 februarie – Unii dintre cei 267 de solicitanți de azil pe care autoritățile din Australia doresc să-i deporteze la un centru pentru imigranți de pe Insula Nauru ca urmare a unei hotărâri judecătorești suferă de cancer și alte boli în fază terminală, a declarat un important oficial guvernamental. Înalta Curte de Justiție din Australia a confirmat săptămâna trecută dreptul guvernul de a deporta solicitanți de azil pe mica Insulă Nauru din Pacific, situată la aproximativ 3.000 de kilometri nord-est de Australia. Decizia a atras critici din partea ONU și a stârnit un val de proteste, liderii bisericii oferindu-le adăpost solicitanților de azil
  • 8 februarie – Comisia Europeană a anunțat că a mobilizat miliarde de euro din bugetul comunitar pentru a ajuta statele cele mai afectate de criza refugiaților, răspunzând astfel cererii Austriei ca, dincolo de un anumit prag, cheltuielile generate de sosirea masivă a migranților să fie suportate din fonduri europene
  • 8 februarie – Ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a vorbit, la Sarajevo, la începutul unui turneu în regiune, despre ”un plan de acțiune” cu țările din Balcani pentru a opri fluxul ”necontrolat” al migranților către Europa Occidentală
  • 8 februarie – Armata macedoneană a început să ridice un al doilea gard la frontiera cu Grecia, pentru a consolida astfel măsurile de securitate menite să împiedice migranții să traverseze granița în mod necontrolat
  • 8 februarie – Statele Unite și Arabia Saudită au lansat un apel la încetarea focului și acces umanitar în Siria, fără să aducă acuzații regimului de la Damasc și aliatului său rus, înainte de o conferință internațională programată în această săptămână și consacrată războiului în cauză. „Avem un interes uriaș să rezolvăm problemele din regiune înainte să ne consume pe toți”, a declarat la Washington ministrul saudit de externe, Adel al-Jubeir, după o întrevedere cu omologul său american, John Kerry.

Secretarul de stat a afirmat că cele două țări aliate sunt „implicate în cel mai înalt grad pentru ca Grupul internațional de susținere a Siriei (ISSG, 17 țări și trei organizații internaționale care au adoptat o foaie de parcurs diplomatică legată de conflictul sirian) să fie în măsură să avanseze spre un acces umanitar complet și o încetare totală a focului”

  • 8 februarie – Cancelarul Angela Merkel, aflată într-o vizită la Ankara, s-a declarat șocată de suferințele prin care trece orașul sirian Alep, afirmând că bombardamentele ruse în Siria au forțat zeci de mii de civili să se refugieze. În același timp, cancelarul german a sugerat că acțiunile ruse încalcă o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU pe care Moscova a semnat-o în decembrie 2015.

De asemenea, pentru a opri imigrația ilegală, Uniunea Europeană trebuie să stabilească mecanisme care să permită migranților să ajungă în Europa în mod legal și în siguranță, a apreciat cancelarul german Angela Merkel

  • 9 februarie – Kremlinul a respins criticile cancelarului german Angela Merkel privind acțiunile ruse în Siria, făcând apel la declarații „responsabile” în ceea ce privește situația de pe teritoriul sirian. ”În legătură cu afirmațiile cancelarului Germaniei despre presupusele victime ca urmare a loviturilor aeriene ale aviației ruse în Siria, atragem atenția că, în pofida numeroaselor declarații de acest gen, nimeni nu a prezentat până acum nicio o probă credibilă care să confirme aceste afirmații. În consecință, facem încă o dată apel la toți ca aprecierile față de situația din Siria să fie făcute cu foarte multă atenție și cu foarte multă responsabilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov
  • 9 februarie – Președintele Consiliului European Donald Tusk a denunțat loviturile aeriene ale Rusiei în Siria care ajută guvernul „criminal” al președintelui Bashar al-Assad și declanșează noi valuri de refugiați care se îndreaptă spre Europa
  • 9 februarie – Taberele de refugiați din partea siriană a frontierei cu Turcia sunt arhipline, în condițiile în care zeci de mii de oameni au luat calea exodului din calea luptelor ce au loc în provincia Alep, au anunțat lucrători umanitari. În și lângă orașul Azaz, la 5 km de frontieră, familii întregi sunt nevoite să doarmă sub cerul liber sau câte 20 într-un cort. „Nu mai există suficiente locuri pentru a primi toate familiile”, și-a exprimat regretul Ahmad al-Mohammad, de la organizația Medici fără Frontiere (MfF). „Numeroși refugiați dormeau în primele zile în stradă, sub cerul liber și fără pături”, a precizat el. Uneori, refugiații se strâng câte 20 în corturi concepute pentru șapte persoane distribuite de organizații umanitare, în timp ce populația din localitățile din jur nu mai are capacitatea de a primi refugiați.

Potrivit ONU, circa 31.000 de persoane au fugit din orașul Alep și din regiune în ultimele zile, în timp ce forțele guvernamentale siriene încearcă să încercuiască sectoarele aflate sub controlul rebelilor

  • 9 februarie – Migranții care traversează ruta Balcanilor în drumul lor către vestul Europei vor fi transportați din Macedonia până în Austria fără să mai coboare din tren în Serbia, Croația și Slovenia, a anunțat ministrul croat de externe, Vlaho Orepic
  • 9 februarie – Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a declarat că aproximativ 70.000 de refugiați sirieni ar putea ajunge la granița Turciei, dacă în Siria campania militară va continua cu această intensitate, și a precizat că țara sa nu-și va închide porțile pentru refugiați
  • 9 februarie – Numărul imigranților și refugiaților ajunși în Europa pe mare în primele șase săptămâni ale anului este de zece ori mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut, iar numărul deceselor a crescut de asemenea substanțial, a anunțat Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Numărul sosirilor a fost de peste 76.000, iar numărul deceselor pe rutele din Mediterana a fost de 409, de la 69 în primele șase săptămâni din 2015, conform OIM. Organizația Internațională pentru Migrație a mai precizat că nu se așteaptă la o scădere a numărului de sosiri în Europa și estimează că în martie Grecia va ajunge la cifra de un milion de imigranți și refugiați ajunși pe teritoriul său de la începerea crizei
  • 9 februarie – Tentația autoritarismului nu există doar în estul Europei, ci și în unele state din vest, a admis președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, într-un interviu publicat de cotidianul francez Liberation. Însă el a acuzat din nou statele est-europene de lipsă de ‘solidaritate’ pentru că în chestiunea refugiaților au o abordare diferită față de cele din vest și a susținut în acest context că discursul unor guverne din estul Europei este similar cu cel al extremei drepte din vest. „Reacțiile statelor au fost eterogene. Germania și Suedia au dat un răspuns bazat pe solidaritate, estimând că este vorba despre un principiu nenegociabil în Europa. Altele, precum Ungaria sau Slovacia, au oferit un răspuns invers”
  • 9 februarie – Patru centuri cu explozibil au fost descoperite de militari turci în bagajele unui grup de suspecți interceptați seara la Karkamis, în sud-estul Turciei, la granița cu Siria, a anunțat armata turcă. În două genți au fost descoperite între 12 și 15 kilograme de explozibili neidentificați și patru centuri susceptibile a fi utilizate în atentate sinucigașe. Grupul reținut de jandarmii turci este format din 34 de persoane — patru bărbați, zece femei și 20 de copii. Karkamis se află față în față cu orașul sirian Jerablus, aflat în prezent sub controlul grupării Stat Islamic. Anunțul armatei turce intervine în contextul în care circa 30.000 de civili sirieni sunt comasați de mai multe zile la frontiera siriano-turcă, după ce au fugit în urma unei ample ofensive a forțelor fidele lui Bashar al-Assad contra rebelilor la Alep (nordul Siriei)
  • 9 februarie – Șeful operațiunilor umanitare ale ONU, Stephen O’Brien, a cerut Rusiei să pună capăt bombardamentelor asupra orașului Alep, din nordul Siriei, și Turciei să-și deschidă granița pentru refugiații sirieni care părăsesc această localitate
  • 10 februarie – Comisia Europeană a decis să acorde un termen de două luni Germaniei, Franței, Italiei și altor patru state membre pentru rectificarea situației referitoare la implementarea regulilor privind azilul, în caz contrar țările respective riscând să fie chemate în fața Curții de Justiție a UE
  • 10 februarie – Africa și Europa trebuie să lucreze împreună pentru a combate terorismul și cauzele afluxului de refugiați, a declarat președintele german Joachim Gauck, prezent la Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane din Nigeria
  • 10 februarie – Un „pact secret” între Berlin și Ankara cu privire la migranți prevede transportarea a 400.000-500.000 de persoane direct din Turcia către teritoriul Uniunii Europene. Premierul ungar Viktor Orban i-ar fi informat despre această înțelegere între Germania și Turcia pe parlamentarii din partidul său, Fidesz, în timpul unei reuniuni. Migranții ar urma să fie acceptați nu doar de Germania și vor fi distribuiți între statele membre
  • 11 februarie – Președintele islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan a denunțat puternic apelurile internaționale pentru deschiderea graniței cu Turcia pentru zecile de mii de refugiați sirieni care au fugit din calea luptelor de la Alep, amenințând să-i trimită către alte țări
  • 11 februarie – Guvernul federal german de coaliție a ajuns la un compromis între conservatori și social-democrați în disputa legată de noile reguli în materie de azil, menite să reducă afluxul de refugiați, acordul convenit deschizând calea pentru dezbaterea lor în parlament
  • 11 februarie – Justiția turcă a deschis joi procesul împotriva a doi traficanți urmăriți după naufragiul unei ambarcațiuni cu refugiați sirieni, naufragiu care a avut loc în septembrie 2015 și care s-a soldat cu mai mulți morți, printre care și micuțul Aylan Kurdi, devenit simbolul dramei migranților
  • 11 februarie – Mai multe nave ale NATO se află în prezent în drum către Marea Egee, unde vor începe rapid o misiune de combatere a traficului de migranți, planul misiunii urmând să fie definitivat în 24 de ore, a declarat comandantul forțelor aliate în Europa, generalul american Philip Breedlove
  • 11 februarie – Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați a cerut statelor din Europa Centrală să facă mai mult pentru a ajuta refugiații din țările devastate de război, pe fondul opoziției lor publice contra primirii migranților. „Este timpul pentru conducerea din Europa Centrală să ofere un exemplu puternic și să se angajeze să ajute familiile ce fug de război și încălcările drepturilor omului indiferent de naționalitatea sau de religia lor”, a declarat reprezentantul regional UNHCR pentru Europa Centrală, Montserrat Feixas Vihe, într-un comunicat
  • 11 februarie – Viceprim-ministrul bulgar Rumiana Bașvarova a declarat că țara sa nu intenționează să-și închidă granițele în fața refugiaților, după o întâlnire cu comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos
  • 12 februarie – Refugiații trebuie să-și caute și să obțină locuri de muncă mai rapid, în acest fel ei integrându-se social mai bine în țara gazdă, a afirmat premierul danez Lars Lokke Rasmussen, înaintea unei runde de negocieri cu reprezentanții patronatului și ai sindicatelor din Danemarca
  • 12 februarie – Șefa executivului polonez, Beata Szydlo, aflată în vizită la Berlin, i-a cerut cancelarului german Angela Merkel, o schimbare de direcție în politica privind migrația. Referitor la politica Angelei Merkel în materie de migranți, șefa executivului polonez a afirmat: ‘Trebuie să recunoaștem că s-au făcut greșeli. Situația la frontierele externe ale Uniunii Europene a scăpat de sub control”, a mai estimat ea, adăugând: „avem nevoie astăzi de noi soluții”. Guvernul dnei Szydlo s-a declarat pregătit să ajute refugiații, dar în afara granițelor UE, în timp ce precedentul guvern centrist acceptase ca Polonia să găzduiască în jur de 7.000 de refugiați, în conformitate cu cotele de repartizare a migranților între statele membre UE
  • 12 februarie – Un număr de 40.000 de refugiați sunt comasați în Siria la granița cu Turcia, a anunțat vicepremierul turc Yalcin Akdogan
  • 12 februarie – Uniunea Europeană (UE) a acordat un termen de trei luni Greciei pentru a-și corecta „gravele deficiențe” în gestionarea afluxului de migranți la frontiera sa maritimă cu Turcia, situație care în opinia Bruxellesului pune în pericol funcționarea spațiului Schengen. Pe baza propunerii Comisiei Europene, decizia a fost adoptată de către Consiliul UE într-o reuniune a miniștrilor de finanțe din statele membre. Grecia a votat contra, iar Ciprul s-a abținut de la vot
  • 12 februarie – Mii de refugiați irakieni care au ajuns în Finlanda în 2015 au decis să-și anuleze solicitările de azil și să se întoarcă în țară de bună voie, invocând motive familiale sau faptul că viața în țara nordică foarte friguroasă i-a dezamăgit. Deși nu a primit la fel de mulți refugiați ca Germania și Suedia, Finlanda a înregistrat o creștere a numărului solicitanților de azil de aproape zece ori, de la 3.600 în 2014, la 32.500 în 2015. Aproape două treimi dintre solicitanții de azil de anul trecut erau irakieni tineri, dar mulți dintre ei s-au răzgândit între timp, așa că Finlanda va începe să organizeze zboruri către Bagdad de săptămâna viitoare pentru a-i transporta acasă. Zborurile charter vor transporta până la 100 de pasageri săptămânal atât timp cât cererea există. Oficialii finlandezi susțin că în jur de 4.100 de oameni au renunțat până acum la solicitările lor de azil și au estimat că numărul lor ar putea ajunge la 5.000 în următoarele luni
  • 12 februarie – Cancelarul federal german Angela Merkel a declarat că un grup de țări din UE ar putea accepta să li se repartizeze mai mulți refugiați decât a fost prevăzut până acum în schimbul amplificării de către Turcia a eforturilor împotriva migrației ilegale. Aceste țări, care nu au fost enumerate de Merkel, se vor reuni cu Turcia în marja viitorului summit al liderilor europeni, care va avea loc la Bruxelles în perioada 18-19 februarie și care se va axa pe afluxul fără precedent (după 1945) de imigranți în Europa
  • 12 februarie – Președintele ceh Milos Zeman, cunoscut pentru declarațiile sale anti-migranți, a estimat că singura soluție la această criză, în condițiile „eșecului complet” al Uniunii Europene, este deportarea migranților economici și a suspecților de legături cu terorismul
  • 12 februarie – Incapacitatea Uniunii Europene de a oferi un răspuns coordonat la afluxul de refugiați, majoritar sirieni, face jocul grupării jihadiste Statul Islamic (SI), a declarat ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen. „Cea mai mare criză este de ordin moral. Și asta pentru că solidaritatea statelor membre ale UE este amenințată de eroziune. Promisiunea de viitor care este Europa de 70 de ani, acest model de libertate și de valori, este amenințată de xenofobie și naționalism. Asta înseamnă a da apă la moară SI”, a spus ea în deschiderea Conferinței privind Securitatea de la Munchen
  • 12 februarie – Președintele sirian Bashar al-Assad a respins categoric acuzațiile ONU ce fac regimul de la Damasc responsabil de crime de război, afirmând că majoritatea rapoartelor întocmite de instituțiile Națiunilor Unite sunt „politizate” și nefondate. În același interviu, președintele Al-Assad a afirmat că Europa ar trebui să creeze condițiile pentru a ajuta refugiații sirieni să se întoarcă în țara lor. „Fac apel la guvernele europene care au contribuit direct la exodul (refugiaților sirieni), prin acoperirea teroriștilor și impunerea de embargo Siriei, să ajute la întoarcerea sirienilor la casele lor”, a afirmat Bashar al-Assad
  • 12 februarie – Cancelarul german Angela Merkel s-a întâlnit la Berlin cu actorul american George Clooney cu care a discutat despre situația refugiaților, șefa executivului federal menționând că întâlnirea a fost „foarte bună”. ”Am discutat despre angajamentul organizației nonguvernamentale Comitetul Internațional pentru Refugiați (IRC) al lui George Clooney, al soției sale Amal și al lui David Milliband, fostul ministru de externe britanic și președinte al IRC”, a spus Angela Merkel
  • 14 februarie – Premierul francez, Manuel Valls, a anunțat în timpul Conferinței de Securitate de Munchen că Franța nu este favorabilă solicitării cancelarului german Angela Merkel privind instituirea unui mecanism de cote obligatorii permanente în baza căruia refugiații să fie distribuiți automat între statele Uniunii Europene, anunț ce a provocat o mare dezamăgire în presa germană
  • 15 februarie – Să permiți ca un aflux masiv de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa de Nord să ajungă în Europa este „o greșeală teribilă care amenință identitatea europeană”, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev într-un interviu
  • 15 februarie – Președintele macedonean Gjorge Ivanov a declarat, la Praga, că pentru Macedonia este important să vadă stabilite la nivelul întregii Uniuni Europene criteriile privind modul de gestionare a crizei refugiaților și migranților
  • 15 februarie – Premierul ungar Viktor Orban a declarat că politica Uniunii Europene privind criza migranților a eșuat și a subliniat că Ungaria nu va accepta o repartizare a refugiaților pe baza cotelor obligatorii
  • 15 februarie – 92 de persoane au fost depistate, în perioada 1-12 februarie, că locuiau ilegal pe teritoriul României, iar 14 dintre acestea au fost duse sub escortă până la punctul de trecere a frontierei, anunţă Inspectoratul General pentru Imigrări. „Dintre aceştia, trei au întrunit condiţiile necesare prelungirii dreptului de şedere, 61 au primit decizii sau comunicări de părăsire a teritoriului României, 5 au solicitat o formă de protecţie internaţională iar pentru 23 s-au dispus alte măsuri”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului General pentru Imigrări. Pentru 14 persoane, au fost organizate misiuni de îndepărtare sub escortă până la punctul de trecere a frontierei
  • 15 februarie – Criza migraţiei testează „până la limită” Uniunea Europeană, iar cel mai important aspect al abordării acestei probleme este protecţia graniţelor externe ale UE, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la Bucureşti
  • 16 februarie – Afluxul de refugiaţi către Uniunea Europeană va fi dublu în 2016, în comparaţie cu cel de anul trecut, iar o „armată europeană este necesară” în vederea apărării Schengen, din care România şi Bulgaria nu fac parte, a declarat preşedintele ceh Milos Zeman într-un interviu pentru agenţia rusă Tass
  • 16 februarie – Patru dintre cele cinci „hotspots” – centre de înregistrare şi prelucrare a datelor migranţilor şi refugiaţilor – din Grecia sunt pregătite să primească oameni, a anunţat ministrul grec al Apărării
  • 16 februarie – Guvernul german se așteaptă la sosirea a 500.000 de refugiați în Germania în acest an, scrie ziarul german Rheinische Post citând surse din Oficiul Federal al Forței de Muncă. Ministrul german de interne Thomas de Maiziere i-a cerut lui Frank-Juergen Weise, care este șeful Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) dar și al Oficiului Federal al Forței de Muncă, să se pregătească pentru acest aflux de refugiați în acest an, afirmă ziarul într-o copie obținută înainte de publicarea informației. Anul trecut, aproximativ 1,1 milioane de migranți au sosit în Germania. Mass-media germane au tendința de a folosi cuvântul refugiat pentru a se referi atât la refugiați cât și la migranți
  • 16 februarie – Cancelarul german, Angela Merkel, consideră că pentru soluționarea crizei refugiaților Consiliul European de săptămâna aceasta va trebui să aleagă între cooperarea cu Turcia și închiderea rutei Balcanilor, iar în opinia ei cea de-a doua opțiune, propusă de țările Grupului de la Vișegrad, trebuie exclusă, ea estimând că închiderea frontierelor ar avea consecințe pentru întreaga Uniune Europeană și pentru spațiul Schengen
  • 17 februarie – Premierul britanic David Cameron se confruntă cu o provocare importantă la summitul de la Bruxelles de la sfârşitul săptămânii, în contextul în care Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria i-au respins propunerea vizând o restrângere a indemnizaţiilor migranţilor europeni
  • 17 februarie – Țările Europei Centrale au afirmat că își vor întări protecția frontierelor dacă acordul încheiat între Uniunea Europeană și Turcia pentru reducerea fluxului de migranți nu va fi pus în aplicare într-un mod eficient, a anunțat un responsabil european. „În cazul în care un aflux de 1.500-2.000 de persoane pe zi continuă până la mijlocul lunii martie, va fi clar că Turcia nu-și respectă promisiunile și că noi avem nevoie de un alt tip de protecție a frontierei europene”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene, Tomas Prouza, în fața presei de la Praga
  • 17 februarie – Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat că țara sa nu poate împiedica migranții să plece către Europa, deși anterior el s-a angajat față de Uniunea Europeană să oprească acest aflux. „(Europenii) nu au nicio șansă să țină acest aflux sub control”, a indicat Erdogan într-un discurs susținut în fața prefecților, subliniind că Turcia „nu poate face nimic” împotriva celor care își doresc un viitor în Europa. „Nu mai este vorba despre bani”, a continuat el, făcând referire la planul de acțiune pe care l-a convenit anul trecut cu UE
  • 18 februarie – Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos i-a trimis o scrisoare ministrului austriac de interne Johanna Mikl-Leitner, după decizia Vienei de a institui o cotă de 80 de solicitanți de azil autorizați să intre într-o zi pe teritoriul său.

Aplicarea unei astfel de decizii „ar fi în mod clar incompatibilă” cu dreptul european și internațional, a scris comisarul. „Austria are obligația legală de a accepta orice solicitare de azil făcută pe teritoriul său sau la frontieră”, se mai menționează în textul citat

  • 18 februarie – Ungaria este pregătită să ridice un gard la granița cu România pentru a preveni intrarea migranților și există șanse mari ca acest lucru să fie inevitabil, a declarat Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban
  • 18 februarie – Uniunea Europeană (UE) trebuie să se angajeze să mențină Tratatul Schengen și revizuiască reglementările Tratatului de la Dublin, a declarat, la Atena, ministrul italian de externe Paolo Gentiloni. „Așteptăm un angajament ferm al UE împotriva soluțiilor excepționale (luate de) anumite țări, care ar putea avea consecințe ireversibile pentru Tratatul Schengen, precum și angajamentul Comisiei de revizuire a Tratatului de la Dublin”, a declarat Gentiloni la sfârșitul unei întrevederi cu omologul său grec Nikos Kotzias
  • 18 februarie – Nava bulgară „Obzor”, aflată în misiune în largul insulei grecești Lesbos, a salvat joi 900 de migranți, a anunțat o purtătoare de cuvânt a Frontex, agenția europeană pentru controlul frontierelor. Potrivit acesteia, numărul de 900 de migranți salvați în cele trei curse de Obzor nu este ieșit din comun. Dacă în vară se înregistrau 7.000 de sosiri zilnice, în ianuarie numărul lor s-a menținut la 12.000-15.000 pe săptămână, a comentat Ewa Moncure
  • 18 februarie – Austria și statele situate pe ruta balcanică au convenit la o reuniune desfășurată la Zagreb să înregistreze împreună la granița greco-macedoneană migranții care folosesc această rută pentru a ajunge în vestul Europei. De asemenea, aceste țări vor organiza în comun transportul controlat al migranților până în Austria, pe traseul ce parcurge Macedonia, Serbia, Croația și Slovenia. Vor fi acceptați numai migranții proveniți din zonele de conflict, care au șanse să primească azil în statele vest-europene, ceilalți urmând să fie opriți la frontiera dintre Grecia și Macedonia.

Acordul a fost convenit de reprezentanți ai ministerelor de interne și intră în vigoare imediat. Statele semnatare vor trimite efective suplimentare de poliție la granița dintre Grecia și Macedonia, dar deocamdată nu au fost oferite cifre. În prezent 83 de polițiști din aceste țări se află la frontiera greco-macedoneană

  • 18 februarie – Înaltul comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Filippo Grandi, a declarat într-un interviu acordat presei germane că Europa a „eșuat complet” în gestionarea primirii de migranți. Filippo Grandi, care a preluat actuala funcție la 1 ianuarie, avertizează de asemenea împotriva unei închideri a granițelor țărilor europene care i-ar bloca de facto pe refugiații aflați deja în situație dificilă, în Grecia. ‘Teama noastră este că închiderea granițelor naționale în Europa ar putea face ca sute de mii de refugiați să rămână în Grecia’, potrivit unor extrase ale interviului difuzat joi seara. Potrivit agenției ONU, peste un milion de migranți au sosit pe mare în Europa, anul trecut
  • 19 februarie – Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit cu premierul grec Alexis Tsipras, în marja summitului de la Bruxelles, pentru a discuta despre unele temeri, tot mai puternice, legate de eforturile Greciei în criza migraţiei
  • 19 februarie – Europa și-a atins punctul de inflexiune în criza refugiaților și nu poate gestiona încă un an situația actuală din acest punct de vedere, a avertizat premierul danez Lars Lokke Rasmussen, în contextul desfășurării, la Bruxelles, a unui summit ce are pe agendă și criza migrației
  • 19 februarie – Portugalia le-a prezentat țărilor europene ‘în care presiunea migratorie este mai puternică’ propunerea sa de a găzdui până la 5.800 de refugiați, în plus față de cota de circa 4.500 de refugiați deja acceptată de Lisabona, a anunțat o sursă guvernamentală. „Am trimis propunerea în această săptămână, printr-o scrisoare, Greciei, Austriei, Italiei și Suediei, și am făcut aceeași ofertă Germaniei” la începutul lunii februarie, în cursul vizitei la Berlin a premierului socialist Antonio Costa, a precizat un responsabil al executivului portughez.

„Portugalia dispune de o importantă zonă maritimă, dar nu cunoaște aceeași presiune migratorie ca aceste țări. În spiritul solidarității, suntem pregătiți să primim mai mulți refugiați”, a adăugat el. Propunerea se referă totuși 2.000 de studenți la universitate și 800 din învățământul profesional, precum și 2.500 până la 3.000 de refugiați calificați în domeniul agriculturii și al pădurilor

  • 19 februarie – Liderii din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene au ajuns la un compromis ce ”reînnoiește pactul” Regatului Unit cu Europa, acord pe care premierul britanic, David Cameron, îl consideră suficient pentru a recomanda menținerea țării sale în Uniunea Europeană în cadrul unui viitor referendum.

În materie de imigranţi, sub imensa presiune a concetățenilor săi și a Partidului Conservator (de guvernământ în Marea Britanie) împotriva creșterii imigrației, Cameron voia un moratoriu, cu o durată de patru ani, pentru cetățenii din UE aflați în regat și care aspiră la ajutoare și locuințe sociale. Cameron voia, de asemenea, să-i împiedice pe acești migranți să beneficieze de alocații familiale pentru copiii lor rămași în străinătate.

În condițiile opoziției unor țări din Europa de Est, Cameron a obținut o clauză de salvgardare de șapte ani privind unele ajutoare sociale pentru noii migranți, ce permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale. Va fi introdus, de asemenea, un sistem de indexare a alocațiilor familiale cu nivelul de trai din țările unde se află copiii. Aceasta se aplică noilor solicitanți, dar se poate extinde și la beneficiarii actuali începând din 2020

  • 20 februarie – Prefectura Pas-de-Calais a emis un ordin de expulzare a migranţilor din zona de sud a taberei situate la ieşirea din Calais, în pofida unui apel prin care opt asociaţii au cerut Guvernului francez să-şi amâne acest plan
  • 20 februarie – Ministrul austriac de interne a respins criticile formulate într-o scrisoare a comisarului european pentru migrație în privința deciziei Vienei de a institui un sistem strict de cote zilnice pentru solicitanții de azil, apreciind că au fost trimise „la o adresă greșită”. „Este cunoscut faptul că Austria nu are frontiere externe decât cu țări UE și deci nu este prima țară sigură în care aceste persoane pun piciorul”, a declarat ministrul de interne Johanna Mikl-Leitner pentru agenția de știri națională austriacă APA. „Dacă toată lumea ar respecta conținutul scrisorii (comisarului european Dimitris Avramopoulos — n.r.), atunci Austria nu ar avea nicio problemă cu asta. Dar scrisoarea a fost trimisă în mod clar la o adresă greșită”, a adăugat ea.

Ministrul de interne a mai spus că scrisoarea comisarului european ar fi trebuit trimisă țărilor sigure pe care migranții le traversează pe drumul lor spre Austria, referindu-se în special la Grecia, principal punct de intrare în UE.

  • 21 februarie – Macedonia le-a închis frontiera de sud, cu Grecia, migranţilor afgani, permiţând doar trecerea irakienilor şi sirienilor, anunţă poliţia greacă. Autorităţile macedonene au anunţat că Serbia a făcut acelaşi lucru la frontiera sa de sud, cu Macedonia
  • 21 februarie – Profiturile rețelelor infracționale de pe urma traficului de refugiați în Europa le depășesc cu mult pe cele rezultate din traficul de droguri sau cu arme, a declarat ministrul ceh al apărării Martin Stropnicky, estimând că din această cauză combaterea traficanților cu refugiați se anunță anevoioasă
  • 22 februarie – Numărul migranților ajunși în Grecia ar putea să nu scadă în următoarele săptămâni în pofida acordului la nivelul Uniunii Europene, iar Bruxellesul ar trebui să ia măsuri pentru a pregăti noi opțiuni, a avertizat premierul slovac Robert Fico
  • 22 februarie – Mii de migranți, sosiți în Grecia din Turcia la sfârșitul săptămânii trecute, se aflau luni 22 februarie, în portul Pireu din Atena, în condițiile în care țările balcanice pe care trebuie să le traverseze pentru a ajunge în state mai bogate din Europa și-au înăsprit controalele la frontiere. Peste 4.000 de persoane au fost aduse luni cu feribotul la Atena din insulele din Marea Egee. Majoritatea doresc să-și continue călătoria prin Macedonia, Serbia, Croația, Slovenia și apoi Austria, având ca destinația finală Germania
  • 22 februarie – Uniunea Europeană ar trebui să oprească finanțarea pentru țările membre est-europene care nu sunt dispuse să accepte cotele de redistribuire a migranților, a declarat premierul italian Matteo Renzi. Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria — care primesc fonduri importante de dezvoltare regională din partea UE – s-au opus unui plan propus de Bruxelles privind redistribuirea solicitanților de azil care ajung pe coastele Italiei și Greciei
  • 22 februarie – Europol, agenția europeană de poliție, a inaugurat, la sediul său din Haga, un nou centru de luptă împotriva traficului de migranți, în contextul eforturilor Uniunii Europene de a stăvili valul de migrație care a adus anul trecut pe continent peste un milion de persoane
  • 22 februarie – Numărul migranților ajunși în Grecia ar putea să nu scadă în următoarele săptămâni în pofida acordului la nivelul Uniunii Europene, iar Bruxellesul ar trebui să ia măsuri pentru a pregăti noi opțiuni, a avertizat premierul slovac Robert Fico
  • 23 februarie – Parlamentul sloven a adoptat o lege care permite armatei să ajute poliția la frontiera Sloveniei cu Croația, ca parte a eforturilor de a controla fluxul de migranți care speră să traverseze țara în drumul lor către țări mai bogate din nordul Europei
  • 23 februarie – Peste 100.000 de imigranți și refugiați au ajuns de la începutul anului în Grecia și Italia, a anunțat Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Astfel, din totalul de 104.832 de imigranți și refugiați, 97.325 au ajuns pe insulele grecești (comparativ cu 3.952 în aceeași perioadă a anului trecut), iar 7.507 au ajuns în Italia (comparativ cu 7.882 pentru același interval din 2015), a precizat OIM într-un comunicat lansat la Geneva și publicat pe site-ul organizației
  • 23 februarie – Înaltul Comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, a declarat că tot mai numeroasele decizii de închidere a frontierelor pentru refugiați și imigranți pe ruta balcanică riscă să creeze „haos” în Europa
  • 23 februarie – Belgia a anunțat reintroducerea temporară a controalelor la frontiera cu Franța, pentru a face față unui eventual aflux de migranți din tabăra improvizată de la Calais, a cărei desființare a fost anunțată de autoritățile franceze.
  • 23 februarie – Comisia Europeană și președinția olandeză în exercițiu a Uniunii Europene și-au exprimat îngrijorarea față de situația confuză existentă pe ruta balcanică de migrație, avertizând asupra riscului ca în unele țări, în special în Grecia, să se producă o criză umanitară
  • 24 februarie – Solicitanții de azil din România s-au confruntat și în 2015 cu obstacole în accesul la procedura de azil, notează Amnesty International în raportul său anual privind situația drepturilor omului în lume, la capitolul despre România. Aproximativ 900 de persoane au aplicat pentru azil în perioada ianuarie-septembrie 2015, comparativ cu circa 1.150 de persoane în aceeași perioadă din 2014. Amnesty reamintește că România s-a opus sistemului de cote obligatorii pentru relocarea în UE a refugiaților din Grecia, Italia și din alte state membre. În urma adoptării acestui program în septembrie, României i-a fost alocată o cotă de 6.351 de refugiați pe o perioadă de doi ani
  • 24 februarie – Doi solicitanți de azil judecați în legătură cu seria de infracțiuni petrecute în orașul german Koln în noaptea Anului Nou au primit condamnări cu suspendare pentru furt, iar un al treilea a fost plasat în probațiune, a anunțat un purtător de cuvânt al instanței
  • 24 februarie – Înaltul comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, a avertizat la Atena că închiderea frontierelor provocată de controalele întărite decise de către unele țări europene constituie ”un regres” în ce privește drepturile garantate de către legislația Uniunii Europene privind protecția refugiaților
  • 24 februarie – Premierul grec, Alexis Tsipras, a amenințat că va refuza pe viitor orice acord european dacă povara crizei migratorii „nu va fi împărțită proporțional” de țările membre ale Uniunii Europene
  • 25 februarie – Statele membre ale NATO au definit modalitățile operaționale ale misiunii lor navale contra traficului de migranți către Europa având ca punct de plecare coastele turce, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg
  • 25 februarie – Ungaria are dreptul de a organiza un referendum cu privire la cotele de migranți, a declarat reprezentantul președinției Consiliului UE, ministrul olandez pentru imigrație Klaas Dijkhoff
  • 25 februarie – Premierul ungar Viktor Orban i-a reproșat Germaniei tonul său „brutal, grosolan și agresiv” în criza refugiaților, argumentând că politica germană „nu este lipsită de alternativă”, într-un interviu apărut în cotidianul german Bild
  • 25 februarie – Germania ar putea primi încă 2,5 milioane de imigranți până în anul 2020, a anunțat cotidianul Suddeutsche Zeitung, care citează estimări ale Ministerului Economiei german. Prognoza a fost aprobată de guvernul german și se bazează pe o estimare medie anuală de 500.000 de sosiri în perioada 2016 — 2020, ceea ce ar însemna 2,5 milioane de persoane în intervalul amintit, care împreună cu cei 1,1 milioane de refugiați și migranți sosiți în Germania anul trecut ar duce la un total de 3,6 milioane de persoane
  • 25 februarie – Deputații germani au adoptat, cu o largă majoritate, o serie de măsuri ce înăspresc condițiile de acordare a azilului pentru migranți, printre aceste măsuri evidențiindu-se cele care îngreunează regruparea familiilor
  • 25 februarie – Fondatorul și directorul executiv al rețelei de socializare Facebook, Mark Zuckerberg, a discutat la Berlin, într-o serie de dezbateri privind combaterea xenofobiei și a mesajelor de ură în mediul online pe fondul afluxului de refugiați pe teritoriul Germaniei
  • 25 februarie – Premierul sârb, Aleksandar Vucic, a afirmat că Serbia este gata să fie parte a unei soluții europene privind criza migrației și să-și asume o parte din obligațiile statelor membre ale Uniunii Europene, și să accepte o cotă de refugiați, cu toate că nu este în UE. Statele europene ar trebui să cadă de acord să preia până la două milioane de solicitanți de azil adevărați și să-i împartă între ele în mod echitabil, a declarat Vucic într-un interviu pentru cotidianul Financial Times
  • 25 februarie – Ordinul de evacuare a unei părți a „Junglei” de la Calais (nord) dispus de autoritățile franceze, și contestat de imigranți și de diverse asociații, a fost validat de justiție, fără a fi totuși însoțit de un termen de punere în execuție
  • 25 februarie – Un mare număr de sirieni ar putea încerca să intre în Albania venind dinspre Grecia, ca urmare a controalelor de la granița greco-macedoneană care au încetinit valul de migranți ce se îndreaptă către vestul Europei pe ruta balcanică, a declarat ministrul albanez al integrării, Klajda Gjosha
  • 25 februarie – Grecia nu va accepta să devină „Libanul Europei”, a declarat ministrul elen al politicii migratorii, Yannis Mouzalas, la sosirea, la Bruxelles, la o reuniune a miniștrilor de interne ai UE consacrată crizei migranților
  • 25 februarie – Atena și-a rechemat ambasadorul de la Viena pentru „consultări”, în semn de protest față de faptul că Grecia a fost exclusă de la reuniunea ministerială a țărilor balcanice desfășurată la 24 februarie, în capitala austriacă pe tema crizei migranților. Aceste tensiuni între Grecia și Austria au umbrit întâlnirea de joi, 25 februarie, la Bruxelles dintre țările membre ale UE, reuniune menită să pună capăt divergențelor pe tema afluxului de migranți ce riscă să declanșeze o criză umanitară de mare amploare. Tensiunile dintre Grecia și Austria au marcat reuniunea de la Bruxelles a țărilor membre UE menită să pună capăt situației confuze în legătură cu afluxul de migranți care riscă să declanșeze o criză umanitară de proporții
  • 26 februarie – Autoritățile de la Atena le-au cerut companiilor de feribot și agențiilor de turism să suspende aducerea de refugiați dinspre insulele din Marea Egee către partea continentală a Greciei și au precizat că navele vor rămâne ancorate la chei câteva zile
  • 26 februarie – Grecia a refuzat să-l primească pe ministrul de interne al Austriei, Johanna Mikl-Leitner, au indicat surse oficiale, ceea ce alimentează și mai mult tensiunile între cele două țări pe tema crizei migranților.
  • 26 februarie – Unul din opt migranți care sosesc în Germania dispare după înregistrarea lui de către autorități, scrie cotidianul Sueddeutsche Zeitung, pe baza informațiilor oferite de Ministerul de Interne. Aproape 13% din cei 1,1 milioane de migranți și refugiați înregistrați în țară anul trecut nu s-au prezentat la centrele de primire la care au fost trimiși, a precizat ministerul în răspunsul la o întrebare parlamentară din partea Partidului Die Linke (stânga), conform raportului. Aceasta înseamnă peste 130.000 persoane cărora li se pierde urma
  • 26 februarie – Organizația Națiunilor Unite înființează 20 de centre pentru protecția minorilor neînsoțiți și a familiilor de migranți care se deplasează din Grecia pe așa-zisa „rută balcanică”, au anunțat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) și UNICEF
  • 26 februarie – Barcelona este indignată că, după mai bine de șase luni de la lansarea planului de primire a refugiaților de război, nimeni n-a sosit încă, deși totul este gata, iar unii ar vrea chiar să negocieze direct cu Grecia și Italia, ocolind Madridul. ”Suntem furioși. Orașul este pregătit tehnic, toate serviciile sunt la punct, cetățenia îi așteaptă cu brațele deschise. Dar ei nu sosesc”, a declarat AFP Ada Colau, primărița Barcelonei din iunie 2015 și fostă militantă împotriva expulzărilor
  • 26 februarie – Referendumul anunțat de Ungaria cu privire la planul european de relocalizare a refugiaților între țările membre ale Uniunii Europene ar putea fi organizat cel mai devreme în termen de 150 de zile, a declarat ministrul justiției, Laszlo Trocsanyi, într-o conferință de presă
  • 26 februarie – Criza refugiaților din Uniunea Europeană este agravată de „multe” guverne naționale care se feresc de soluțiile de bun-simț, este de părere președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
  • 26 februarie – Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a denunțat restricțiile impuse migranților la granițe, în Balcani. Ban Ki-moon a subliniat că aceste măsuri luate de mai multe țări din regiune (Austria, Slovenia, Croația, Serbia, Macedonia în special) „nu sunt în conformitate” cu Convenția ONU din 1951 privind refugiații. Această convenție, a explicat el într-un comunicat, impune să se determine individual statutul de refugiat și nevoile de protecție ale fiecărui migrant, ceea ce nu este posibil cu măsurile luate de aceste țări. Responsabilul ONU a declarat că „urmărește cu o mare preocupare numărul crescut de restricții la granițe de-a lungul rutei din Balcani”
  • 28 februarie – Papa Francisc le-a cerut țărilor europene, între care există divergențe cu privire la gestionarea fluxului de migranți, să găsească un ”răspuns unanim” și să ”repartizeze mai echitabil sarcinile”
  • 28 februarie – Premierul ungar Viktor Orban a cerut consolidarea măsurilor de securizare a granițelor Ungariei în contextul afluxului de migranți către Europa și a reafirmat că miniștrii apărării și afacerilor interne ungari au primit dispoziții de a face pregătiri pentru construirea unei linii de apărare de-a lungul graniței cu România
  • 28 febraurie – Cancelarul austriac, Werner Faymann, a acuzat Grecia că se comportă ”ca o agenție de voiaj” permițând trecerea liberă a migranților spre vestul Europei
  • 28 februarie – Uniunea Europeană nu poate lăsa Grecia „să se prăbușească în haos” în fața afluxul migrator, a atras atenția cancelarul german, Angela Merkel, în contextul în care mii de migranți sunt blocați pe teritoriul Greciei după închiderea frontierelor în Peninsulă Balcanică
  • 29 februarie – Criza refugiaților ar putea da un impuls creșterii anemice înregistrate de economia Europei, deoarece va forța guvernele să majoreze cheltuielile publice, a declarat comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici
  • 29 februarie – Autoritățile ungare vor solicita o întrevedere cu ambasadorul german la Budapesta cu privire la recentele ”atacuri” ale Germaniei la adresa Ungariei în legătură cu criza migranților, a anunțat luni ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Kristof Altusz, subsecretar de stat în Ministerul de Externe ungar, va avea consultări cu ambasadorul german în legătură cu comentariile președintelui Parlamentului European, germanul Martin Schulz, citat de publicația Der Spiegel, cu privire la cererea guvernului ungar de organizare a unui referendum în legătură cu sistemul UE de repartizare a migranților pe baza unor cote obligatorii

Conform publicației germane, Schulz a afirmat că ”potrivit deciziilor Uniunii Europene referitoare la distribuirea migranților, Ungaria va trebuie să accepte doar 1.294 migranți relocați”. Președintele PE a adăugat că ”nu înțelege de ce acest lucru trebuie să ducă la organizarea unui referendum, cu excepția cazului în care el ar fi un alt pas către părăsirea unei Europe a solidarității și responsabilității comune”.

  • 29 februarie – Migranții, deja traumatizați de atrocitățile comise în țările lor, se confruntă, odată ajunși în Europa, cu o xenofobie în creștere, și-a exprimat regretul Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, denunțând „discursul plin de ură” al unor lideri
  • 29 februarie – Circa 4.000 de migranți ajunși în Germania au venit la Berlin la primul târg al locurilor de muncă organizat în cadrul eforturilor de a-i integra în societatea germană
  • 29 februarie – Ruta migratorie din Balcani se va închide atunci când „Austria își va atinge plafonul” de solicitanți de azil, fixat pentru acest an la 37.500, a afirmat președintele macedonean, Gjorge Ivanov, într-un interviu acordat reviste germane Der Spiegel
  • 29 februarie – Secretarul de stat american, John Kerry, a afirmat că actuala criză a refugiaților cu care se confruntă Uniunea Europeană este de ordin „mondial”, și nu doar de dimensiune „regională” pentru țările din Europa și Orientul Mijlociu
  • 29 februarie – Uniunea Europeană nu a primit foarte mulți refugiați, dacă avem în vedere posibilitățile ei financiare și numărul de locuitori, a apreciat cancelarul german Angela Merkel într-un interviu publicat de ediția online a cotidianului Sudwest Presse
  • 1 martie – Statele Unite ale Americii se află sub presiune pentru a prelua conducerea eforturilor de căutare a unei rezolvări de urgență a crizei refugiaților sirieni la nivel internațional, în caz contrar, avertizează experții, existând riscul prăbușirii Orientului Mijlociu și a Uniunii Europene
  • 1 martie – Numărul șomerilor în Germania a scăzut în februarie pentru a cincea lună consecutiv, în timp ce rata șomajului a rămas la minimul istoric atins în ianuarie, ceea ce înseamnă că în pofida afluxului de refugiați relansarea celei mai mari economii europene continuă
  • 1 martie – Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu incidentele de la frontiera dintre Grecia și Macedonia, unde sute de migranți au fost respinși cu o zi înainte, cu gaze lacrimogene, de către autoritățile macedonene
  • 1 martie – Ministrul macedonean de externe, Nikola Poposki, a apărat decizia autorităților de la Skopje de a utiliza gaze lacrimogene pentru a stăvili valul de migranți, oficialul avertizând asupra riscului ca tensiunile în creștere din Balcani să provoace conflicte
  • 1 martie – Peste 131.000 de imigranți au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană de la începutul lunii ianuarie, a anunțat, la Geneva, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), mai mult decât întreg primul semestru al anului trecut
  • 1 martie – Grecia a prezentat Uniunii Europene un plan de urgență pentru a organiza găzduirea a 100.000 de refugiați pe teritoriul său în condițiile în care un număr tot mai mare de migranți rămân blocați în țară, a anunțat guvernul elen
  • 1 martie – Austria dorește să-i descurajeze pe afganii care ar căuta să obțină azil în această țară, prin finanțarea unei campanii bazate pe mesaje postate în autobuzele din Kabul, pe rețeaua de socializare Facebook și difuzate la televiziune
  • 1 martie – Comisia Europeană a deblocat marți un ajutor de 252,5 milioane de euro pentru sprijinirea programelor de educație și sănătate ale Autorității Naționale Palestiniene (ANP) și favorizarea accesului la serviciile de bază ale refugiaților palestinieni, relevă un comunicat al executivului UE
  • 1 martie – Moscova și Damascul folosesc în mod deliberat fluxul de refugiați sirieni ca o armă pentru a destabiliza Europa, a acuzat Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove
  • 1 martie – Navele NATO trimise în Marea Egee pentru a supraveghea rețelele de traficanți de migranți între Turcia și Grecia nu sunt încă desfășurate în apele teritoriale ale Turciei neavând autorizație din partea Ankarei, au declarat surse concordante.

În ciuda cererilor pentru desfășurare făcute de comandantul german al grupului maritim al NATO trimis în Marea Egee după adoptarea săptămâna trecută a mandatului operațiunii Alianței, din care face parte Turcia, „turcii au refuzat” în weekend ca navele să intre în apele lor teritoriale, a declarat o sursă diplomatică. Această informație a fost confirmată de un alt diplomat

  • 1 martie – Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a anunțat că în primele două luni ale acestui an numărul celor sosiți pe mare în Europa a fost de 129.455 (dintre care 120.369 în Grecia și 9.086 în Italia), iar al celor decedați în această tentativă de 418. Comparativ, în primele două luni ale anului trecut au sosit în Europa pe mare 11.834 de persoane, iar numărul celor decedați în încercarea de traversare a Mediteranei a fost de 428. Dintre migranții și refugiații sosiți pe teritoriul grec în primele două luni ale acestui an, 55.858 sunt sirieni, 31.550 afgani și 20.484 irakieni.

Da la 1 ianuarie 2015 până la 29 februarie acest an, au sosit în Grecia 968.140 de migranți. Dacă tendința medie zilnică din acest an, de 2.000 de nou-sosiți, se va menține, atunci pragul de 1 milion de persoane sosite în această țară va fi atins în jurul datei de 15 martie

  • 2 martie – Autoritățile elene au transferat cu feriboturi peste o mie de migranți din insule către Grecia continentală, unde există deja circa 23.000 de imigranți, și prevăd retrimiterea a 308 de migranți în Turcia în baza unui ”acord de readmisie” dintre Atena și Ankara
  • 2 martie – Turcia este dispusă să semneze acorduri de readmisie cu 14 țări, a indicat purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe, demers ce îi va da posibilitatea Ankarei să-i expulzeze mai repede pe migranții respinși de către Uniunea Europeană
  • 2 martie – Statele membre ale UE nu ar trebui să lase singură Grecia să se ocupe de afluxul de migranți și refugiați, a declarat un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, care a cerut de asemenea Atenei să-și protejeze eficient frontiera
  • 2 martie – Comisia Europeană a propus furnizarea unui ajutor de urgență în valoare de 700 de milioane de euro, pe o perioadă de trei ani, pentru acoperirea nevoilor umanitare în statele membre cel mai grav afectate de criza refugiaților în Europa
  • 2 martie – Uniunea Europeană face presiuni asupra Ankarei să reducă numărul migranților care ajung în Grecia pe mare la mai puțin de 1.000 pe zi, în schimbul preluării refugiaților direct din Turcia, au declarat oficiali ai UE
  • 2 martie – Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a vizitat centrul pentru refugiați din Dobova, în Slovenia, unde circa 450 de refugiați și migranți așteaptă să fie trimiși în țări nordice și în Germania
  • 2 martie – Revenirea la aplicarea dispozițiilor spațiului Schengen, inclusiv controlul riguros la frontierele externe ale acestui spațiu de liberă circulație, constituie o dispoziție „prealabilă” soluționării crizei migrației, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, el admițând însă că „măsuri consolidate” la granițe nu pot fi excluse dacă se dorește menținerea Schengen
  • 2 martie – Olanda va cheltui anul acesta pentru refugiații ajunși în această țară circa 1,5 miliarde de euro, a anunțat în fața presei ministrul olandez de finanțe Jeroen Dijsselbloem. Suma este aproximativ egală cu cea cheltuită anul trecut de guvernul olandez pentru cazarea și întreținerea celor circa 55.000 de migranți care au sosit în Olanda din state arabe, africane și asiatice. Pentru anul în curs guvernul de la Haga estimează sosirea a încă aproximativ 58.000 de migranți, astfel că a prevăzut în buget sumele necesare
  • 3 martie – Este „scandalos” și „inacceptabil” că unii lideri europeni au criticat guvernul ungar pentru că „și-a exercitat unul dintre cele mai de bază instrumente ale democrației” prin inițierea unui referendum privind schema Uniunii Europene de cote obligatorii de refugiați, a transmis Ministerul ungar de Externe
  • 3 martie – Premierul grec, Alexis Tsipras, a acuzat de „provocare” statele Uniunii Europene ce refuză să preia migranți și a cerut instituirea de sancțiuni împotriva acestor țări
  • 3 martie – Ajutorul financiar britanic pentru Franța, confruntată cu criza migranților de la Calais, va crește cu 22 de milioane de euro, au anunțat cele două țări cu prilejul summitului bilateral de la Amiens, în nordul Franței
  • 3 martie – Refugiații care ajung în Grecia refuză să rămână în taberele instalate în întreaga țară și „se grăbesc” spre frontiera cu Macedonia sperând „să meargă cât mai curând posibil” spre nordul Europei, a declarat joi ministrul grec pentru protecția cetățeanului, Nikos Toskas
  • 3 martie – UNHCR salută sosirea în România a primilor 15 solicitanți de azil (din Siria şi Yemen) relocați din Grecia. Potrivit unui comunicat de presă, al UNHCR, transferul acestui grup de persoane în nevoie de protecție internațională se realizează în cadrul mecanismului de solidaritate agreat la nivel european și care va oferi, în următorii doi ani, șansa la o viață nouă în România unui număr de peste 6.000 refugiați
  • 3 martie – Numărul refugiaților și migranților aflați în Grecia a atins aproape 32.000, dintre care ”6.857 sunt în insule și 24.985 pe continent”, a indicat adjunctul ministrului grec al apărării, Dimitres Vitsas
  • 3 martie – Orașul sirian Alep este pe cale să fie asediat de forțele regimului de la Damasc și riscă să aibă aceeași soartă ca localitatea martir Srebrenica, în Bosnia, în 1995, au tras un semnal de alarmă mai multe organizații neguvernamentale, în pofida acordului de încetare a focului
  • 4 martie – Premierul Dacian Cioloș i-a explicat, vineri, în stradă, unui protestatar, la Cluj Napoca, decizia României de a primi refugiați.

Bărbatul s-a postat în fața Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, unde șeful Guvernului și vicepremierul Vasile Dîncu au venit într-o vizită și a strigat mesaje precum „Să vă fie rușine” și „Nu islamizării României”.

„De ce se expune România la așa ceva dacă poporul român e împotriva islamizării și primirii acestor cote de refugiați?”, a spus protestatarul, la sosirea la muzeu a delegației guvernamentale.

La ieșirea din clădirea muzeului, premierul Dacian Cioloș s-a oprit pentru a sta de vorbă cu acesta, explicându-i că decizia primirii de refugiați a fost luată de statul român împreună cu alte țări din Uniune.

„Autoritățile din România au luat o decizie, împreună cu toate celelalte state membre ale UE, de unde România primește bani, unde românii pot să se ducă la muncă. Toate țările acestea membre au luat o decizie, să primească un anumit număr de emigranți. Românii au primit câteva zeci, asta nu are nimic de-a face cu Constituția”, a arătat Cioloș.

Șeful Executivului a declarat și că România are în mod egal obligații și drepturi în comunitatea europeană. „România face parte din UE și are niște drepturi, cum e dreptul de a munci în celelalte țări, dreptul de a primi fonduri pentru investiții (…) și are niște obligații. România și-a asumat, împreună cu celelalte țări. În timp ce celelalte țări primesc zeci sau sute de mii de emigranți, România s-a angajat la câteva sute și din care a primit acum zece-cinsprezece. Despre asta e vorba”, i-a spus premierul protestatarului, la Cluj Napoca

  • 4 martie – Grecia refuză „să închidă” pe teritoriul ei refugiații care „doresc să-și continue drumul” către nord-vestul Europei, iar chiar dacă acești migranți ar rămâne în Grecia ei ar avea șanse mici să-și găsească un loc de muncă în această țară, a afirmat premierul grec Alexis Tsipras într-un interviu care va apărea în cotidianul german Bild
  • 4 martie – Guvernul elvețian și-a prezentat planul pentru a limita imigrația în masă începând cu data de 9 februarie 2017, conform rezultatului unui referendum care a schimbat în urmă cu doi ani relațiile Elveției cu Uniunea Europeană, principalul său partener. Concret, guvernul propune stabilirea în fiecare an a unui număr maxim de cetățeni UE care pot veni să trăiască și să lucreze în Elveția. Este vorba, în acest caz, despre o clauză de salvgardare unilaterală, care poate fi aplicată doar de Elveția. Dacă acest număr este depășit, guvernul va stabili cote obligatorii, care se vor referi și la frontiere
  • 4 martie – Președintele Consiliului European vede „apărând un consens european!” pentru prima dată de la începutul crizei migrației, în jurul unei strategii care vizează limitarea fluxului de refugiați, potrivit scrisorii trimise celor 28 de șefi de stat și de guvern înainte de Summitul UE-Turcia
  • 4 martie – Președintele macedonean Gjorge Ivanov a avertizat, la Roma, că dacă Uniunea Europeană nu ajută la soluționarea crizei migranților de la granița cu Grecia, atunci Macedonia nu va avea altă variantă decât să rezolve de una singură această problemă
  • 4 martie – Numărul migranților blocați în Grecia în urma închiderii frontierelor din Balcani ar putea crește de peste trei ori în următoarele șase săptămâni, a avertizat un oficial de rang înalt din cadrul Comisariatului ONU pentru refugiați. „Așa cum stau lucrurile acum, până la mijlocul lui aprilie este posibil să avem 100.000 de oameni pe teritoriul Greciei”, a declarat responsabilul pentru operațiuni al UNHCR George Okoth-Obbo, avertizând că ar putea exista o criză umanitară care să necesite „mobilizare internațională”
  • 4 martie – Parlamentul sloven a adoptat o lege care înăsprește condițiile pentru solicitanții de azil, astfel încât să reducă numărul sosirilor în această mică țară care se teme să devină o zonă de blocaj pe ruta migrației în Balcani
  • 5 martie – Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a propus construirea unui oraș în nordul Siriei care să adăpostească o parte din milioanele de refugiați care își părăsesc țara din cauza războiului civil, potrivit informațiilor apărute în presa turcă
  • 5 martie – Ungaria este pregătită să construiască un gard de-a lungul frontierei sale cu România dacă situația reprezentată de presiunea migrației o va impune, a declarat Gyorgy Bakondi, consilierul pe probleme de securitate al prim-ministrului ungar Viktor Orban
  • 5 martie – Miniștrii de interne din Germania și Italia, Thomas de Maiziere și Angelino Alfano, au propus, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, o reformă radicală a sistemului de azil european
  • 5 martie – Mai mult de jumătate dintre francezi, respectiv 59%, se declară împotriva repartizării între țările Uniunii Europene a refugiaților care ajung pe țărmurile elene și italiene și nu doresc ca Franța să primească o parte dintre acești refugiați, potrivit unui sondaj publicat de Dimanche Ouest France
  • 6 martie – Statul român a oferit, anul trecut, 540 de lei pe lună fiecărui refugiat, iar persoanelor cu handicap grav doar 234 lei, potrivit datelor Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. „În perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2015, din bugetul MMFPSPV s-au acordat ajutoare pentru persoanele care au dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de statul român în cuantum de 540 lei/lună. Ajutoarele se acordă pentru maximum nouă luni, cu posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără obligativitatea rambursării”, a spus ministerul.

Sumele totale plătite, în valoare de 997.920 lei, au fost mai mici cu 364.500 lei (26,8%) decât în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2014, iar numărul mediu lunar de beneficiari a crescut de la 278 la 313 persoane

  • 6 martie – Grecia și-ar putea plăti imensa datorie față de creditorii internaționali amenajând în insulele din Marea Egee tabere unde să găzduiască permanent refugiații care doresc să ajungă în vestul Europei, a sugerat președintele ceh, Milos Zeman
  • 6 martie – Bruxellesul urmează să propună centralizarea cererilor de azil în Uniunea Europeană, confruntată cu cea mai gravă criză a migrației de la Al Doilea Război Mondial, a anunțat Financial Times. Comisia Europeană ar trebui să facă această propunere în cadrul unei revizuiri radicale a politicii sale față de refugiați, care va fi prezentată la un summit al liderilor UE pe 17 martie, afirmă ziarul, citând un proiect de reformă
  • 7 martie – Grecia își va îndeplini în termen de o săptămână angajamentul de a găzdui peste 30.000 de migranți și refugiați, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului, în contextul în care liderii din UE și din Turcia se întâlnesc într-o nouă tentativă de a limita afluxul de migranți pe continent
  • 7 martie – Marea Britanie nu se va alătura unui posibil sistem comun de acordare de azil al UE, a declarat premierul britanic David Cameron, adăugând că țara sa va fi afectată de criza migranților chiar dacă votează în iunie pentru ieșirea din UE
  • 7 martie – De la începutul crizei din Siria, Statele Unite au oferit asistență umanitară în valoare de peste 4,5 miliarde de dolari, mai mult decât orice alt donator unic, pentru a ajuta la îmbunătățirea condițiilor cumplite cu care se confruntă 7.600.000 de persoane strămutate pe teritoriul Siriei și peste 4.000.000 de refugiați sirieni din regiune, din Liban, Turcia, Iordania, Irak și Egipt, se rataă într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.

În 2014 și 2015, America a primit circa 70.000 de refugiați din întreaga lume. De asemenea, vom crește numărul reinstalărilor cu peste 40% în următorii doi ani, primind 85.000 de refugiați în 2016 și 100.000 în 2017. Cel puțin 10.000 dintre refugiații primiți în SUA anul acesta vor fi din Șiria. În 2015, am oferit o contribuție regională în valoare de 26.600.000 de dolari Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, pentru programele sale din Europa.

Banii au fost folosiți pentru a furniza alimente, apă și asistență juridică refugiaților care tranzitau Grecia, Macedonia și Serbia și alte țări. Din 1975 până în prezent, am primit peste 3.000.000 de refugiați pe teritoriul SUA. Ei au avut o contribuție neprețuită la bogăția culturii americane, au contribuit la creșterea puterii noastre economice și au cinstit valorile fundamentale ale națiunii noastre, inscripționate pe Statuia Libertății

  • 7 martie – Uniunea Europeană ar putea dubla ajutorul pe care îl va oferi Ankarei pentru refugiații sirieni, de la trei miliarde la șase miliarde de euro, și ar putea prelua direct din Turcia refugiați sirieni, potrivit unui proiect de acord la summitul UE-Turcia de la Bruxelles
  • 7 martie – O purtătoare de cuvânt a cancelarului german Angela Merkel a calificat drept „speculație” anunțul privind închiderea rutei migrației din Balcani, decizie care ar fi fost inclusă într-un proiect de declarație finală a summitului extraordinar al UE în desfășurare la Bruxelles
  • 7 martie – Ungaria pregătește reducerea subvențiilor pentru refugiați și micșorarea drastică a spațiului disponibil în centrele de primire, măsuri ce ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie. Conform unui proiect legislativ făcut public, persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecție internațională, inclusiv azil, vor avea permisiunea de a rămâne într-un centru de primire pentru o perioadă de numai o lună, față de două luni în prezent. Spațiul maxim disponibil în aceste centre ar trebui să fie identic cu cel stabilit pentru închisori
  • 7 martie – Uniunea Europeană nu poate obliga statele membre să accepte cote fixe de refugiați, a declarat luni ministrul polonez de externe Witold Waszczykowski
  • 7 martie – Bosnia este pregătită să acționeze dacă migranții veniți din Grecia pentru a ajunge în Europa trebuie să schimbe traseul din cauza închiderii rutei Balcanilor, a anunțat ministrul de externe bosniac Igor Crnadak, aflat în vizită în Cipru
  • 7 martie – O tabără pentru migranți ridicată cu respectarea normelor internaționale, prima de acest gen în Franța, a fost inaugurată la Grande-Synthe, în nordul țării, în pofida opoziției guvernului care încearcă să limiteze presiunea migratorie în regiune
  • 7 martie – Turcia va trebui să respecte ”o foaie de parcurs ce conține 72 de criterii” pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii săi care călătoresc în Uniunea Europeană, a subliniat, la Bruxelles, președintele francez François Hollande.

”Fapt extrem de important, Turcia a acceptat să-i reprimească pe refugiații și migranții care au părăsit într-o manieră ilegală Turcia cu destinația Grecia. În acest context poate exista o liberalizare a vizelor, dar potrivit unei foi de parcurs care a fost fixată”, a subliniat șeful statului francez într-o conferință de presă la finalul Summitului UE-Turcia privind migrația, desfășurat la Bruxelles.

În schimb, mai mulți lideri europeni au emis serioase rezerve asupra propunerilor Turciei pentru intensificarea cooperării sale cu UE privind criza migratorie, acceptând readmiteri masive, inclusiv refugiați sirieni. Premierul ungar, Viktor Orban, a „opus un veto” propunerii esențiale a Ankarei

  • 8 martie – Cancelarul german Angela Merkel a calificat drept un „document consistent” proiectul de acord propus luni la summitul UE-Turcia, care prevede readmisia migranților în Turcia și preluarea de statele UE a unor refugiați sirieni direct din această țară
  • 8 martie – Înaltul Comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, și-a exprimat „profunda preocupare” în legătură cu proiectul de acord trasat în urmă cu o zi de Ankara și Uniunea Europeană, care prevede, în special, redirecționarea tuturor migranților către Turcia, inclusiv a solicitanților de azil sirieni.

„Sunt profund preocupat de orice aranjament care ar implica trimiterea nediscriminatorie a oamenilor dintr-o țară în alta, ce nu detaliază garanțiile de protecție a refugiaților în conformitate cu dreptul internațional”, a indicat Grandi, vorbind în fața Parlamentului European de la Strasbourg

  • 8 martie – Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) a denunțat proiectul de acord dezbătut cu o zi în urmă la Bruxelles de către Uniunea Europeană și Turcia, care prevede printre altele returnarea de migranți în Turcia, subliniind că o asemenea măsură ar încălca legislația europeană și dreptul internațional
  • 8 martie – Proiectul de acord pe marginea problemei refugiaților, dezbătut cu o zi în urmă la Bruxelles, de Uniunea Europeană și Turcia, constituie doar un mic pas înainte, nu un progres considerabil, a estimat ministrul de externe finlandez Timo Soini
  • 8 martie – Guvernul canadian prevede să primească între 51.000 și 57.000 de refugiați în acest an, adică de două ori mai mulți decât în anul trecut, a anunțat ministrul imigrației, John McCallum. „Planul nostru urmărește nu doar să primească refugiați sirieni în Canada în tot anul 2016, ci și să ne deschidem porțile mai mult în fața refugiaților din alte regiuni ale lumii”, a spus McCallum prezentând presei limitele pe care Canada și le-a stabilit pentru imigrare în anul în curs. În total, Canada își propune să primească între 280.000 și 305.000 noi rezidenți permanenți până la sfârșitul anului
  • 9 martie – Ungaria face pregătiri la frontiera cu România pentru a putea ridica un gard în termen de zece zile dacă va fi necesar, a declarat ministrul de interne Sandor Pinter, care a anunțat că țara sa va trimite mai mulți militari și polițiști pentru a patrula la granițele sale sudice
  • 9 martie – Preacordul dintre UE și Turcia pe tema migrației a fost aspru criticat în Parlamentul European (PE), unde liderii europeni au fost acuzați că au cedat „șantajului” Ankarei în schimbul colaborării acesteia în criza refugiaților
  • 9 martie – Premierul sârb Aleksandar Vucic a declarat că Serbia nu va fi o „parcare” sau un „centru de colectare” pentru refugiați și că va tratata în mod uman și în conformitate cu legea „numărul minim de refugiați” care au rămas în Serbia după închiderea rutei Balcanilor
  • 9 martie – Membri importanți ai coaliției conservatoare a cancelarului german Angela Merkel sunt de părere că anularea vizelor de călătorie între Uniunea Europeană și Ankara ar trebui acceptată doar dacă Turciei i se conferă statutul de ”țară de origine sigură”, ceea ce poate complica eforturile UE de finalizare a acordului privind migranții
  • 9 martie – Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a respins criticile potrivit cărora țara sa profită pe lângă Bruxelles de pe urma angajamentului său de a opri fluxul de migranți care vor să ajungă în Uniunea Europeană, ”Constatăm acuzații nedrepte împotriva Turciei (…) Este ca și cum acești bani ar fi dați Turciei, ca și cum Turcia ar cerși”, a declarat Cavusoglu într-o conferință de presă la Ankara
  • 9 martie – Șeful diplomației daneze Kristian Jensen, aflat în vizită la Washington, a criticat-o pe Angela Merkel pentru modul cum cancelarul german a gestionat în ultimele luni criza refugiaților în Europa. Jensen a criticat atât politica Berlinului de a primi peste un milion de refugiați și migranți, cât și rolul central al dnei Merkel în proiectul de acord de la începutul acestei săptămâni între Uniunea Europeană și Turcia. „Merkel a fost surprinsă de numărul de refugiați care sosesc în Germania… Cred că inițial ea nu a văzut amploarea problemei”, a declarat Jensen în fața unui centru de cercetare din Washington. Ministrul danez a ironizat faptul că Angela Merkel „este acuzată că a trimis invitații refugiaților în întreaga lume: „Veniți în Germania, sunteți bineveniți, avem case și locuri de muncă”, înainte de a încerca „să soluționeze cu întârziere problema”, potrivit lui Jensen
  • 10 martie – Închiderea rutei Balcanilor „nu rezolvă problema”, a estimat cancelarul federal german Angela Merkel, afirmând că o asemenea soluție „nu este nici durabilă, nici perenă”. „Problema nu se rezolvă printr-o decizie unilaterală”, a declarat Merkel. „Este nevoie de o decizie care să fie bună pentru toate cele 28 de țări (membre ale UE). De aceea, mă angajez pentru o soluție europeană adevărată, adică o soluție a celor 28” de membri ai UE, a insistat Merkel. „Personal, cred că decizia unilaterală a Austriei, urmată de cea a țărilor din Balcani, ne aduce, desigur, mai puțin refugiați, însă pune, pe de altă parte, Grecia într-o situație foarte dificilă”, a continuat ea

Dacă nu vom ajunge la un acord cu Turcia, Grecia nu va putea suporta multă vreme povara migrației, a avertizat cancelarul federal german, în condițiile în care pe teritoriul grec sunt blocați zeci de mii de migranți

  • 10 martie – Ministrul de interne al Austriei, Johanna Mikl-Leitner, s-a declarat joi „extrem de critică” față de proiectul de acord privind migrația negociat de UE și Turcia, avertizând că acesta comportă pentru Europa riscul ca valorile sale să fie „aruncate peste bord”
  • 10 martie – Acordul în curs de negociere între UE și Turcia trebuie „să-i descurajeze pe migranți să vină în Europa pe căi ilegale”, însă cea mai controversată parte a sa, care prevede un schimb de refugiați sirieni, nu este decât „temporară”, a atras atenția ministrul pentru migrație ale Olandei, Klaas Dijkhoff
  • 10 martie – Premierul grec Alexis Tsipras susține în continuare că închiderea rutei balcanice pentru migranți a fost o decizie unilaterală a statelor care urmează Greciei pe acest traseu, contrazicându-l pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, care a anunțat că a fost o hotărâre luată la 7 martie 2016 la summitul european, declarația finală a summitului menționând de altfel revenirea la aplicarea normelor Schengen și oprirea fluxurilor ilegale de migranți de-a lungul rutei balcanice
  • 10 martie – Comisia Europeană a făcut apel încă o dată la țările europene să accelereze „relocalizarea” refugiaților aflați în Italia și Grecia, stabilind un obiectiv de 6.000 de persoane pe lună, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles a miniștrilor de interne din țările membre ale Uniunii Europene
  • 10 martie – Cancelarul german Angela Merkel are dreptate „din punct de vedere moral și politic” să deschidă porțile țării sale refugiaților sirieni, a declarat ministrul de externe francez Jean-Marc Ayrault. „Cred că atunci când se bazează pe acest principiu al dreptului de azil, ea are dreptate din punct de vedere moral și politic”, a declarat șeful diplomației franceze într-un interviu. „Situația din Germania nu este aceeași cu cea din Franța. Este o țară care are nevoie de mână de lucru (..) care are o capacitate de primire fără îndoială mai mare”, a adăugat el
  • 10 martie – Cancelarul german Angela Merkel a declarat că în jur de 3.000 de migranți se întorc în Irak din Germania în fiecare lună și numărul lor este în creștere. Mulți trăiesc în adăposturi și sunt frustrați din cauza procesului de azil lent într-o țară ce se luptă să prelucreze cererile de azil după ce 1,1 milioane de migranți au sosit anul trecut.

„În prezent 3.000 se întorc în Irak în fiecare lună de exemplu – și este o tendință de creștere – când orașele lor sunt eliberate de Statul Islamic”, a declarat Merkel la un eveniment de campanie în landul Baden-Wuerttemberg înaintea alegerilor regionale care vor fi ținute acolo și în alte două state

  • 11 martie – Președintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu faptul că țara sa este obligată să plătească pentru „greșelile Uniunii Europene” în gestionarea crizei refugiaților. „În criza refugiaților, noi plătim greșelile Uniunii Europene. Deja a trebuit să cheltuim 25 de milioane de euro contribuție, suntem în stare de urgență și ce am primit noi de la Europa? Nimic! Nici măcar un cent!”, a declarat președintele macedonean într-un interviu publicat în cotidianul german Bild
  • 11 martie – Kemal Kiliçdaroglu, liderul principalului partid de opoziție din Turcia, a criticat planul propus de guvernul de la Ankara pentru limitarea afluxului de migranți spre Uniunea Europeană, plan care, în opinia sa, va transforma Turcia în „provincie-tampon”
  • 11 martie – Este nevoie să se facă „mai mult” în Grecia pentru primirea migranților, iar Statele Unite ale Americii iau în considerare deblocarea unui „ajutor umanitar de urgență” pentru a contribui la acest efort, a declarat la Atena secretarul de stat adjunct american Victoria Nuland
  • 11 martie – Turcia elaborează unele măsuri pentru a-și îndeplini atribuțiile ce-i revin în baza unui potențial acord cu Uniunea Europeană, în valoare de 6 miliarde de euro, pentru a-i reprimi pe migranții ilegali din Europa și va implica Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a exista siguranța că se conformează dreptului internațional, au indicat oficiali turci
  • 11 martie – Mitropolitul Arsenie al Austriei, din cadrul Patriarhiei de Constantinopol, consideră că ”sfârșitul unei Europe unite este aproape”, ca urmare a poziției Uniunii Europene în legătură cu imigrația ilegală. ”O mare amenințare pentru unitatea europeană este poziția UE în problema imigrației ilegale. Europenii, de fiecare dată, nu au grijă decât de ei înșiși, aruncând problemele pe umerii altora. Aceasta poate însemna sfârșitul unei Europe unite”, a afirmat mitropolitul, într-un interviu
  • 12 martie – Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Galați găzduiește 21 de cetățeni străini din Pakistan, Afganistan, Yemen și Siria, printre care se regăsește și familia siriană Aboaisa, formată din cinci membri și care pentru a ajunge aici a trecut prin cinci țări timp de trei luni și jumătate.

Familia face parte din primul grup de 15 refugiați alocați României, din Grecia, în cadrul mecanismului de relocare al Uniunii Europene. Mohamed Aboaisa este capul familiei, are 39 de ani și de profesie este bucătar. Soția sa, Khaieria, are 37 de ani și este mama a doi gemeni, de patru ani, un băiețel, Ahman, și o fetiță, Etidel, și a unui alt băiețel de numai șapte luni. Deși copiii sunt mici, cei doi soți au decis să plece din Siria, de frica războiului

  • 13 martie – Costurile gestionării crizei migranților în Grecia vor depăși suma estimată anterior – 600 milioane de euro (670 milioane de dolari) – deoarece din ce în ce mai mulți refugiați sunt forțați să rămână pe teritoriul statului elen, a afirmat Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei
  • 13 martie – Artistul disident chinez Ai Weiwei a adus un pian alb în tabăra de refugiați de la Idomeni, la granița Greciei cu Macedonia, oferindu-i unei tinere siriene șansa de a cânta pentru pentru prima dată la acest instrument în ultimii trei ani
  • 13 martie – Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR) a denunțat „condițiile insuportabile” ale taberei improvizate în micul sat grecesc Idomeni de lângă frontiera cu Macedonia, unde se înghesuie peste 14.000 de refugiați, sperând în redeschiderea frontierei, închisă de o săptămână
  • 14 martie – Angela Merkel se află sub presiune, la o zi după reculul înregistrat de partidul său, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), în alegerile desfășurate în trei landuri, și ascensiunea dreptei populiste Alternativa pentru Germania (AfD), care profită de opoziția în creștere față de politica de primire a refugiaților dusă de cancelarul german
  • 14 martie – Conflictul din Siria, izbucnit în urmă cu cinci ani, a dus la apariția a 2,4 milioane de copii refugiați, la uciderea multora și la recrutarea altora ca luptători, unii în vârstă de numai șapte ani, indică un raport al UNICEF. Potrivit raportului, intitulat ”No Place for Children”, peste 8 milioane de copii în Siria și în țările vecine au nevoie de asistență umanitară, în condițiile în care planul internațional de răspuns privind Siria este subfinanțat cronic. ”De două ori mai multe persoane trăiesc sub asediu sau în zone greu accesibile, comparativ cu 2013. Cel puțin două milioane dintre cele care nu beneficiază de asistență sunt copii, inclusiv peste 200.000 în zone sub asediu”, indică raportul.

Conform ONU, peste 450.000 de persoane sunt sub asediu. Cazuri de foamete au fost raportate în acest an în zone asediate de către forțele guvernamentale și aliații lor în apropiere de Damasc și de către Statul Islamic (SI) în estul Siriei

  • 14 martie – Acordul privind migrația dintre Uniunea Europeană (UE) și Turcia și-a pierdut relevanța după recenta închidere a rutei balcanice, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto înainte de o reuniune a omologilor săi din UE de la Bruxelles
  • 14 martie – Slovenia a început să înlocuiască sârma ghimpată anti-migranți instalată pe secțiuni mari ale frontierei sale cu Croația în decembrie cu un gard cu grilaj, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne, Vesna Mitric
  • 15 martie – Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că nu există „nicio șansă” de redeschidere a frontierelor pe ruta balcanică de migrație, îndemnându-i pe refugiați să plece spre centrele de primire înființate de guvernul său
  • 15 martie – Premierul francez Manuel Valls a salutat curajul Germaniei și al liderilor săi în sfera primirii de migranți, amintind că, în opinia sa, Franța nu poate să-și permită o „primire nelimitată”
  • 15 martie – Circa 1.500 de refugiați și migranți care au reușit să treacă frontiera greco-macedoneană, închisă de o săptămână, au fost retrimiși în Grecia, au anunțat autoritățile macedonene, în timp ce Atena, surprinsă de situație, evocă reintrări „ilegale”
  • 15 martie – Președintele ceh Milos Zeman a acuzat Turcia de „șantaj” în legătură cu ajutoarele financiare considerabile solicitate de Ankara pentru a stopa fluxul de migranți care se îndreaptă spre Europa. „Propunerea inițială a UE către Turcia era de trei miliarde de euro, acum Turcia cere șase miliarde și se vorbește chiar de 20 de miliarde. Oamenii nepoliticoși ca mine consideră asta șantaj”, a spus Zeman, cu prilejul unei conferințe de presă susținute împreună cu omologul său polonez Andrzej Duda
  • 15 martie – Noul Înalt comisar al Națiunilor Unite pentru refugiați, Filippo Grandi, a cerut comunității internaționale să primească suplimentar 400.000 de refugiați sirieni. „Pe 30 martie, voi prezida o reuniune la Geneva în cursul căreia voi cere comunității internaționale să primească 10% dintre refugiații sirieni”, a declarat Filippo Grandi în cursul primei sale vizite la Washington după numirea la conducerea agenției ONU pentru refugiați.

„Sunt mulți oameni cei 10%. Reprezintă peste 400.000 de persoane”, a precizat el jurnaliștilor, în timp ce războiul civil din Siria a intrat la 15 martie 2016 în al șaselea an.

De la declanșarea conflictului pe 15 martie 2011, jumătate din populației Siriei a fost deplasată: mai mult de patru milioane au fugit din țară, iar peste șase milioane au fost deplasați în interiorul Siriei.

Țările vecine, Turcia, Libanul și Iordania, fac cu greu față afluxului de refugiați care a provocat o criză umanitară și politică în Europa.

Canada și Germania au primit zeci de mii în timp ce alte țări, inclusiv Statele Unite, sunt reticente în a le oferi găzduire.

Istoric, Statele Unite sunt o mare țară de refugiu și rămân pentru numeroase persoane care fug din cauza războiului din țara lor

  • 16 martie – Călătoriile fără vize în spațiul Schengen pot supraviețui doar dacă așa-numitele regulamente Dublin – în virtutea cărora prima țară europeană în care ajunge un refugiat este responsabilă pentru procesarea solicitării lui de azil – sunt reformate, a declarat cancelarul german Angela Merkel
  • 16 martie – Eurodeputații din Comisia pentru libertăți civile justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European au votat o propunere de revizuire a Regulamentului Dublin III care prevede crearea unui sistem centralizat pentru colectarea și atribuirea cererilor de azil. Schema, care ar putea include și o cotă pentru fiecare stat membru, ar trebui să funcționeze pe baza așa-numitelor „hotspots” din care vor fi distribuiți refugiații
  • 16 martie – Comisia Europeană a publicat un raport pe tema stadiului aplicării cotelor obligatorii de migranți, în care susține că „lipsa de voință politică” a statelor membre ale UE este cel mai important factor care îngreunează implementarea acestui plan de distribuire a refugiaților, până în prezent fiind redistribuiți numai 937 din numărul total de 160.000
  • 16 martie – Mai mult de un milion de migranți și refugiați au intrat în Grecia începând din ianuarie 2015, a anunțat Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). De la începutul acestui an, mai mult de 143.000 de persoane au sosit în Grecia după ce au trecut prin Turcia, ceea ce aduce la peste un milion numărul de intrări în Grecia pe uscat și dinspre mare, potrivit agenției ONU.

Anul acesta, 448 de persoane au murit sau au fost date dispărute, comparativ cu 3.771 de persoane în 2015.

În prezent, femeile și copiii reprezintă în jur de 60% dintre cei sosiți, în timp ce acest procent era mai mic de 30 la sută în iunie 2015, potrivit UNHCR.

Războiul din Siria s-a soldat cu peste 270.000 de morți în 5 ani. Circa 4,8 milioane de sirieni au fost nevoiți să plece din țară și alte 6,6 milioane sunt strămutați în interiorul Siriei

  • 17 martie – Președintele egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, a avertizat în legătură cu orice intervenție internațională prematură în Libia, reamintind eșecurile suferite de comunitatea internațională în Somalia și Afganistan. În opinia șefului statului egiptean, ”europenii privesc Libia ca și cum gruparea Statul Islamic este singura amenințare (…)”. ”Este o eroare gravă (…). Trebuie să fim conștienți că avem în fața noastră diferite indicii privind aceeași ideologie: fie că spunem rețele ale Al-Qaida ca Ansar al-Islam, ca Shebab în Somalia și până la Boko Haram în Africa ?”, a adăugat el.

Președintele egiptean propune ”o strategie care nu se referă doar la Libia”, constând în apărarea în regiune a ”stabilității tuturor țărilor care nu au fost cuprinse încă de haos”, și îi avertizează pe europeni în legătură cu ”riscul unui val de refugiați acum de două sau trei ori mai mare”

  • 17 martie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat decizia Rusiei de a-și retrage cea mai mare parte a trupelor din Siria, apreciind că aceasta ar putea reduce numărul refugiaților care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană
  • 17 martie – Bulgaria ar trebui să primească asistență financiară din partea Uniunii Europene pentru a gestiona afluxul de refugiați și imigranți și pentru a consolida protecția frontierelor, a declarat președintele Rosen Plevneliev într-un interviu
  • 17 martie – Organizația Națiunilor Unite (ONU) s-a declarat „foarte îngrijorată” pentru soarta a circa 35.000 de persoane care și-au abandonat locuințele în regiunea Hit, de la vest de Bagdad, unde forțele irakiene au lansat o ofensivă împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI).

„Suntem îngrijorați de faptul că unele dintre aceste familii care au fugit se află în zone foarte apropiate de linia frontului”, a anunțat coordonatoarea umanitară a ONU în Irak, Lise Grande.

Potrivit ONU, organizații umanitare furnizează apă, hrană și truse de igienă persoanelor refugiate, însă în unele zone afectate accesul personalului umanitar este dificil

  • 17 martie – Președintele francez Francois Hollande, premierul grec Alexis Tsipras și cancelarul german Angela Merkel au avut o „discuție constructivă” la Bruxelles cu privire la ajutorul european pentru Grecia, confruntată cu un nou aflux de refugiați și migranți
  • 17 martie – Forțele armate și de poliție din Bulgaria și Macedonia vor efectua împreună în zilele următoare manevre la granița comună pentru testarea capacității lor de a face față unui posibil nou val de refugiați pe eventualele rute alternative pe care migranții ar putea încerca să ajungă în vestul Europei după închiderea rutei balcanice. Autoritățile de la Sofia se tem că migranții blocați în prezent în Grecia, dar și cei aflați în Turcia, ar putea încerca să găsească o nouă rută prin tranzitarea teritoriului bulgar sau prin Marea Neagră.

Armata bulgară a dislocat în ultimele zile circa 400 de soldați la frontiera cu Grecia, după ce parlamentul de la Sofia a votat luna trecută în favoarea angajării armatei în operațiunile de supraveghere a frontierelor terestre și maritime pentru prevenirea unui aflux de refugiați

  • 17 martie – Ungaria consideră că orice înțelegere între UE și Turcia privind schimbul sau relocarea refugiaților trebuie să aibă la bază un mecanism voluntar de preluare a acestora de pe teritoriul turc, nu noi cote obligatorii, a declarat premierul Viktor Orban înaintea Consiliului European
  • 18 martie – Premierul turc Ahmet Davutoglu i-a avertizat pe liderii europeni că problema refugiaților nu reprezintă o „tocmeală” pentru țara sa, într-o declarație făcută la sosirea la Bruxelles, unde participă la o reuniune care are ca scop încheierea unui acord care să stopeze afluxul de migranți
  • 18 martie – Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat vineri că Europa trebuie să se uite mai întâi la rezultatele politicii sale privind migranții înainte de a-i spune Turciei ce trebuie să facă și a acuzat-o că ”dansează pe un teren minat” sprijinind grupările teroriste. ”În timp ce în Turcia se află trei milioane de migranți, cei care nu sunt în stare să găsească spațiu pentru o mână de refugiați, care în mijlocul Europei îi țin pe acești nevinovați în condiții deplorabile, trebuie să se uite mai întâi la ei înșiși”, a declarat Erdogan
  • 18 martie – Ministrul de interne grec, Panagiotis Kouroumblis, a declarat că situația din tabăra de refugiați de la Idomeni, pe care a vizitat-o, la frontiera cu Macedonia, amintesc de „un Dachau modern”. ‘Situația de aici amintește de un Dachau modern, iar acesta este rezultatul frontierelor închise. Noi credem într-o Europă a granițelor deschise, o Europă care păstrează permanent în minte avertismentul că vărsările de sânge din cauza naționalismului nu ar trebui să se repete niciodată’, a declarat ministrul elen.

„Europa, din nefericire, este martoră din nou la ascensiunea unei naționalism aparte îndreptat împotriva oamenilor persecutați. Iar o Europă cu 580 milioane de locuitori ezită să absoarbă 1-1,5 milioane de persoane care au fost forțate să-și părăsească țara din pricina unui război la care și Europa a participat”, a adăugat Panagiotis Kouroumblis

  • 18 martie – Ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski, a apreciat că „relocarea forțată a refugiaților este un efort lipsit de sens”, el anticipând că solicitanții de azil care ar fi transferați în Polonia vor căuta să plece apoi către alte țări unde pot beneficia de ajutoare sociale mai generoase
  • 18 martie – Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a confirmat, într-o postare pe Twitter, existența unui „acord unanim între toți șefii de stat și de guvern ai UE și premierul turc Ahmet Davutoglu, ce prevede că începând de duminică (20 martie) toți migranții care debarcă în insulele grecești, venind dinspre Turcia, vor fi returnați autorităților de la Ankara”
  • 18 martie – Acordul privind migrația, încheiat la Bruxelles de Uniunea Europeană și Turcia, cuprinde măsuri inedite și controversate, cele mai semnificative fiind returnarea către Turcia a tuturor migranților care pleacă din această țară în direcția Greciei și preluarea de către statele blocului comunitar a unui număr echivalent de migranți direct din Turcia, înțelegeri urmând să intre în vigoare începând din data de 20 martie.

„Toți noii migranți ilegali care pornesc din Turcia către insulele grecești vor fi retrimiși în Turcia”, iar această măsură „temporară și extraordinară” vizează oprirea traversărilor periculoase ale Mării Egee și distrugerea „modelului de afaceri” al traficanților, se arată în text.

Pentru ca returnarea migranților să nu încalce dreptul internațional, în acord se precizează că fiecare cerere de azil va face obiectul unei evaluări individuale, care va fi efectuată în taberele din insulele grecești, fapt care va necesita o logistică importantă la fața locului. Migranții care nu vor depune o cerere de azil sau cei a căror cerere este respinsă vor fi returnați în Turcia.

Pentru a motiva sub aspect juridic respingerea unor cereri de azil, UE se va baza mai ales pe principiul de „țară terță sigură”. Atunci când Grecia va fi recunoscut acest statut Turciei, din acel moment blocul comunitar va considera că returnările sunt legale. Turcia s-ar angaja, la rândul ei, ca toți migranții ce i-au fost retrimiși să beneficieze de protecție conform normelor internaționale și să nu-i expulzeze către țările lor de origine.

„Pentru fiecare sirian retrimis către Turcia din insulele grecești, un alt sirian va fi transferat din Turcia către UE”, prevede acordul, subliniind că la relocarea în UE vor avea prioritate migranții care nu au încercat să ajungă ilegal în statele blocului comunitar.

Cât despre numărul migranților ce ar putea fi relocați în UE, documentul prevede un plafon de 72.000 de locuri, ce corespunde angajamentelor luate deja de statele UE și încă neimplementate.

Este vorba despre contingentul de 54.000 de migranți ce încă nu au fost repartizați între statele UE în momentul impunerii cotelor obligatorii la Consiliul JAI din luna septembrie. Atunci s-a decis repartizarea a 160.000 de migranți între statele UE, dar alocarea pe țări a fost făcută pentru numai 106.000.

Diferența până la plafonul de 72.000 urmează probabil să fie acoperită de un alt program, care este voluntar și prevede preluarea de către UE a 22.000 de refugiați aflați sub protecția ONU în statele vecine Siriei, până în prezent fiind transferați numai 4.555

  • 18 martie – Președintele Klaus Iohannis a declarat că deciziile adoptate de Consiliul European în cazul Turciei nu introduc cote suplimentare de migranți pentru România. „Deciziile de astăzi nu introduc cote noi, nu introduc cote suplimentare pentru România. Această relocare din Turcia în UE se face în cadrul cotelor care au fost aprobate anul trecut deja”, a subliniat Iohannis, după Consiliul European de la Bruxelles.

El a precizat ca discuțiile principale au vizat relația de cooperare a UE cu Turcia în gestionarea migrației.

„Este deosebit de important că am reușit să ajungem la un acord în ceea ce privește propunerile suplimentare de cooperare avansate de partea turcă la summitul UE-Turcia din 7 martie. Am agreat o declarație UE-Turcia care cuprinde angajamentele reciproce privind gestionarea migrației. Salut înțelegerea la care am ajuns și sper că aceasta va conduce la reducerea semnificativă sau chiar la stoparea fluxurilor de migranți ilegali care pătrund în UE dinspre Turcia”, a subliniat Iohannis

  • 18 martie – Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a calificat drept „istorică” ziua când a încheiat cu cei 28 de lideri ai statelor Uniunii Europene un acord menit să oprească fluxul de migranți ce pleacă din țara sa către Europa, prin Grecia, acord în urma căruia Turcia va beneficia de relansarea procesului de aderare la UE și de liberalizarea vizelor. „Este o zi istorică, pentru că am ajuns la un acord foarte important între Turcia și UE (…) Am realizat că Turcia și UE au același destin, aceleași provocări și același viitor”, a declarat Davutoglu la conferința de presă ce a urmat summitului cu liderii europeni
  • 18 martie – Situația migranților blocați în prezent în tabăra de la Idomeini, de partea greacă a frontierei cu Macedonia, rămâne incertă și după summitul european, care nu a luat o decizie în privința lor. Liderii europeni s-au concentrat pe încheierea acordului cu Turcia privind gestionarea în comun a crizei migrației, prevederile înțelegerii având în vedere numai migranții care vor debarca în Grecia începând din data de 20 martie, aceștia urmând să fie returnați Turciei. Prin urmare, nu se știe ce se va întâmpla cu cei circa 46.000 de migranți rămași blocați pe teritoriul Greciei după închiderea rutei balcanice, dintre care aproximativ 10.500 stau în prezent în condiții precare în tabăra de la Idomeini
  • 19 martie – Garantarea dreptului de azil trebuie să fie o prioritate în punerea în aplicare a acordului dintre UE și Turcia privind migranții care încearcă să intre în Europa, a pledat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR). Acordul încheiat la 18 martie prevede trimiterea în Turcia a tuturor noilor migranți ce sosesc începând de duminică în insulele grecești, inclusiv solicitanții de azil ca sirienii care fug de război. Într-un comunicat, UNHCR declară că solicitanții de azil din Grecia ar trebui să aibă „dreptul de a face apel înainte de orice readmisie spre Turcia”
  • 19 – 20 martie – Mii de persoane au manifestat în semn de susținere a imigranților în mai multe orașe europene, la o zi după acordul între Uniunea Europeană și Turcia menit a pune capăt celei mai grave crize migratorii de pe continent după cel de-Al Doilea Război Mondial. Manifestațiile s-au concentrat la Londra, Atena, Viena, Barcelona, Amsterdam și în numeroase orașe din Elveția. În fața protestelor apărătorilor drepturilor refugiaților, UE a promis că fiecare solicitant de azil vizat va avea dreptul la o analiză individualizată și va putea face apel față de expulzarea sa
  • 21 martie – Acordul încheiat între UE și Turcia, ce prevede în special returnarea către Turcia a migranților ce debarcă în insulele grecești, nu îi împiedică deocamdată pe aceștia să încerce să ajungă în Europa, în ultimele 24 de ore sosind peste 1.600 de migranți în insulele din Marea Egee, în timp ce numărul lor total în Grecia a trecut de 50.000
  • 22 martie – Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) a estimat că „hotspoturile” unde sunt primiți migranții în Grecia au devenit „centre de detenție” în urma acordului dintre UE și Turcia și a decis să-și suspende unele activități
  • 22 martie – Premierul grec, Alexis Tsipras, a făcut apel la cancelarul german, Angela Merkel, să trimită mai repede experți în Grecia pentru a ajuta la aplicarea acordului dintre Uniunea Europeană și Ankara privind trimiterea înapoi în Turcia a mii de solicitanți de azil
  • 23 martie – Polonia nu mai este pregătită să-i preia pe cei 7.500 de refugiați pe care a acceptat să-i primească în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană (UE), a afirmat premierul polonez, Beata Szydlo, invocând atacurile teroriste de la Bruxelles
  • 23 martie – Turcia nu poate duce singură povara migrației, iar comunitatea internațională ar trebui să se implice mai mult în găsirea de soluții la conflictele legate de afluxul de imigranți, a declarat, într-un interviu pentru agenția de presă Anadolu, președintele Klaus Iohannis, aflat într-o vizită în Turcia
  • 23 martie – Premierul grec, Alexis Tsipras, s-a plâns în legătură cu lipsa de progrese substanțiale în ce privește aplicarea acordului încheiat săptămâna trecută între Uniunea Europeană și Turcia pentru a stăvili fluxul de refugiați către Europa pe Marea Egee. Nemulțumirea Atenei a fost adusă la cunoștința secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în cursul unei convorbiri telefonice, în timp ce tensiunile cresc dramatic în tabăra improvizată și supraaglomerată de la Idomeni, situată în apropiere de granița dintre Grecia și Macedonia
  • 24 martie – În jur de 800.000 de migranți așteaptă să treacă în Europa dinspre Libia, a declarat ministrul apărării al Franței, Jean-Yves Le Drian
  • 24 martie – Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, și-a exprimat preocuparea în legătură cu posibilitatea ca acordul UE-Turcia privind gestionarea fluxurilor de migranți să ducă la ”expulzări colective” de refugiați, ceea ce ar însemna o încălcare a dreptului internațional
  • 24 martie – Peste 200 de membri ai unor organizații neguvernamentale și asociații de ajutor pentru refugiați au manifestat joi pe insula grecească Lesbos, în fața hotspotului Moria, împotriva transformării sale în centru de detenție pentru refugiați și migranți veniți din Turcia, în cadrul acordului încheiat între Uniunea Europeană și Ankara
  • 24 martie – Cel puțin 1.900 de minori neînsoțiți se află printre cei mai vulnerabili refugiați blocați în prezent în Grecia și ei au nevoie urgent de asistență din partea autorităților locale și europene pentru a supraviețui, a avertizat organizația neguvernamentală elenă ”The Smile of the Child”
  • 25 martie – Bulgaria este pregătită să ridice un gard la granița cu Grecia pentru a nu permite intrarea imigranților, în contextul în care aceștia și-ar putea schimba drumul după închiderea rutei Balcanilor de Vest, a anunțat premierul Boiko Borisov
  • 27 martie – Traficanții de persoane intenționează să introducă imigranți în Europa prin traversarea Mării Mediterane spre Italia, în contextul recentului acord UE-Turcia privind refugiații și al restricțiilor de-a lungul așa-numitei rute balcanice, relatează ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung
  • 28 martie – Închiderile de frontiere de-a lungul așa-numitei rute balcanice au provocat o „criză umanitară” pentru Grecia, a declarat ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier
  • 28 martie – Ministrul de interne german Thomas de Maiziere a declarat că pregătește o nouă lege care prevede ca refugiații să învețe limba germană și să se integreze în societate sau, în caz contrar, își vor pierde dreptul de ședere permanentă
  • 28 martie – Statele Unite ale Americii au anunțat deblocarea sumei de 20 de milioane de dolari pentru a ajuta refugiații și migranții care au ajuns în Europa de anul trecut, a anunțat secretarul de stat adjunct american pentru management și resurse Heather Higginbottom
  • 29 martie – Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, s-a întâlnit cu Michael Spindelegger, directorul general al Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD), ocazie cu care a subliniat că o gestionare durabilă a migrației trebuie să ia în considerare necesitatea soluționării cauzelor profunde ale acestui fenomen
  • 29 martie – Paza de coastă italiană și nave ale marinei au salvat aproape 1.400 de migranți din bărci în sudul Mediteranei, în această zi, au anunțat oficiali, indicând că numărul a crescut odată cu încălzirea vremii
  • 30 martie – O nouă tabără din nordul Parisului în care se aflau aproape o mie de migranți, dintre care unii veniți din „Jungla” din Calais (nord), a fost evacuată, cea de-a 19-a operațiune de acest gen în mai puțin de un an din capitala Franței
  • 30 martie – Aproape o mie de persoane, potrivit poliției, dintre care sute de migranți, majoritatea afgani, au manifestat la Atena cerând „deschiderea frontierelor” și denunțând condițiile mizerabile ale șederii lor în Grecia
  • 31 martie – Bulgaria va contribui cu 5,9 milioane de euro la ajutorul financiar de 3 miliarde de euro ce va furnizat de Uniunea Europeană Turciei ca asistență umanitară pentru refugiații găzduiți pe teritoriul acestei țări, conform acordului încheiat la summitul UE-Turcia din luna martie. Ajutorul financiar a fost promis Turciei în schimbul angajamentului Ankarei de a lua măsuri pentru a opri valul de migrație spre Europa.

Fondurile vor fi destinate nevoilor imediate ale refugiaților, prin punerea la dispoziție de alimente, servicii de sănătate și de educație.

  • 1 aprilie – Turcia a expulzat ilegal mii de sirieni în țara de origine în ultimele luni, o situație ce scoate în evidență pericolele la care sunt supuși refugiații ce vor fi returnați în baza acordului încheiat între Uniunea Europeană și Ankara, avertizează Amnesty International, într-un raport dat publicității. Expulzările forțate către Siria sunt ilegale, atât în baza dreptului turc, cât și a celui european și internațional. Practica este însă și mai îngrijorătoare având în vedere acordul semnat recent între Uniunea Europeană și Ankara, care autorizează returnarea imediată către Turcia a refugiaților sirieni ce debarcă pe insulele grecești
  • 2 aprilie – Turcia construiește două centre pentru înregistrarea migranților care urmează să fie retrimiși pe teritoriul turc dinspre Grecia, conform acordului încheiat între UE și Ankara, menit să reducă afluxul de migranți și care intră în vigoare la 4 aprilie
  • 2 aprilie – Austria intenționează să desfășoare militari la frontiera cu Italia, în pasul Brenner, pentru a preveni un potențial aflux de migranți spre nordul Europei în perioada următoare, a declarat ministrul apărării Hans Peter Doskozil
  • 3 aprilie – Ministrul de interne german Thomas de Maiziere a estimat că Uniunea Europeană ar trebui să încheie acorduri cu țările nord-africane pentru a preveni alte valuri de migrație masivă către Europa
  • 3 aprilie – Sute de italieni și austrieci au manifestat la frontiera dintre țările lor în favoarea politicii de primire a refugiaților și împotriva a ceea ce au numit „fortăreața Europa”, protest care însă a degenerat în confruntări cu forțele de ordine
  • 4 aprilie – Un prim grup de 16 sirieni a ajuns cu avionul, la Hanovra (nordul Germaniei) dinspre Istanbul, în cadrul acordului dintre Uniunea Europeană (UE) și Turcia, a anunțat un responsabil al Oficiului federal pentru migrație și refugiați (Bamf).

La un interval de câteva zeci de minute, a sosit în Turcia, în portul Dikili (vest), un prim feribot încărcat cu migranți retrimiși din Grecia în cadrul acestui acord extrem de criticat de apărătorii drepturilor omului.

Acest acord prevede returnarea în Turcia a tuturor migranților intrați ilegal în Grecia, începând cu 20 martie. El stipulează, de asemenea, ca pentru fiecare imigrant ilegal retrimis în Turcia, un solicitant de azil sirian să fie acceptat în Uniunea Europeană, în limita a 72.000 de persoane.

  • 4 aprilie – Mai mult de jumătate dintre locurile disponibile în centrele pentru primirea de refugiați din Germania sunt în prezent neocupate, ca urmare a închiderii rutei balcanice, acțiune care a redus în mod considerabil afluxul de imigranți, notează cotidianul german Bild
  • 5 aprilie – Uniunea Europeană trebuie să-și apere singură frontierele externe în fața afluxului de migranți, a declarat într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS ministrul afacerilor externe al Austriei, Sebastian Kurz, în ajunul vizitei sale oficiale la Moscova
  • 5 aprilie – Comisarii europeni Corina Crețu (politică regională) și Dimitris Avramopoulos (migrație, afaceri interne și cetățenie) s-au întâlnit cu primarii, viceprimarii și reprezentanții politici ai mai multor orașe europene, printre care Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin și Paris, într-dezbatere pe tema ,,Cum să consolidăm integrarea migranților în orașe”. „Integrarea se va afla din ce în ce mai mult în centrul modului în care gestionăm migrația; suntem doar la început. Vom sprijini pe deplin orașele și autoritățile locale în eforturile lor de a integra migranții. Activitatea tehnică a început deja cu un ‘parteneriat’ dedicat în totalitate integrării migranților, recent creat în cadrul Agendei urbane a UE. Întâlnirea noastră arată că suntem cu toții angajați, la nivel politic, în găsirea de soluții inovatoare împreună”, a spus Crețu.

La rândul său, Dimitris Avramopoulos a estimat că ,,orașele sunt în prima linie în integrarea migranților în Europa”. ”Odată cu criza refugiaților, munca lor a devenit și mai importantă. Pentru a se asigura că toate persoanele sosite recent pot să facă parte pe deplin din societatea noastră, succesul integrării este esențial. Pentru a atinge acest obiectiv trebuie să lucrăm împreună și să ne coordonăm eforturile”, a explicat el

  • 5 aprilie – Lideri europeni, printre care și cancelarul federal german Angela Merkel, urmează să inaugureze în 16 aprilie, la Kilis, în sud-estul Turciei, un complex pentru refugiați sirieni, construit cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene (UE), a anunțat premierul turc Ahmet Davutoglu
  • 5 aprilie – Statele membre ale Uniunii Europene au raportat un număr record de 1,82 milioane de treceri ilegale ale frontierelor lor în 2015, în creștere de șase ori comparativ cu anul precedent, o evoluție ce a vulnerabilizat suplimentar Europa la atacuri teroriste, indică un raport prezentat de Frontex, agenția europeană pentru controlul frontierelor.

Cele mai multe treceri ilegale de frontieră au fost consemnate din partea refugiaților sirieni, deși proporția de afgani a crescut semnificativ spre sfârșitul anului. Irakienii au constituit al treilea grup de cetățeni străini care au traversat ilegal granițele UE.

Mulți dintre cei care au traversat ilegal aceste frontiere au fost contabilizați pentru prima dată la sosirea pe insulele grecești dinspre Turcia și din nou la trecerea uneia dintre granițele externe ale UE în Balcanii de Vest.

În total, peste un milion de migranți au ajuns în Europa în cursul anului 2015. Cele mai multe treceri ilegale – aproape 885.400 – au fost depistate pe ruta est-mediteraneană, în special pe insulele grecești din Egee.

  • 5 aprilie – Germania ar putea ridica temporar la jumătatea lunii mai controalele la frontieră introduse în septembrie, dacă afluxul de migranți continuă să se reducă, a afirmat ministrul german de interne, Thomas de Maizičre
  • 6 aprilie – Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat că acordul Uniunii Europene cu Ankara privind refugiații începe să aibă efecte și în cele din urmă se va accelera, după ce primii imigranți ilegali au fost întorși din Grecia în Turcia în această săptămână
  • 6 aprilie – Guvernul croat a anunțat că va primi în jur de 500 refugiați sirieni aflați în prezent în Turcia, în cadrul acordului prin care UE a promis autorităților de la Ankara că va prelua migranți sirieni direct de pe teritoriul turc în schimbul returnării migranților care ajung ilegal în Grecia venind dinspre Turcia
  • 6 aprilie – Premierul ceh Bohuslav Sobotka s-a declarat ostil propunerilor Comisiei Europene de reformare a reglementărilor în materie de azil în Uniunea Europeană, reiterând refuzul guvernului de la Praga de a accepta orice sistem bazat pe un mecanism durabil de repartiție a imigranților
  • 7 aprilie – Turcia nu va pune în aplicare acordul care prevedere preluarea din Europa de migranți sirieni dacă Uniunea Europeană nu-și îndeplinește promisiunile, a declarat președintele Tayyip Erdogan
  • 7 aprilie – Papa Francisc va vizita la 16 aprilie insula greacă Lesbos, punct de acces în Europa pentru migranții și refugiații care vin prin Turcia, a anunțat Vaticanul
  • 8 aprilie – Planul Comisiei Europene privind distribuirea refugiaților pe baza cotelor obligatorii reprezintă un atac deschis la adresa suveranității naționale și trebuie blocat, a declarat premierul ungar Viktor Orban
  • 8 aprilie – Germania a înregistrat o scădere de două treimi a sosirilor de noi solicitanți de azil, cu 20.000 de persoane înregistrate în luna martie, față de cei 60.000 înregistrați luna precedentă, a anunțat ministrul de interne, Thomas de Maiziere
  • 8 aprilie – Acordul dintre Uniunea Europeană (UE) și Turcia nu se bucură de susținere din partea celor mai mulți dintre cetățenii Germaniei, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat de institutul Infratest Dimap, care au fost date publicității de cotidianul Die Welt
  • 8 aprilie – Grecia a retrimis în Turcia alți 124 de imigranți, în majoritatea pakistanezi, aplicând acordul privind refugiații dintre Uniunea Europeană și Ankara
  • 9 aprilie – Coordonatorul problematicii refugiaților din Germania și ministru pentru Cancelaria federală, Peter Altmaier, a cerut șefilor guvernelor regionale să dubleze numărul de deportări ale solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse
  • 10 aprilie – Uniunea Europeană va supraveghea îndeaproape potențialele abuzuri ale Turciei în aplicarea acordului asupra returnării migranților, au avertizat miniștri europeni aflați în vizită la Istanbul
  • 10 aprilie – Ministrul austriac de interne Johanna Mikl-Leitner, cunoscută ca o adeptă a unei linii dure față de migranți, se retrage din guvern și se va întoarce la politica regională, a anunțat Partidul Popular Austriac (OeVP), formațiunea conservatoare din care provine
  • 11 aprilie – Viitorul secretar general al ONU va trebui să încerce cu prioritate să rezolve criza refugiaților și să prevină mai bine crimele în masă, dar și să abolească pedeapsa cu moartea, au transmis mai multe organizații de apărare a drepturilor omului
  • 11 aprilie – Situația a revenit la calm dimineață în tabăra de la Idomeni, la frontiera greco-macedoneană, la o zi după ce Macedonia a respins o încercare a imigranților de a forța frontiera, Atena susținând că a fost vorba de o „folosire excesivă a forței”
  • 12 aprilie – Aproximativ 10.000 de solicitanți de azil și refugiați din Italia nu au acces la centre oficiale de primire și trăiesc în condiții subumane în locuințe improvizate, a atras atenția organizația Medici fără Frontiere. Medici fără Frontiere precizează că a analizat într-un raport 35 de locuri din țară, inclusiv foste fabrici și depouri de gări. Jumătate dintre aceste locuri nu au acces la electricitate sau apă curentă, iar o treime dintre refugiați nu sunt acoperiți de serviciul național de sănătate. MfF a mai transmis că Italia nu a luat suficient măsuri pentru a-și extinde capacitățile de primire de solicitanți de azil. La sfârșitul anului trecut avea 110.000 de locuri disponibile pentru solicitanții de azil, însă în perioada 2014-2015 a primit 148.00 de cereri
  • 12 aprilie – Comisia Europeană a dat termen Greciei, până la 26 aprilie, pentru a preciza măsurile pe care le-a luat pentru a remedia „gravele deficiențe” care i-au fost reproșate în gestionarea frontierelor externe ale spațiului Schengen, puse sub presiune de un aflux excepțional de migranți
  • 12 aprilie – Un sistem centralizat de azil ar permite Uniunii Europene să gestioneze mai bine fluxul tot mai mare de imigranți și azilanți, relevă o rezoluție nonlegislativă adoptată de Parlamentul European (PE) reunit în sesiune plenară, cerând modalități sigure și legale pentru cetățenii țărilor terțe de a intra în Uniune fără a apela la traficanți și a-și risca viața, se arată într-un comunicat de presă al PE
  • 13 aprilie – Peste 95.000 de copii neînsoțiți au aplicat pentru azil în Europa anul trecut, de patru ori mai mulți decât în 2014, relevă o anchetă a Biroului pentru Jurnalism de Investigație. Autorii anchetei au cerut date de la guvernele a 29 de țări (27 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția), însă numai 17 au oferit informații — Suedia, Germania, Austria, Ungaria, Norvegia, Olanda, Italia, Belgia, Marea Britanie, Finlanda, Elveția, Danemarca, Polonia, Slovenia, Letonia, Slovacia și Croația. Dintre țările mari, Spania a refuzat să coopereze, iar Franța a precizat că va face publice ulterior aceste date oficiale.

După colectarea datelor, jurnaliștii de investigație au descoperit că cel puțin 95.070 de copii neînsoțiți au aplicat pentru azil în Europa în 2015, comparativ cu 23.572 în 2014.

Din cele 17 țări care au oferit date, Suedia a înregistrat cele mai multe solicitări de azil din partea copiilor neînsoțiți în 2015 – 35.369. Urmează Germania – 14.439, Austria – 9.331 și Ungaria – 8.804.

Peste 1,2 milioane de refugiați și imigranți din Orientul Mijlociu și nordul Africii au ajuns anul trecut în Europa în căutare de azil, fugind de războaiele și de sărăcia din țările lor.

Printre ei s-au numărat și zeci de mii de copii. Mulți dintre ei fie erau orfani, fie au fugit fără familie, fie s-au separat de părinți pe drum.

  • 13 aprilie – Numărul expulzărilor a sporit cu peste 60% în 2015 comparativ cu anul precedent și urmează să înregistreze o nouă creștere în 2016, a anunțat guvernul german într-un comunicat. În 2015, au fost expulzate din Germania 22.369 de persoane față de 13.851 în 2014, în creștere cu 62%, în timp ce în primele două luni din 2016 numărul acestora a fost de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică de aproape 4.500 de oameni. De altfel, persoanele care revin voluntar în țara lor, cu ajutorul programelor introduse de Germania, sunt și ele din ce în ce mai numeroase, arată executivul german. În 2014 numărul acestora era de 13.574, în 2015 — 37.200, iar până în martie 2016 se ridica deja la 14.095
  • 13 aprilie – Președinta Croației, Kolinda Grabar Kitarovic, a cerut Uniunii Europene să fie clară în politica sa privind migranții, în timpul unei vizite la frontiera dintre Macedonia și Grecia, marcată de un nou tir de gaze lacrimogene lansat de poliția macedoneană împotriva migranților
  • 13 aprilie – Migrația ilegală pe Marea Mediterană spre Italia a crescut ca urmare a acordului încheiat de către Uniunea Europeană (UE) cu Turcia în scopul de a închide ruta migratorie prin Grecia, a estimat un înalt oficial de la Bruxelles. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că UE trebuie să-și sporească urgent cooperarea cu Italia, dar și cu Malta, care a fost de asemenea afectată de noua situație, în scopul prevenirii agravării crizei
  • 14 aprilie – Departamentul de Stat al SUA critică, într-un raport privind situația drepturilor omului în Ungaria în 2015, modul în care Budapesta gestionează problema migranților și solicitanților de azil, considerând-o una din cele mai grave probleme în materie de drepturi ale omului în această țară
  • 14 aprilie – Human Rights Watch (HRW) a acuzat Grecia și Uniunea Europeană că rețin în mod arbitrar în condiții mizere toți migranții și potențialii solicitanți de azil care ajung din Turcia pe insulele din Marea Egee. Potrivit HRW, circa 4.000 de persoane, multe dintre ele vulnerabile — copii, femei însărcinate și persoanele cu dizabilități — sunt reținute pe insulele Lesbos și Chios
  • 15 aprilie – Europa se confruntă cu cele mai mari provocări de securitate după cel de-al doilea război mondial și răspunsul la aceste provocări trebuie să fie uniform și hotărât, a declarat vineri ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, la Forumul Global de Securitate GLOBSEC 2016 de la Bratislava.

Răspunsul Uniunii Europene la gestionarea crizei migranților a eșuat în mod clar pentru că s-a bazat pe principiul stabilirii de cote, a afirmat Szijjarto.

  • 16 aprilie – „Refugiații nu sunt numere, ci persoane: sunt chipuri, povești de viață și trebuie să fie tratați ca atare”, a spus papa Francisc într-un discurs adresat populației în portul Mytilene de pe insula elenă Lesbos. Într-o rugăciune comună cu patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului și arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei și al Întregii Grecii, suveranul pontif a amintit că ”noi suntem toți migranți”. Apoi cei trei demnitari religioși au aruncat în apă coroane de flori, ca un omagiu adus miilor de migranți care și-au pierdut viața în mare.

Papa Francisc și-a încheiat vizita pe insula elenă Lesbos și a decolat spre Roma, pe aeronavă îmbarcându-se și trei familii de refugiați sirieni de confesiune musulmană, care vor fi cazați la Vatican

  • 16 aprilie – Un acord pentru diminuarea fluxului de migranți precum cel dintre Turcia și Uniunea Europeană ar trebui să fie încheiat și cu națiuni africane, a declarat premierul italian Matteo Renzi
  • 16 aprilie – Fostul cancelar german Helmut Kohl a apreciat că Europa nu poate „deveni o nouă casă” pentru migranți și a criticat, fără să o menționeze, politica promovată de Angela Merkel în acest domeniu, potrivit noii prefețe a uneia dintre cărțile sale
  • 18 aprilie – Peste 80% dintre români nu sunt de acord ca refugiații/ imigranții să se stabilească în România, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research și publicat în această zi.

Potrivit sondajului citat, 84,6% dintre români declară că nu sunt de acord ca refugiații/ imigranții să se stabilească în România (față de 80,2% în noiembrie 2015 și 65,3% în septembrie 2015), în timp ce 11% își exprimă acordul cu o asemenea perspectivă (față de 16,1% în noiembrie 2015 și 26,5% în septembrie 2015). Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 4,3% în martie (față de 3,7% în noiembrie 2015 și 8,2% în septembrie 2015)

  • 18 aprilie – Europa trebuie să înceteze „să se teamă” de imigranți, a declarat comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, care a făcut apel la statele membre să îi integreze pe refugiați, nu să încerce să descurajeze venirea acestora diminuând ajutoarele sociale
  • 18 aprilie – Atitudinea Uniunii Europene față de criză migrației este dezamăgitoare și, în pofida consecințelor evidente ale imigrației ilegale, blocul comunitar continuă să caute modalități de a aduce și mai mulți migranți în Europa, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto
  • 18 aprilie – Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, prezent, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg, și-a exprimat convingerea că fenomenul migrației poate fi stopat doar prin abordarea cauzelor sale profunde și a evidențiat necesitatea unui plan de acțiune cuprinzător pe termen lung
  • 18 aprilie – Peste 100.000 de persoane sunt blocate într-o zonă restrânsă din nordul Siriei, în contextul în care continuă confruntările dintre gruparea Statul Islamic (SI) și rebeli, a atras atenția organizația Medici fără Frontiere (MfF)
  • 18 aprilie – Turcia nu va mai onora acordul privind migrația cu UE, dacă blocul comunitar nu va reuși să adopte liberalizarea regimului vizelor pentru turci până în luna iunie, a anunțat premierul Ahmet Davutoglu
  • 18 aprilie – Sute de migranți și-ar fi pierdut viața într-o nouă tragedie în Marea Mediterană, a declarat președintele italian Sergio Mattarella. Potrivit unor informații neconfirmate, 400 de persoane și-ar fi pierdut viața în apropiere de zona de coastă a Egiptului, în timp ce încercau să se îndrepte spre Europa
  • 19 aprilie – Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) a trimis o echipă de investigatori la locul unui posibil naufragiu major care ar fi avut loc în Marea Mediterană, a declarat, la Geneva, purtătoarea de cuvânt a UNHCR, Ariane Rummery. Potrivit unor interviuri realizate de postul Vocea Americii, martori și supraviețuitori au declarat, la 18 aprilie, că o navă pe care se aflau până la 500 de migranți s-a scufundat în apele Mediteranei
  • 19 aprilie – Uniunea Europeană a aprobat deblocarea a 83 de milioane de euro pentru îmbunătățirea condițiilor de trai pentru migranții și refugiații de pe teritoriul Greciei, prima tranșă din fondul umanitar de urgență de 700 milioane de euro decis de UE
  • 19 aprilie – Polițiștii de frontieră români de pe nava MAI 1104 a Gărzii de Coastă, aflați în Grecia în misiune de supraveghere a frontierelor externe ale Uniunii Europene, au desfășurat două operațiuni de salvare a 81 de migranți, care se aflau în pericol de înec în apele Mării Mediterane, potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF)
  • 19 aprilie – Fondatorul mișcării islamofobe germane Pegida (acronim pentru „Patrioți europeni contra islamizării Occidentului”), Lutz Bachmann, a compărut în fața unui tribunal din Dresda (estul Germaniei) pentru insulte proferate la adresa refugiaților, în contextul unei ascensiuni puternice a extremei drepte la nivel național
  • 19 aprilie – Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat într-un discurs susținut la Ankara, că Uniunea Europeană are mai multă nevoie de Turcia decât invers, el criticând și un raport despre țara sa publicat săptămâna trecută de Parlamentul European, document pe care l-a calificat drept „provocator”
  • 19 aprilie – Ungaria va trebui să cheltuiască numai în primul an 200 de miliarde de forinți (643,7 milioane de euro) pentru servicii referitoare la cazarea migranților care urmează să fie trimiși în Ungaria în cadrul cotelor obligatorii stabilite de Uniunea Europeană, a declarat secretarul de stat Bence Retvari
  • 19 aprilie – Papa Francisc a lansat un nou apel la solidaritate cu migranții într-un mesaj video difuzat cu ocazia prezentării la Roma a Raportului Anual 2016 al Centrului Astalli despre condițiile celor care solicită azil și refugiații sprijiniți de Serviciul Iezuiților pentru Refugiați, organizație internațională de caritate, catolică. Migranții sunt un dar, nu o problemă, afirmă suveranul pontif în acest mesaj, care începe cu pagina evangheliei după Matei în care se spune că la judecata de pe urmă ni se va spune: ”Am fost străin și voi m-ați primit”. De aceea, cei care fug din fața războaielor sau din cauza unei distribuiri injuste a resurselor planetei, ”este un frate cu care trebuie să împărțim pâinea, casa și viața”.

”Fiecare dintre voi, care bateți la ușile noastre’, afirmă pontiful în mesaj, ”are chipul lui Dumnezeu, este trup al lui Hristos. Experiența voastră de durere și speranță ne amintește că suntem cu toții străini și pelerini pe acest pământ, primiți de cineva cu generozitate și fără nici un merit”. Mai mult, ”fiecare dintre voi”, a subliniat papa adresându-se direct refugiaților, ”poate fi o punte care unește popoare îndepărtate, care face posibilă întâlnirea dintre culturi și religii diverse, o cale de a redescoperi umanitatea noastră comună”

  • 19 aprilie – Toți cei 15 refugiați din Siria și Yemen, alocați României, din Grecia, în cadrul mecanismului de relocare al Uniunii Europene și care au ajuns, pe 3 martie, la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil (CRCPSA) din Galați, au primit o formă de protecție din partea statului român, respectiv, fie statutul de refugiat fie beneficiază de o formă de protecție subsidiară, a anunțat comisarul șef Lorin Dudceag, șeful CRCPSA Galați
  • 19 aprilie – Turcia trebuie să îndeplinească toate criteriile pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după ce Ankara a amenințat că se va retrage din acordul crucial privind migrația dacă Bruxellesul nu va relaxa regulile de călătorie pentru cetățenii turci
  • 19 aprilie – Grecia a început să permită părăsirea taberelor de detenție de pe insule de către solicitanții de azil ce pot fi retrimiși în Turcia în baza acordului încheiat între Uniunea Europeană și guvernul de la Ankara, în total aproape 7.500 de persoane, a indicat Organul de coordonare a politicii de migrație (SOMP)
  • 20 aprilie – Ministrul de externe austriac Sebastian Kurz a reafirmat că țara sa intenționează să introducă din nou controale la Pasul Brenner dacă nu va exista o scădere „semnificativă” a sosirilor de imigranți dinspre Italia
  • 20 aprilie – Mai mult de 330.000 de persoane au primit azil în statele Uniunii Europene în anul 2015, din care aproape jumătate în Germania, conform cifrelor prezentate de Eurostat, în contextul celui mai mare aflux de migranți și refugiați cu care se confruntă Europa după Al Doilea Război Mondial
  • 21 aprilie – Comisia Europeană dorește să găsească resurse financiare „inovatoare” pentru a trata cauzele migrației în Africa, Orientul Mijlociu și alte regiuni, susține președintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare adresată premierului italian Matteo Renzi
  • 21 aprilie – Președinția olandeză a UE a presat statele membre, în timpul unei reuniuni la Luxemburg, să concretizeze cât mai repede „reinstalările” de refugiați sirieni în Europa dinspre Turcia, element-cheie al acordului privind migrația semnat între UE și Ankara
  • 21 aprilie – Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat că scăderea afluxului de migranți care ajung pe coastele europene oferă o șansă UE să își consolideze planurile pentru protejarea frontierelor sale externe
  • 21 aprilie – Emisarul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a afirmat că negocierile de pace vor continua săptămâna viitoare, în pofida deciziei opoziției de părăsi Geneva, și a subliniat că războiul sirian a făcut 400.000 de morți cu începere din 2011 dar şi aproximativ 4 milioane de refugiaţi
  • 22 aprilie – Solicitările Turciei pun piedici misiunii NATO în Marea Egee care are drept scop combaterea traficului de migranți și refugiați în Europa, a declarat premierul grec Alexis Tsipras. NATO a trimis nave în Marea Egee, în apele teritoriale ale Greciei și Turciei, în luna martie. La 21 aprilie, Alianța Nord-Atlantică a declarat că numărul migranților și al refugiaților care pleacă din Turcia pentru a traversa Marea Egee s-a redus semnificativ, însă traficanții de persoane își pot schimba rutele rapid și autoritățile nu trebuie să-și reducă prematur eforturile de securitate
  • 22 aprilie – Numărul imigranților care ajung pe mare în Grecia din Turcia începe să crească din nou, ceea ce arată că eforturile de a închide această rută sunt puse sub presiune, a transmis Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Aproximativ 150 de persoane pe zi au ajuns în Grecia în ultimele trei zile, departe de cifrele înregistrate în urmă cu o lună, a adăugat organizația. Însă noile cifre arată o creștere comparativ cu perioada imediat următoare semnării acordului dintre UE și Turcia pentru a opri acest flux
  • 22 aprilie – Vicepreședintele Libiei, Ahmed Maetig, a cerut la Roma ca Uniunea Europeană să negocieze cu țara sa un acord privind stăvilirea imigrației ilegale după modelul celui pe care blocul comunitar l-a încheiat cu Turcia, a anunțat Ministerul italian de Interne
  • 23 aprilie – Uniunea Europeană „s-a predat Turciei” în criza refugiaților sub impulsul Angelei Merkel, cu consecințe ‘imposibil de prevăzut’, a declarat premierul ungar Viktor Orban
  • 23 aprilie – Cancelarul german Angela Merkel a pledat pentru stabilirea unor zone speciale de securitate în Siria, în apropiere de granița cu Turcia, unde refugiații și-ar putea găsi adăpost. „Am cerut din nou să avem zone în care armistițiul să fie consolidat în mod special și unde poate fi garantat un nivel semnificativ de securitate”, a declarat Merkel în orașul turc Gaziantep (sud-est), în cursul unei conferințe de presă cu oficiali turci și ai UE

– Liberalizarea regimului de vize pentru turci, un angajament care figurează în cadrul unui acord controversat convenit cu UE privind migranții, este de o importanță „vitală” pentru Turcia, a declarat la rândul său, premierul turc Ahmet Davutoglu

– Turcia este „cel mai bun exemplu” în ceea ce privește tratamentul refugiaților, a declarat şi președintele Consiliului European, Donald Tusk

  • 23 aprilie – Polițiștii de frontieră de pe nava MAI 1104 a Gărzii de Coastă române, aflați în Grecia în cadrul Operațiunii Maritime Comune „Poseidon Rapid Intervention”, coordonată de Agenția FRONTEX, au salvat 97 de migranți care se aflau în pericol de înec în apele internaționale ale Mării Egee
  • 24 aprilie – Uniunea Europeană manifestă „prea puțină solidaritate” față de țările membre din Europa Centrală și de Est, este de părere președintele Poloniei, Andrzej Duda, într-un interviu. Declarația sa intervine în contextul în care Polonia însăși a fost criticată pentru lipsă de solidaritate față de UE pentru refuzul de a primi o parte din refugiații care vin în număr mare în Europa din Orientul Mijlociu și nordul Africii
  • 24 aprilie – Președintele american, Barack Obama, a salutat politica generoasă față de migranți adoptată de cancelarul german, în pofida criticilor, subliniind că Angela Merkel se situează „de partea bună a istoriei”. Declaraţia a fost făcută în cursul unei conferințe de presă alături de Angela Merkel, în prima zi a vizitei sale la Hanovra, în nordul Germaniei
  • 25 aprilie – Numărul migranților nord-africani care au ajuns în Germania a scăzut puternic de la începutul acestui an, potrivit statisticii anunțate de Biroul federal pentru migrație și refugiați (BAMF). Dacă în ianuarie în Germania au sosit 3.356 de migranți din Algeria, Maroc și Tunis, în februarie numărul lor a scăzut la 599, iar în martie la 480, precizează BAMF. Biroul federal atribuie această reducere unei propuneri de modificare legislativă prin care cele trei state nord-africane sunt declarate „țări de origine sigure”, astfel încât solicitanții de azil din aceste state vor avea șanse reduse de reușită
  • 25 aprilie – România este preocupată să prevină și să combată orice tentativă de deschidere a unor noi rute de migrație, inclusiv prin Marea Neagră, a afirmat ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, la finalul unei întâlniri avute cu omologul său georgian, Giorgi Mghebrishvili
  • 26 aprilie – O revoltă a izbucnit într-o tabără de refugiați ce funcționează ca un centru de detenție pe insula greacă Lesbos, unde grupuri de migranți minori au recurs la acțiuni violente pentru a fi lăsați să iasă din tabără și forțele de ordine au fost nevoite să intervină
  • 27 aprilie – Ministrul italian de interne, Angelino Alfano, a propus ca navele ce salvează migranți pe Marea Mediterană să fie echipate cu aparatura necesară amprentării și înregistrării acestora, astfel încât să se creeze un fel de hotspoturi maritime
  • 28 aprilie – Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ban Ki-moon, și-a exprimat preocuparea, într-un discurs rostit în Parlamentul Austriei, în legătură cu adoptarea de către Europa a unor politici ”din ce în ce mai restrictive” privind migranții
  • 28 aprilie – Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a elogiat „eforturile incredibile” întreprinse de Grecia pentru a face față crizei migrației, într-un discurs pronunțat în fața Parlamentului European de la Bruxelles
  • 30 aprilie – Austria este în discuții cu Uniunea Europeană (UE) în vederea prelungirii controalelor la frontierele restabilite provizoriu, anul trecut, în spațiul Schengen, în scopul îngrădirii afluxului de migranți, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne austriac, Karl-Heinz Grundboeck
  • 1 mai – Acordul încheiat între UE și Turcia privind gestionarea crizei migranților funcționează și nicio altă rută migratorie nu a înlocuit-o pe cea care trece prin Grecia, a declarat ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, într-un interviu publicat de mai multe ziare europene
  • 2 mai – Numărul minorilor neînsoțiți care au cerut azil în Uniunea Europeană în 2015 a crescut de aproape patru ori față de anul anterior, depășind 88.000 de persoane, aproximativ jumătate dintre acestea provenind din Afganistan, arată datele publicate luni de agenția europeană de statistică Eurostat. Între 2008 și 2013, în jur de 12.000 de minorii neînsoțiți au cerut azil în țări din Uniunea Europeană în fiecare an. În 2014, numărul lor deja s-a dublat, ajungând la 23.000.

În total, 88.300 de solicitanți de azil au fost înregistrați în 2015 ca minori neînsoțiți, 92% dintre ei fiind băieți, iar peste jumătate având vârste de 16 sau 17 ani, 29 % între 14 și 15 ani, și 13 % sub 14 ani.

Aproape jumătate, mai precis 40%, au ajuns în Suedia, urmată de Germania (16%), Ungaria (10%) și Austria (9%)

  • 3 mai – Curtea Supremă a Ungariei a autorizat oficial guvernul să organizeze un referendum împotriva planului european de repartizare a refugiaților între țările membre ale UE, plan cu care premierul conservator Viktor Orban nu este de acord
  • 3 mai – Mult mai puțini migranți au sosit în Grecia în aprilie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, indică ultimele date, ca urmare a acordului semnat de către Uniunea Europeană și Turcia, ce are drept scop sistarea fluxului de persoane care traversează clandestin Marea Egee la bordul unor ambarcațiuni pentru a ajunge în insulele grecești. În total, 3.469 de persoane au plecat din Turcia și au ajuns în Grecia în aprilie a.c., comparativ cu 13.556 în aprilie 2015, au indicat Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și organismul grec pentru gestionarea crizei migrației.
  • 3 mai – Fondatorul mișcării islamofobe germane Pegida, Lutz Bachmann, a fost condamnat la plata unei amenzi de 9.600 de euro de un tribunal din Dresda (est) pentru incitare la ură împotriva refugiaților
  • 4 mai – Comisia Europeană a propus oficial instituirea unui mecanism automat și permanent de împărțire a migranților prin cote obligatorii între statele Uniunii Europene, precum și obligarea statelor membre care nu acceptă acest mecanism să plătească amenzi de 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat
  • 4 mai – Statele Grupului de la Vișegrad au reacționat negativ după propunerile Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente de refugiați și sancționarea cu amenzi a țărilor care nu acceptă aceste cote, în cuantum de 250.000 euro pentru fiecare migrant neacceptat, statele central-europene calificând inițiativa executivului comunitar drept șantaj, neeuropeană, contrară realității sau o încălcare a drepturilor statelor Uniunii Europene
  • 4 mai – Marea Britanie va primi un număr de minori refugiați neînsoțiți, aflați în tabere din Grecia, Italia sau Franța, înregistrați înaintea semnării acordului între Uniunea Europeană și Turcia privind migrația, a anunțat biroul premierului David Cameron, care a cedat astfel presiunilor din propriul Partid Conservator
  • 5 mai – Bulgaria le-a cerut țărilor din Europa de est care refuză planul european de repartizare a refugiaților să dea dovadă de mai multă „solidaritate”, reafirmându-și totodată angajamentul de a găzdui cota de migranți prevăzută în cadrul acestui mecanism de redistribuire. Într-un interviu acordat agenției France Presse, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că solidaritatea nu poate fi într-un singur sens pentru „țările care, ca și noi, contează pe solidaritatea europeană” în materie de fonduri structurale
  • 5 mai – Cancelarul german Angela Merkel le-a cerut, la Roma, omologilor europeni să „apere frontierele externe ale Uniunii Europene” pentru a evita o „revenire la naționalism”
  • 6 mai – Planul Comisiei Europene (CE) de a amenda fiecare stat membru ce refuză să primească migranți cu 250.000 de euro de persoană este „scandalos”, a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orban pentru postul public de radio
  • 6 mai – Raidurile aeriene asupra unei tabere de refugiați din nordul Siriei constituie „crimă de război”, a estimat Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, afirmând că se teme, de asemenea, de „un asalt sângeros” iminent al regimului împotriva închisorii din Hama
  • 6 mai – Politica UE în domeniul migrației ar trebui să includă măsuri pentru a preveni dispariția a mii de copii migranți ajunși neînsoțiți în Europa, a estimat, la Geneva, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
  • 6 mai – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut statelor blocului comunitar ca în criza refugiaților să-și asume responsabilitatea la capitolul justiție socială, declarație consemnată în discursul pe care l-a rostit la Vatican cu prilejul decernării premierului Charlemagne către Papa Francisc
  • 6 mai – Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a estimat în discursul rostit vineri la Vatican, în timpul ceremoniei decernării Premiului Charlemagne către Papa Francisc, că „Europa trece printr-o perioadă dificilă și se confruntă cu ceea ce ar putea fi o probă dificilă pentru unitatea ei”, afirmație prin care a făcut referire la criza refugiaților, care în opinia sa poate fi rezolvată prin aplicarea cotelor obligatorii
  • 7 mai – Confruntări au avut loc după-amiază la Brenner, o mică localitate la frontiera italo-austriacă, între forțele de ordine și mai multe sute de tineri manifestanți care protestau împotriva anunțului făcut de Viena despre pregătirea unui dispozitiv antimigranți
  • 7 mai – O eventuală blocare de către Austria a frontierei sale cu Italia în pasul Brenner pentru a combate afluxul de migranți ar fi o „catastrofă politică” pentru Europa, a avertizat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
  • 9 mai – Germania a înregistrat în aprilie o nouă scădere, cu aproape 25% față de luna martie, a numărului de migranți sosiți pe teritoriul său, noile cifre confirmând reculul consemnat odată cu închiderea rutei balcanice
  • 10 mai – Parlamentul ungar a aprobat propunerea guvernului de la Budapesta privind organizarea unui referendum referitor la introducerea unui sistem de cote obligatorii de migranți propus de Uniunea Europeană
  • 10 mai – Guvernul italian depune eforturi pentru a asigura cel puțin 1.500 de locuri în Centrele de Identificare și Expulzare (CIE) a imigranților ilegali, dar întâmpină dificultăți din cauza numărului foarte mare al migranților, care în plus devastează aceste tabere, a declarat un responsabil al executivului de la Roma
  • 11 mai – Suma pe care Ungaria ar trebui să o plătească drept amendă pentru refuzul de a accepta migranți în cadrul sistemului de cote stabilit de Uniunea Europeană ar fi de circa 100 miliarde de forinți, echivalentul a 322 milioane de euro, a indicat secretarul de stat pentru comunicare guvernamentală, Bence Tuzson
  • 11 mai – Ministrul spaniol de externe, José Manuel Garcia Margallo, a calificat drept „o treabă de mântuială” acordul încheiat în luna martie de Uniunea Europeană cu Turcia pentru stoparea afluxului de migranți, acord pe care Spania l-a semnat
  • 11 mai – Eurodeputații au criticat dur Turcia și pe președintele acestei țări, Recep Tayyip Erdogan, în cursul unei prime dezbateri, la Strasbourg, privind o posibilă liberalizare a vizelor pentru cetățenii turci în Europa. Deputata conservatoare Helga Stevens a denunțat „un comportament iresponsabil al Comisiei Europene față de un dictator”. „Pentru ce cedează Europa?”, s-a întrebat la rândul său Sophia in’t Veld, de centru. „Deoarece liderii nu au reușit să se pună de acord asupra unei politici comune în materie de refugiați (…), ei preferă să aibă acorduri cu dictatori ca Erdogan”, a apreciat ea.

„Președintele Erdogan nu face decât să joace cu cărțile pe care i le-ați lăsat” a afirmat, la rândul ei, Marine Le Pen, lideră a grupului Europa Națiunilor și a Libertății (ENF), evocând un „teribil șantaj”

Cele două principale partide din hemiciclu, Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) și-au exprimat, de asemenea, reținerea față de proiectul de liberalizare a vizelor pentru cetățenii turci

  • 12 mai – Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn, a cerut Slovaciei să accepte să primească refugiați conform cotelor obligatorii, el susținând că în caz contrar această țară ar putea avea probleme de credibilitate în exercitarea președinției rotative a Consiliului European, omologul său slovac, Miroslav Lajcak, replicându-i că țara sa va încerca să modifice sistemul cotelor obligatorii, întrucât îl consideră nerealist
  • 13 mai – Organizația Medici fără Frontiere (MfF) a criticat acordul încheiat între UE și Turcia menit să stăvilească afluxul de migranți, calificându-l drept „abdicare istorică” de la responsabilitățile morale și legale ale Europei
  • 14 mai – Guvernul german intenționează să cheltuiască aproximativ 93,6 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020 pe probleme legate de criza refugiaților, potrivit publicației Der Spiegel, care citează un proiect al ministrului federal de finanțe
  • 17 mai – Unul din șapte solicitanți de azil procesați în cadrul schemei UE de redistribuire a refugiaților în interiorul blocului comunitar fie a refuzat să fie mutat, fie a plecat fără să anunțe pe nimeni, indică cifre ale guvernului grec. Politica în cauză, asupra căreia s-a convenit anul trecut cu mari dificultăți, era menită să-i răspândească mai echitabil pe cei 160.000 de refugiați din state aflate în prima linie ca Grecia și Italia în alte țări ale blocului comunitar.

Sistemul se confruntă însă cu provocări din cauza refuzului multor solicitanți de azil de a merge în state membre mai sărace, precum Bulgaria și România

  • 17 mai – Rețelele de traficanți de persoane în Europa au câștigat între 5 și 6 miliarde de dolari de pe urma valului de migrație de anul trecut, ceea ce face din această activitate una dintre cele mai profitabile de crimă organizată, relevă un raport comun al agențiilor de poliție Europol și Interpol. În documentul publicat, agențiile subliniază că, în 2015, intrarea în Uniunea Europeană a 90% dintre migranți și refugiați a fost facilitată de rețele infracționale cu structuri flexibile, situate de-a lungul rutelor de migrație, iar procentul este probabil să fie chiar mai mare în acest an. Din cei în jur de 1 milion de migranți intrați în UE în 2015, majoritatea au plătit între 3.000 și 6.000 de euro (3.400-6.800 de dolari), rezultând pentru rețelele de trafic un profit estimat la 5-6 miliarde de dolari, afirmă raportul.
  • 18 mai – Președintele Klaus Iohannis a declarat, referindu-se la posibilitatea unor sancțiuni pentru statele membre UE care se opun relocării migranților, că acestea nu ar rezolva nimic și că unele soluții găsite până acum sunt slabe.

„Abordarea prin sancțiuni nu mi se pare relevantă și nu cred că e cazul să detaliem. Ceea ce trebuie să căutăm noi acum pentru criza migrației nu sunt sancțiuni. Ele nu rezolvă nimic. Noi trebuie să găsim soluții. Unele dintre soluțiile găsite până acum le considerăm slabe. Sperăm în continuare în găsirea unor soluții foarte bune, dar soluțiile parțiale care s-au găsit până acum sunt sprijinite de noi. Mă gândesc aici la întărirea frontierelor externe ale UE, în special prin FRONTEX, unde România e al doilea contributor după Germania”, a afirmat Iohannis, într-o conferință de presă comună cu omologul lituanian Dalia Grybauskaite

  • 18 mai – Promisiunile concrete pentru locuri de primire în țări UE ale unor refugiați sirieni care se află în Turcia se ridică pentru moment la 12.200, potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană. Potrivit acestui calcul, „aproximativ 1.900 de reinstalări sunt în prezent prevăzute între lunile mai și iulie 2016 cu condiția ca un număr echivalent de sirieni să fie trimiși din Grecia”, se precizează în raport. Menționarea acestei condiții face referire la mecanismul „unul pentru unul”, unul din elementele acordului dintre Turcia și UE pentru a opri afluxul de migranți spre Europa.

Acest acord, convenit la 18 martie, prevede trimiterea în Turcia a tuturor noilor migranți care sosesc în insulele grecești. Pentru fiecare sirian trimis, UE s-a angajat să „reinstaleze” un alt sirian prezent în Turcia, în limita teoretică de 72.000 de locuri.

  • 19 mai – Peste 12.000 de migranți au intrat ilegal în Ungaria de la începutul acestui an și au fost opriți la gardul construit la frontiera cu Serbia. Aproape 450 migranți solicită azil în fiecare săptămână în cele două zone de tranzit la granița dintre Ungaria și Serbia, la Röszke și Tompa, scrie publicația citând informații oferite de Oficiul pentru migrație
  • 19 mai – Vânzarea la licitație a 28 de lucrări ale pictorului spaniol Joan Miro, organizată joi la Londra de casa Christie’s, a dus la strângerea a 47.600 de lire sterline (61.600 de euro). Suma, care depășește estimarea inițială, urmează să fie vărsată Crucii Roșii, în beneficiul refugiaților
  • 20 mai – Turcia nu a primit bani de la UE pentru refugiații sirieni care trăiesc în țară, conform unui acord convenit în martie pentru stagnarea fluxului de refugiați spre blocul comunitar, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui turc
  • 23 mai – Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să absoarbă 2 milioane de refugiați, în pofida tensiunilor dintre statele membre cu privire la sosirea a sute de mii de solicitanți de azil anul trecut, a declarat, la Luxemburg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
  • 24 mai – Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat în primul trimestru din 2016 cel mai rapid ritm de creștere din ultimii doi ani, datorită majorării cheltuielilor de consum și a investițiilor corporațiilor, a anunțat Oficiul Federal de Statistică (Destatis). Anul acesta, autoritățile germane intenționează să cheltuiască 9,7 miliarde de euro pentru sprijinirea integrării refugiaților, pe lângă cele 6,3 miliarde de euro destinate combaterii cauzelor migrației din Orientul Mijlociu și alte zone.

Suma totală de 16 miliarde de euro alocată pentru 2016 ar urma să crească în următorii ani, Guvernul de la Berlin plănuind să cheltuie până în 2020 aproximativ 93,6 miliarde de euro și, în același timp, să mențină un buget echilibrat

  • 24 mai – În jur de 1370 de migranți și refugiați s-au înecat în Marea Mediterană de la începutul anului, însă numărul lor a cunoscut o scădere „considerabilă” în mai, a anunțat Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). De la începutul lui mai, bilanțul se ridică la 13 morți în Marea Mediterană și niciunul dintre ei nu a fost înregistrat pe ruta maritimă orientală care leagă Turcia de Grecia. Comparativ, 330 de migranți au murit în mai în 2014 în Marea Mediterană și 95 în mai 2015. De la începutul anului, 1.370 de migranți și refugiați și-au pierdut viața în timp ce încercau să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană, cu 24% mai puțin ca în aceeași perioadă a anului trecut (1.792), potrivit OIM. În aprilie, sosirile de migranți în Grecia au scăzut cu 90%, de la 26.971 la 3.360, potrivit OIM
  • 25 mai – Guvernul german a aprobat un proiect de lege a integrării, al cărei obiectiv este stimularea integrării refugiaților pe piața muncii și care prevede inclusiv sancțiuni sau reducerea ajutoarelor sociale în cazul celor care refuză să muncească
  • 25 mai – Spania a început, săptămâna aceasta, să primească refugiați provenind din taberele din Europa, Turcia și Liban, angajându-se să accepte 586 până la mijlocul lui iunie, după luni de dezbateri cu privire la inacțiunea guvernului conservator în acest domeniu. Douăzeci și șapte de refugiați, aproape toți eritreeni, urmează să ajungă din Italia pe aeroportul din Madrid, la 25 mai. În jur de douăzeci de sirieni și irakieni provenind din Grecia au fost primiți la 23 mai, primii din noiembrie 2015.
  • 25 mai – Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat Uniunea Europeană că Parlamentul turc va bloca punerea în aplicare a acordului privind imigranții dacă nu sunt înregistrate progrese în legătură cu eliminarea vizelor pentru cetățenii turci.

Afirmațiile survin pe fondul degradării, în aceste ultime săptămâni, a relațiilor între Ankara și Bruxelles în special pe subiectul blocajului privind vizele și a situației drepturilor omului în Turcia, unde Erdogan încearcă să își consolideze puterea.

Dacă nu se va obține niciun rezultat privind liberalizarea vizelor până la 30 iunie, „nicio decizie, nicio lege în cadrul aplicării acordului de readmisie (a imigranților) nu va ieși din Parlamentul Republicii Turcia”, a declarat Erdogan în cadrul unei conferințe de presă la Summitul Umanitar Mondial de la Istanbul

  • 26 mai – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a răspuns amenințărilor cu blocarea acordului privind imigranții lansate cu o zi în urmă de către Turcia. „Așteptăm ca Turcia să își respecte angajamentele. Amenințările nu sunt cel mai bun instrument diplomatic care poate fi folosit”, a declarat Juncker în cadrul unui briefing de presă în marja summitului G7 din Japonia. „În ceea ce privește Turcia, sunt convins că acest acord își va face efectele. De fapt, se întâmplă”, a adăugat el.
  • 26 mai – Comunitatea internațională trebuie să acționeze în comun pentru a face față crizei migrației și să nu lase Europa singură, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Tusk – care a vorbit în marja summitului G7 (Grupul țărilor puternic industrializate) din Ise-Shima, în centrul Japoniei — a declarat că UE are nevoie de ajutor în fața valurilor de migranți care vin din Orientul Mijlociu și din Africa. Comunitatea internațională trebuie „să dea dovadă de solidaritate și să recunoască faptul că aceasta este o criză globală”, a adăugat el.

În 2015, circa 1,3 milioane de migranți, dintre care mulți din țările afectate de conflicte precum Siria și Irak, au cerut azil în Uniunea Europeană, din care peste o treime în Germania.

Deocamdată în acest an, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), aproximativ 190.000 de migranți și refugiați au sosit în Europa pe mare în Italia, Grecia, Cipru și Spania.

În luna septembrie, țările UE au implementat un program care are ca scop redistribuirea în cele 28 de țări a unui prim grup de 140.000 de persoane din taberele pentru adăpostirea migranților din interiorul și din afara UE.

  • 26 mai – Poliția elenă a anunțat că evacuarea taberei improvizate pentru refugiați de la Idomeni, situată la granița cu Macedonia, s-a încheiat. În a treia zi a operațiunii de evacuare a taberei, ”am transferat încă 783 de persoane și nu mai există decât corturile organizațiilor umanitare”, a indicat un reprezentant al poliției elene. ”Tabăra a fost evacuată fără a fi nevoie de folosirea forței”, a declarat ministrul grec al protecției civile, Nikos Toskas. Operațiunile de evacuare și relocare a migranților aflați la Idomeni au început la 24 mai când peste 2.000 de refugiați și migranți au părăsit tabăra, situată la granița Greciei cu Macedonia, și au fost transportați cu autobuze spre ceea ce autoritățile au spus că sunt „tabere mai bune” în altă parte. În ajunul începerii operațiunii de evacuare, în tabăra de la Idomeni se aflau 8.424 de persoane

Tabăra de la Idomeni a fost creată de Agenția ONU pentru refugiați în septembrie 2015, când se înregistra vârful valului migraționist, pentru a se îngriji de imigranții care porneau pe ruta balcanică pentru a ajunge în țările mai bogate din nordul Europei.

  • 26 mai – Autoritățile de la Budapesta vor respinge solicitările altor state membre ale Uniunii Europene de relocare a migranților în Ungaria, a anunțat Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban
  • 26 mai – Franța a cerut Slovaciei să-și depășească reticențele și să pună în aplicare acordul european privind primirea migranților, în condițiile care Slovacia urmează să preia președinția, prin rotație, a UE la 1 iulie. „Eu cred că Slovacia ca viitor președinte al UE se va gândi cu siguranță să contribuie la unitatea europeană și la pozițiile comune privind primirea refugiaților”, a declarat Harlem Désir, secretar de stat pentru afaceri europene, într-o conferință de presă la Praga, în ajunul vizitei sale la Bratislava
  • 27 mai – Criza migranților cu care se confruntă în prezent Europa este o problemă „mondială”, au afirmat liderii țărilor din grupul celor mai industrializate șapte state G7. „G7 recunoaște că mișcările pe scară largă ale migranților și refugiaților reprezintă o provocare mondială care necesită un răspuns mondial”, potrivit declarației finale publicate la finalul summitului desfășurat în Japonia
  • 29 mai – Naufragiile care au avut loc în Marea Mediterană în ultimele șapte zile s-au soldat cu moartea a cel puțin 700 de migranți, a declarat, din Roma, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați. Bilanțul morților ține cont de cele trei accidente care s-au produs miercuri, joi și vineri (25-27 mai) și se bazează pe declarațiile supraviețuitorilor, a declarat Carlotta Sami pentru agenția de presă germană. Sami a declarat că 550 de oameni sunt dați dispăruți din 26 mai, după răsturnarea unei ambarcațiuni; circa 100 ar putea fi blocați într-o altă ambarcațiune care s-a scufundat la 25 mai și un număr nespecificat de persoane au fost date dispărute după un al treilea naufragiu, produs la 27 mai

Migranții care au supraviețuit unor traversări recente pe Marea Mediterană au anunțat la rândul lor dispariția unor persoane, a adăugat Sami. „Însumând aceste cifre nefaste, estimăm că există cel puțin 700 de victime, dar nu avem nicio certitudine cu privire la cifre sau la identitatea” victimelor, a mai spus ea.

  • 29 mai – Bulgaria și-a arătat hotărârea de a împiedica tranzitarea migranților din Grecia pe teritoriul său, luând decizia de a-i retrimite în statul vecin pe 56 de afgani ascunși într-un tren și pregătindu-se să procedeze în mod similar în cazul a circa 40 de irakieni și sirieni. „Readmisia a fost realizată cu o viteză record pentru Europa”, și-a exprimat satisfacția prim-ministrul Boiko Borisov la finalul unei reuniuni a poliției de frontieră și a unei unități a armatei la Blagoevgrad. „Le-am trimis un semnal puternic traficanților care abuzează de acești nefericiți”, a subliniat ministrul de interne Rumiana Bacivarova.
  • 30 mai – Migranții care asaltează porțile Europei riscă să fie folosiți drept cărăuși de traficanții de droguri, a avertizat comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos
  • 31 mai – Aleșii români în Parlamentul European (PE) pledează pentru solidaritate față de sutele de mii de refugiați care au luat drumul Europei începând de anul trecut și susțin în mare parte că România poate reuși să integreze un număr rezonabil de solicitanți de azil.

– După cum afirmă vicepreședintele PE și vicepreședintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET) a legislativului comunitar, Ioan Mircea Pașcu, afluxul masiv de migranți care a început în 2015 a „saturat” sistemele UE care trebuiau să absoarbă acest număr sporit de cetățeni care au trecut granițele blocului comunitar. În consecință, spațiul Schengen, creat de statele UE pentru susținerea pieței unice, a devenit unul fragmentat, după ce mai multe state au reintrodus controale la frontieră

– Eurodeputata Renate Weber, din grupul ALDE, are o altă opinie asupra subiectului, afirmând că această criză a refugiaților „a luat total prin surprindere UE”, fapt „total inadmisibil”. „Spun asta pentru că se știa totuși ce există în vecinătatea apropiată a UE, nu era greu să-și imagineze că din milioanele de oameni care se aflau în Turcia, Iordania, în Liban, unii vor veni și către noi”, a spus Renate Weber, care critică dur lipsa de viziune și modul de lucru al președinților Comisiei Europene și Consiliului European, Jean Claude Juncker și Donald Tusk

– Eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, membru al grupului PPE și vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional (INTA) a PE, insistă asupra necesității de a-i deosebi pe refugiați de migranți, subliniind că primii sunt aceia care pot obține un statut internațional conform reglementărilor privind azilul — „acelea care de fapt există, dar statele UE nu le-au respectat”

Eurodeputații români par să aibă, cu o singură excepție, opinia că România poate integra un număr redus de solicitanți de azil și nu par deloc deranjați că există în Grecia refugiați care preferă să fugă din tabere decât să ia drumul țării noastre.

„Este o palmă pentru România”, glumește Ioan Mircea Pașcu când vine vorba despre acest subiect, în timp ce Theodor Stolojan răspunde că „ar trebui să încercăm să-i integrăm mai întâi pe romi”

  • 31 mai – Anne Hidalgo, primar al Parisului, și-a anunțat marți intenția de a crea o tabără de refugiați în capitala franceză, unde tabere improvizate sunt demolate în mod constant de autoritățile publice, în special din motive de securitate și salubritate.
  • 31 mai – Liderul spiritual tibetan Dalai Lama a apreciat că în prezent există „prea mulți” refugiați în Europa după valul de sosiri de anul trecut și că acești migranți care caută protecție nu trebuie să rămână decât provizoriu la fața locului, potrivit unui interviu publicat de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung
  • 3 iunie – Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a anunțat că prima echipă de refugiați care va participa la JO 2016 de la Rio de Janeiro, va avea în componență 10 sportivi și 12 oficiali, care vor concura sub steagul olimpic. Echipa olimpică a refugiaților cuprinde 5 sportivi din Sudanul de Sud, 2 din Siria, 2 din Republica Democratică Congo și unul din Etiopia. Președintele CIO, germanul Thomas Bach, a definit acest moment al anunțării echipei refugiaților ca ”o zi istorică” pentru mișcarea olimpică
  • 6 iunie – Aproximativ 2.000 de migranți au fost evacuați dimineață dintr-o tabără improvizată în nordul Parisului, unde presiunea exercitată de migrație continuă să reprezinte o provocare uriașă pentru autorități
  • 6 iunie – Anumite forţe internaţionale depun eforturi pentru a aduce cât mai mulţi imigranţi extracomunitari în ţări ale Uniunii Europene, inclusiv în Ungaria, acuză premierul Viktor Orban. Viktor Orban a făcut aceste afirmaţii răspunzând în Parlament unei întrebări adresate de un deputat membru Jobbik despre miliardarul american de origine maghiară George Soros, acuzat de Guvernul Ungariei că s-ar afla în spatele planului de aducere a imigranţilor în Europa.
  • 6 iunie – Comisia Europeană a respins propunerea ministrului austriac de externe, conservatorul Sebastian Kurz, care a sugerat ca Uniunea Europeană să aplice modelul australian în materie de azil și imigrație, respectiv să oprească migranții în insule și să-i trieze acolo pentru a-i descuraja astfel și pe alții să vină în Europa
  • 6 iunie – Vicepremierul turc, Numan Kurtulmus, a declarat că țara sa nu intenționează să anuleze acordul privind stăvilirea fluxului migrator semnat cu Uniunea Europeană, în pofida neînțelegerilor dintre Ankara și Bruxelles, mai ales cele care privesc liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii turci
  • 7 iunie – Turcia va fi nevoită să suspende acordul cu Uniunea Europeană privind oprirea fluxului de imigranți spre blocul comunitar dacă nu va exista o înțelegere în legătură cu liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii turci, a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu
  • 7 iunie – Comisia Europeană urmează să dezvăluie marți un nou plan pentru a face față afluxului de migranți în Marea Mediterană, în special din Africa, de unde vine cea mai mare parte a bărbaților și femeilor care au întreprins periculoasa traversare până la coastele UE în ultimele săptămâni. El prevede „utilizarea fondurilor europene pentru promovarea investițiilor private în țările de origine ale migranților, în special în Africa”, potrivit unui document al Parlamentului.

Pentru a facilita trimiterile de migranți spre țările lor, când nu pot pretinde statutul de refugiați, Comisia intenționează de asemenea „să accelereze negocierea acordurilor de readmitere cu țările cheie”, africane, dar și asiatice, ca Pakistanul și Afganistanul.

  • 7 iunie – Circa 10.000 de imigranţi au murit sau sunt daţi dispăruţi pe Marea Mediterană de la începutul anului 2014, dintre care 2.800 în prima jumătate a anului în curs, a anunţat Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi.

Potrivit datelor furnizate de UNHCR, circa 3.500 de persoane au murit sau sunt date dispărute în Marea Mediterană în 2014, când numărul refugiaţiilor sirieni care se îndreptau spre Europa a început să crească.

Anul trecut, s-au înregistrat 3.771 de decese, la care se adaugă alte 2.800 în prima jumătate a anului în curs (ianuarie-iunie 2016), în încercarea de a traversa Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa.

Circa 330 de persoane ar fi decedat într-unul dintre cele mai grave naufragii pe Mediterană, cel de săptămâna trecută din apropierea insulei elene Creta – la bordul unei bărci de 25 de metri s-ar fi aflat cel puţin 700 de imigranţi, anunţa săptămâna trecută Organizaţia Internaţională pentru Migrare, în baza mărturiilor adunate de la supravieţuitori.

Cei mai mulţi imigranţi care au ajuns în Italia provin din Eritreea, Nigeria şi Gambia, în timp ce imigranţii care se îndreaptă spre Grecia sunt, în mare parte, din Siria, Afganistan şi Irak.

În prezent, în Grecia – principala poartă de intrare a imigranţilor în Europa în ultimul an – sunt 57,458 de imigranţi găzduiţi în centre de primire, dintre care 7.500 se află în astfel de centre construite pe insule din Marea Egee

  • 7 iunie – Doi migranți au depus în luna aprilie la Curtea de Justiție a Uniunii Europene două recursuri în vederea anulării acordului încheiat între UE și Turcia, a informat o sursă judiciară. Cei doi migranți, un pakistanez și un afgan care „trăiesc în prezent în tabere de refugiați din Grecia”, au depus fiecare un recurs în anulare pe 22 aprilie 2016
  • 9 iunie – Viena și Budapesta au angajat negocieri tensionate privind soarta a mii de migranți pe care Austria vrea să-i trimită înapoi în Ungaria, care refuză. „Este clar că Ungaria nu trebuie să-i ia înapoi pe acești migranți”, a declarat ministrul ungar al apărării Istvan Simicsko într-o conferință de presă la Budapesta alături de omologul său austriac Hans Peter Doskozil. „Pentru a-i lua înapoi, ar fi trebuit ca ei să-și înceapă deplasarea aici. Dar… ei au traversat mai multe țări înainte de a ajunge în Ungaria”, printre care Grecia, o altă țară a UE, a adăugat Simicsko.

Potrivit Vienei, în medie 150 de migranți pe zi sosesc în Austria via Ungaria în prezent.

  • 10 iunie – Problema refugiaților nu poate fi reglată prin cote, fiind nevoie în primul rând de o bună protecție a frontierelor externe ale Uniunii Europene, a declarat, la Radio Classique, premierul Dacian Cioloș, care a atras în același timp atenția că este vorba de „puțină ipocrizie” în discursul statelor membre care se opun aderării României la Spațiul Schengen
  • 11 iunie – În total 1.348 de migranți au fost salvați în această zi în Marea Mediterană, în Canalul Siciliei, în cursul a 11 operațiuni distincte, a anunțat la Roma centrul operațional al gărzii de coastă italiene care coordonează aceste operațiuni
  • 12 iunie – Peste 3.000 de solicitanți de azil din Germania au depus plângere împotriva autorităților pentru lentoarea cu care sunt examinate dosarele lor, conform unor date consultate de către AFP. Un total de 3.271 de plângeri au fost depuse la sfârșitul lunii martie, a precizat Biroul Federal pentru imigranți și refugiați într-un răspuns scris la întrebarea unui deputat german. O treime dintre plângeri au fost depuse în fața tribunalelor din Renania de Nord-Westfalia (vest), cel mai populat land din Germania, cu mari orașe precum Köln, Düsseldorf sau Dortmund.

Între 670.000 și 770.000 de persoane ajunse în 2015 nu au obținut încă o decizie definitivă privind dosarul lor.

Potrivit Ministerului de Interne, la sfârșitul lunii aprilie examinarea unei cereri de azil dura în medie 5,8 luni, comparativ cu 4,9 luni în luna august

  • 13 iunie – Circa 1,19 milioane de refugiați, între care un număr mare de sirieni, nu vor putea să rămână în țările în care au fost primiți, din rațiuni de securitate sau din lipsă de spațiu, trebuind să fie relocați în țări terțe în 2017, a anunțat ONU. Această cifră reprezintă o creștere de 72% între 2014 și 2017, a relevat Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), într-un comunicat. Respectiva creștere dramatică are la origine, în special, conflictul sirian care a forțat milioane de persoane să-și părăsească țara. În 2017, conform prognozelor ONU, refugiații sirieni sunt de așteptat să reprezinte aproximativ 40% din necesarul de relocare, fiind urmați de sudanezi (11%), afgani (10%) și refugiați din Republica Democratică Congo (9%). Numărul locurilor disponibile pentru relocare sunt însă insuficiente, sesizează UNHCR, atrăgând atenția că foarte puține țări acceptă să primească refugiați și că majoritatea guvernelor aplică cotele anuale de admitere.

UNHCR speră să poată reloca circa 170.000 de refugiații anul viitor (față de 143.000 în acest an și peste 100.000 în 2015). În ultimul an, ca și în anii precedenți, America a fost țara care a primit cel mai mare număr de refugiați (82.491), care aveau nevoie de relocare, comparativ cu Canada (22.886), Australia (9.321), Norvegia (9.321) și Regatul Unit (3.622)

  • 13 iunie – Centrele de primire a migranților care vin în insulele grecești din Turcia reprezintă, în esență, „zone vaste de izolare forțată”, a denunțat Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Zeid Ra’ad Al Hussein. Vorbind în fața Consiliului pentru drepturile omului al Națiunilor Unite de la Geneva, înaltul comisar a explicat că personalul său a observat o „creștere îngrijorătoare a detențiilor de migranți în Europa”, inclusiv în centrele de primire construite în Grecia și în Italia, așa-numitele „hotspots”. „Chiar și copiii neînsoțiți sunt adesea plasați în celule sau în centre înconjurate cu sârmă ghimpată”, și-a exprimat indignarea Zeid. Taberele de înregistrare a migranților în insulele grecești, cum ar fi cea din Moria, au devenit tabere care funcționează ca centre de detenție cu regim închis, de la intrarea în vigoare a acordului UE-Turcia privind migrația la 20 martie, acord care prevede returnarea aproape sistematică a migranților ilegali
  • 13 iunie – Ungaria a adoptat luni o lege care îi permite poliției să-i trimită pe migranții ilegali, reținuți pe teritoriul său într-o zonă de opt kilometri de la granița sa sudică cu Serbia, înapoi în partea sârbă a gardului de la frontieră, atrăgându-și critici din partea Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR)
  • 14 iunie – Nouă copii din zece sosiți în Europa în acest an prin Italia împreună cu refugiați și migranți nu sunt însoțiți, relevă UNICEF, subliniind că numărul lor s-a dublat în raport cu 2015. Într-un raport intitulat ”Pericole la fiecare pas”, UNICEF precizează că 7.009 copii neînsoțiți au ajuns din Africa de Nord în Italia în cursul primelor cinci luni ale lui 2016. ”Motivele din cauza cărora asistăm la această creștere nu sunt clare în această etapă și este necesară o analiză mai aprofundată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a UNICEF, Sarah Crowe, într-o conferință de presă la Geneva.

Începând cu 1 ianuarie 2016, 2.859 de persoane și-au pierdut viața în Marea Mediterană, printre care un număr mare de copii, în timp ce în tot anul 2015 cifra a fost de 3.770, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrații (OIM)

  • 15 iunie – Austria s-a confruntat cu o creștere puternică de 56% a ratei imigrației nete în 2015 comparativ cu 2014, în mare parte în urma valului de solicitanți de azil fugiți din țări precum Siria și Afganistan. Dintre cetățenii din UE ajunși în Austria anul trecut, cei mai mulți au fost români – 8.250. Într-un comunicat de presă, Institutul de Statistică a transmis că 214.400 persoane au intrat în Austria din străinătate în 2015, în timp ce 101.300 au părăsit țara, astfel că rata migrației nete a fost de circa 113.000 de persoane.

Cota străinilor care locuiesc în Austria a ajuns la 14,6% din populație, echivalentul a 1,27 milioane de persoane. Aproximativ jumătate dintre aceștia sunt cetățeni din alte state membre din Uniunea Europeană.

Cel mai numeros grup de străini rămâne cel format din germani, urmați de cetățeni sârbi și turci. În privința celor sosiți numai în 2015, sirienii reprezintă cel mai mare număr, circa 21.900 de persoane, urmați de afgani (18.600) și irakieni (10.000). Cei mai mulți au venit odată cu valul masiv de imigranți în Europa din a doua parte a anului. Din țările tradiționale de unde provin străini, în 2015 cel mai mare flux a fost de români (8.250 persoane), urmați de unguri (7.535) și germani (6.422).

  • 15 iunie – Autoritățile elene au acordat azil unui număr de 800 de refugiați pe insula Lesbos, informează miercuri cotidianul elen Kathimerini, în pofida acordului încheiat între UE și Turcia care prevede returnarea aproape sistematică a migranților ilegali din insulele grecești către Turcia, relatează DPA.

Majoritatea celor cărora li s-a permis să rămână sunt fie bolnavi, fie minori, fie mame cu copii sau au rude care trăiesc în țări UE. Nu este clar când au sosit solicitanții de azil sau când li s-a acordat azil. Înainte de acordul UE-Turcia, practic niciun migrant care trecea prin Grecia nu a încercat să rămână în această țară pentru că mulți dintre ei doreau să ajungă în țări mai bogate din UE, precum Germania și Suedia.

În jur de 8.000 de persoane au solicitat azil în insulele grecești. Multe dintre ele se află în Lesbos, principala poartă de intrare în Europa pentru miile de migranți care au sosit din Turcia în mijlocul crizei migranților.

  • 16 iunie – Fostul premier danez Helle Thorning-Schmidt, care a introdus o serie de restricții privind solicitanții de azil și refugiații în timpul mandatului său, a declarat că Europa poate primi cu ușurință un milion de refugiați. Thorning-Schmidt, în prezent directorul organizației „Salvați Copiii”, a declarat în cadrul unui interviu că „există loc în Europa pentru un milion de persoane (refugiați)”. ”Europa poate avea grijă de un milion de persoane și noi trebuie să ne gândim tot timpul că acești oameni fug de cele mai îngrozitoare războaie pe care l-am văzut în vecinătatea noastră. Desigur, există loc pentru acești oameni”, a mai spus ea. Declarațiile sale recente privind criza refugiaților din Europa contrastează puternic cu poziția pe care a avut-o în perioada în care deținea funcția de șef al guvernului danez
  • 16 iunie – Ministrul de interne german Thomas de Maiziere a declarat că medicii eliberează prea multe certificate medicale migranților care riscă să fie deportați, spunând că aceștia sunt prea bolnavi să călătorească. „Nu poate fi adevărat că, înainte de a fi deportați, 70% dintre bărbații sub 40 de ani sunt declarați bolnavi și incapabili să călătorească. Experiența sugerează că nu este cazul”, a mai spus el. De Maiziere a declarat de asemenea că migranții nu ar mai trebui să primească ajutoare sociale dacă aceștia nu cooperează pentru stabilirea identității lor sau în cazul în care nu părăsesc țara dacă cererea lor de azil este respinsă.
  • 16 iunie – Peste 60 de celebrități s-au alăturat unor refugiați și membri ai organizațiilor de susținere într-un videoclip lansat de UNHCR. „Apărăm refugiații, mulțumim că ne apărați” – mișcarea #WithRefugees dorește să își arate prin acest clip sprijinul public pentru refugiații siliți să fugă din calea conflictelor, dar și opoziția față de discursul împotriva acestor persoane și politicile de azil tot mai restrictive, a afirmat Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiați (UNHCR)
  • 17 iunie – Refugiații instalați în Austria Superioară vor mai avea dreptul doar la jumătate din ajutoarele sociale la care poate pretinde restul populației, cel puțin în primii ani ai șederii lor, a decis executivul acestui land din nordul Austriei
  • 17 iunie – Organizația neguvernamentală „Medici fără Frontiere” (MSF) a anunțat că nu va mai accepta fonduri de la Uniunea Europeană și nici de la statele sale membre în semn de protest față de politica lor privind migrația. „Această decizie intră imediat în vigoare și va fi aplicată tuturor proiectelor MSF din întreaga lume”, au indicat reprezentanți ai organizației într-o conferință de presă la Bruxelles. MSF a denunțat acordul încheiat în luna martie între UE și Ankara, care prevede trimiterea tuturor noilor migranți care sosesc pe coasta greacă din Turcia spre aceasta din urmă, inclusiv a solicitanților de azil
  • 17 iunie – Guvernul austriac a anunțat vineri că vrea să ajute Ungaria să își securizeze frontiera cu Serbia, deja extrem de supravegheată și echipată cu un gard de sârmă ghimpată, însă pe care imigranții încearcă în continuare să o treacă pentru a cere azil în Uniunea Europeană. Miniștrii Apărării și de Interne austrieci s-au întâlnit cu omologii lor ungari în Austria și au anunțat crearea unui grup de lucru „pentru a organiza securizarea comună a frontierei externe (a UE)” în Ungaria, potrivit lui Hans Peter Doskozil, ministrul austriac al Apărării
  • 18 iunie – Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, aflat sâmbătă în vizită la Atena, a salutat răspunsul Greciei la criza refugiaților și a cerut comunității internaționale să ofere un sprijin mai mare miilor de persoane care fug de conflicte. În timpul vizitei sale de două zile în Grecia pentru a evalua situația zecilor de mii de migranți blocați în această țară, șeful ONU a avut discuții cu președintele grec Prokopis Pavlopoulos și cu premierul Alexis Tsipras, înainte de a merge pe insula Lesbos din Marea Egee, unul dintre „punctele fierbinți” ale crizei refugiaților. În cadrul întrevederii cu premierul grec, Ban Ki-moon a salutat „solidaritatea și ospitalitatea remarcabile (…) de care Grecia a dat dovadă față de oamenii disperați care fug de război și persecuție”. Cu toate acestea, secretarul general a evitat să menționeze condițiile mizere în care aproape 50.000 de migranți trăiesc în tabere pe teritoriul Greciei
  • 20 iunie – Conflictele și persecuția au făcut că deplasarea forțată la nivel mondial să se agraveze brusc în 2015 atingând cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, generând suferințe umane imense, potrivit unui raport publicat de către UNHCR, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, cu ocazia Zilei Mondiale a refugiatului.

Raportul anual al UNHCR, intitulat Tendinte Globale 2015 care urmărește deplasarea forțată la nivel mondial, pe baza datelor primite de la guverne, agenții partenere și rapoartelor proprii ale organizației, declară faptul că 65,3 milioane de persoane au fost forțate să se deplaseze la sfârșitul anului 2015, în comparație cu 59,5 milioane cu doar douăsprezece luni înainte. Aceasta este prima dată când a fost depășit pragul de 60 de milioane de persoane. (Video Raport Tendinte Globale 2015)

Totalul de 65,3 milioane de persoane cuprinde 3.2 milioane de persoane aflate în țările industrializate și care la sfârșitul anului 2015 erau în așteptarea deciziei de a primi azil (cel mai mare număr înregistrat de UNHCR), 21,3 milioane de refugiați la nivel mondial (cu 1,8 milioane mai mult decât în 2014, și cel mai mare număr de refugiați de la începutul anilor 1990), și 40,8 milioane de persoane, care au fost forțate să își părăsească locuințele, dar aflându-se totuși în interiorul granițelor propriilor țări (o creștere de 2,6 milioane față de 2014 și cel mai ridicat număr înregistrat).

În comparație cu populația lumii, de 7.349 miliarde, aceste cifre fac ca una din 113 de persoane la nivel global să fie acum solicitantă de azil, strămutată intern sau refugiată – un nivel de risc pentru care UNHCR nu cunoaște niciun precedent. Per ansamblu, în prezent, există mai multe persoane strămutate forțat decât populația Regatului Unit 1, a Franței sau a Italiei.

Dintre țările care fac obiectul raportului Global Trends, următoarele ies în evidență: Siria, cu 4,9 milioane, Afganistanul cu 2,7 milioane și Somalia cu 1,1 milioane împreună reprezentând mai mult de jumătate din refugiații la nivel mondial aflați sub mandatului UNHCR. În același timp, Columbia cu 6,9 milioane, Siria cu 6,6 milioane și Irakul cu 4,4 milioane au înregistrat cel mai mare număr de persoane strămutate intern. Yemen a dat cele mai multe persoane nou deplasate intern în 2015 – 2,5 milioane de persoane, sau 9% din populația sa.

n țările industrializate, 2015 a fost și un an record pentru noi cereri de azil, înregistrând două milioane de cereri (contribuind la cele 3,2 milioane de cazuri încă în așteptare, la sfârșitul anului). Germania a primit mai multe cereri de azil decât orice altă țară (441,900), reflectând în mare măsură disponibilitatea de a primi refugiații care au venit în Europa pe Marea Mediterană. Statele Unite ale Americii au înregistrat al doilea cel mai mare număr de cereri de azil (172,700), multe dintre aceste persoane fugind de violența legată de bandele din America Centrală. Un număr important de cereri de azil a fost, de asemenea, înregistrat în Suedia (156,000) și Rusia (152,500).

  • 24 iunie – Guvernul Slovaciei, care va prelua președinția Consiliului European la 1 iulie, a acuzat indirect politica europeană privind migrația pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și a cerut „schimbări profunde” în politicile fundamentale ale blocului comunitar
  • 28 iunie – Premierul ceh Bohuslav Sobotka s-a alăturat apelurilor lansate de lideri din state central și est-europene ale Uniunii Europene pentru reducerea atribuțiilor Comisiei de la Bruxelles, în urma votului britanicilor în favoarea ieșirii țării lor din Uniune. Tensiunile între executivul comunitar și statele membre — reunite în Consiliul UE — au reprezentat o constantă în funcționarea Uniunii, însă Comisia condusă de Jean-Claude Juncker a iritat în mod special unele țări, mai ales din est, prin eforturile sale de a impune cote obligatorii de migranți
  • 30 iunie – Uniunea Europeană și Turcia au deschis un nou capitol în negocierile de aderare, cel legat de chestiunile bugetare, una dintre măsurile în contrapartidă la acordul privind migrația pe care cele două părți l-au semnat în martie. Capitolul 33 se referă la probleme bugetare și financiare, fiind cel de-al 16-lea capitol, din cele 35 necesare, deschis în cadrul negocierilor inițiate în 2005 și care au bătut pasul pe loc ani de zile. Ministrul de externe olandez Bert Koenders a declarat pentru presă că noul pas a fost făcut ca parte a angajamentului UE „de a revigora procesul de aderare” a Turciei la blocul comunitar, în cadrul unei apropieri fără precedent între UE și Turcia la sfârșitul 2015 în încercarea de a stăvili afluxul de sute de mii de migranți către continentul european
  • 30 iunie – Bugetul Uniunii Europene pe 2017 trebuie să includă 5,2 miliarde de euro pentru capitolul referitor la migrație, a anunțat Comisia Europeană, care a propus un proiect ce nu a luat în calcul decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar. În bugetul UE pentru anul viitor ar trebui să fie alocate 3 miliarde de euro pentru acțiuni precum consolidarea granițelor și a gărzii de coastă, îmbunătățirea managementului frontierelor și reformarea regulilor privind azilul, conform propunerii executivului UE.

Restul de 2,2 miliarde de euro ar urma să fie cheltuiți în exteriorul Uniunii Europene pentru a trata cauzele migrației. Din această sumă, 750 de milioane de euro vor fi alocate pentru refugiații aflați în Turcia și pentru finanțarea unor programe din Liban și Iordania. Aceste trei țări au primit majoritatea refugiaților sirieni

  • 2 iulie – Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că guvernul lucrează la un proiect care, pe termen lung, le-ar permite refugiaților sirieni să obțină cetățenia turcă dacă o doresc. „Vreau să anunț o veste bună. Îi vom ajuta pe prietenii noștri sirieni oferindu-le șansa, dacă doresc, să primească cetățenia turcă”, a spus liderul turc într-un discurs susținut în provincia Lilis (în sudul Turciei), la frontiera cu Siria, cu ocazia unei ceremonii prilejuite de sărbătoarea Ramadanului, a transmisa presa locală.

Ministerul de Interne ar urma să anunțe în scurt timp procedura de urmat pentru naturalizare, a spus el, fără a face alte precizări despre această inițiativă care riscă să provoace controversă

  • 3 iulie – Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a cerut Uniunii Europene să oprească politica de primire a migranților proveniți din afara blocului comunitar, el estimând că această politică se desfășoară „împotriva voinței cetățenilor europeni” și a criticat propunerea miliardarului George Soros ca o parte a fondurilor europene, mai ales cele destinate țărilor din est, să fie redirecționate către imigranții extracomunitari
  • 5 iulie – Aproximativ 4.500 de migranți au fost salvați numai în această zi în cursul a peste 30 de operațiuni diverse în Canalul Siciliei, în Mediterana, au anunțat gărzile de coastă italiene care coordonează aceste intervenții.

Numai nava Diciotti a gărzii de coastă a salvat mai mult de 1.100 de persoane care se aflau la bordul unei ambarcațiuni din lemn și a cinci bărci pneumatice.

Ambarcațiunea din lemn transporta 435 de migranți, dintre care 124 de femei și 18 minori, au precizat gărzile de coastă.

Patru vase ale marinei militare au salvat peste 900 de migranți, iar celelalte persoane au fost salvate de numeroasele nave ale ONG-urilor umanitare, agenției europene Frontex sau operațiunii europene împotriva traficanților de migranți „Sophia”, care patrulează în Mediterana în dreptul coastelor Libiei.

Ministerul italian de Interne a anunțat sâmbătă că a înregistrat sosirea a 70.930 de migranți pe coastele sale în primele șase luni ale anului, un număr echivalent cu cel din ultimii doi ani.

În 2015, în Italia au sosit 71.092 persoane din ianuarie până în iunie și un total de 153.000 la sfârșitul anului. În 2014, au fost 66.074 până la sfârșitul lui iunie, dar 170.000 pe întreg anul.

Din 2014 și până în prezent, peste 10.000 de migranți au murit sau au fost dați dispăruți în încercarea de a ajunge în Europa pe cale maritimă, majoritatea în zona centrală a Mării Mediterane, a anunțat la începutul lunii iunie Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați.

  • 5 iulie – Președintele Ungariei, Janos Ader, a stabilit pentru 2 octombrie data desfășurării referendumului inițiat de guvern cu privire la sistemul de cote obligatorii de relocalizare de refugiați în statele Uniunii Europene
  • 5 iulie – Cancelarul german Angela Merkel a minimalizat impactul referendumului ungar privind cotele de refugiați ale UE, afirmând că este improbabil ca acesta să determine o schimbare a poziției actuale a guvernului ungar privind solicitanții de azil. În același timp, o sursă de la Bruxelles a declarat: „Înțelegerea noastră este că referendumul ungar se referă la viitoarele decizii, nu la cotele deja adoptate de redistribuire a solicitanților de azil.”
  • 7 iulie – Viitorul referendum național din Ungaria privind schema UE de cote obligatorii de refugiați (stabilit la 2 octombrie) va fi „prima ocazie când cetățeni europeni au șansa să își exprime opinia” asupra felului în care politica Uniunii Europene privind migrația afectează unitatea blocului comunitar, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto
  • 7 iulie – Guvernul sârb și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu o ”majorare substanțială a numărului de migranți” pe teritoriul său și în același timp și-a exprimat regretul cu privire la atitudinea vecinilor săi croat și ungar, care au lăsat Belgradul să gestioneze singur această problemă.

O lege care a intrat în vigoare la 5 iulie în Ungaria autorizează reconducerea spre frontieră, în special cea sârbă, a migranților arestați pe o rază de opt kilometri pe teritoriul ungar. La rândul lor, croații au instalat săptămâna trecută un gard metalic la Batina (est), pe un pod peste Dunăre, frontiera naturală cu Serbia

  • 8 iulie – Numărul aplicațiilor pentru obținerea de azil în Germania a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului, conform unor date oficiale publicate de cotidianul Die Welt, relatează DPA. În total, 225.368 de solicitanți de azil se înregistraseră până în sistemul federal. Prin urmare, și numărul solicitărilor neprocesate a scăzut. Germania a înregistrat anul trecut 1.091.894 de solicitanți de azil, mulți dintre ei fugind de războiul din Siria, conflictul din Afganistan și problemele din nordul Africii
  • 8 iulie – Aproximativ 96.000 de copii refugiați sau migranți care au călătorit neînsoțiți către Europa în 2015 au cerut azil în Uniunea Europeană, respectiv de patru ori mai mulți decât în 2014, a indicat Biroul european de sprijin în materie de azil (EASO). Potrivit unui raport al EASO pe 2015, mai mult de jumătate dintre minorii neînsoțiți sunt afgani, urmați de sirieni și eritreeni
  • 9 iulie – Popularitatea cancelarului german Angela Merkel crește în opinia publică germană, iar cea a dreptei populiste se diminuează, potrivit ultimelor două sondaje publicate după mai multe luni foarte dificile pentru cancelar din cauza afluxului de refugiați în țară. Cota ei de popularitate în fața alegătorilor a crescut în o lună cu 9 puncte până la 59%, nivelul cel mai ridicat față de septembrie 2015, dată la care cancelarul german decisese să deschidă larg porțile țării migranților care fugeau în special din calea războiului din Siria, indică barometrul lunar al canalului public ARD. De asemenea, familia politică a Angelei Merkel, Uniunile creștine CDU și CSU, câștigă două puncte în intențiile de vot.

În alt sondaj, realizat pentru revista Stern și cotidianul Die Welt prin intervievarea a 2.500 de persoane de către Institutul Forsa, popularitatea Angelei Merkel crește cu două puncte, la 48%.

  • 11 iulie – Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat că grupări militante i-au introdus în mod clandestin în Europa pe unii dintre membri lor, odată cu valul de migranți proveniți din Siria.
  • 11 iulie – Aproximativ jumătate dintre europeni se tem că sosirea refugiaților crește riscul de atacuri teroriste în țările lor, arată un sondaj publicat, care constată de asemenea că mulți, mai ales în estul Europei, îi consideră o povară pentru economia lor. Studiul publicat de Pew Research Center cu sediul la Washington constată că în opt din cele 10 țări examinate, reprezentând 80% din populația europeană, cel puțin jumătate dintre cei intervievați consideră că sosirea solicitanților de azil „crește riscul de terorism”. Mai mult de un milion de refugiați au fost înregistrați în Europa în 2015, fugind mai ales de războiul din Siria

Proporția atinge un record (76%) în Ungaria și Polonia (71%), țări care au primit puțini migranți și ale căror guverne au adoptat politici foarte ferme față de refugiați. Germanii, care au primit cel mai mare număr de migranți, sunt 61% care își exprimă această îngrijorare, italienii 60% și britanicii 52%.

  • 12 iulie – Numărul imigranților ilegali care au intrat în Europa a scăzut din aprilie, după ce Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pentru oprirea fluxurilor de persoane pe Marea Egee, a anunțat Frontex, conform căreia Italia a devenit noua primă linie pentru refugiați, majoritate veniți dinspre Libia
  • 12 iulie – O investigație a poliției germane publicată de ziarul Süddeutsche Zeitung relevă că în noaptea de Anul Nou circa 1.200 de femei au fost agresate sexual în Germania, dintre care aproximativ 650 la Köln și 400 la Hamburg, fapte similare fiind semnalate și în alte orașe, mai ales Düsseldorf și Stuttgart, scrie publicația Le Monde
  • 12 iulie – SUA vor primi 10.000 de refugiați sirieni în cursul acestui an, așa cum a promis președintele Barack Obama, a declarat secretarul de stat american John Kerry. Cei 10.000 de sirieni provin din taberele de refugiați ale ONU, iar identitatea și profilul au fost verificate de către serviciile de securitate și de informații ale SUA. Acești refugiați considerați drept vulnerabili pot fi văduve, persoane în vârstă sau cu handicap
  • 14 iulie – Aproximativ 150.000 de afgani și-au părăsit căminele în primele șase luni ale acestui an ca urmare a conflictului în desfășurare, relevă cele mai recente date publicate de Națiunile Unite. Mulți dintre cei nevoiți să fugă din calea violențelor sunt fermieri care și-au abandonat culturile agricole, sporind astfel riscul de insecuritate alimentară în Afganistan, potrivit Biroului pentru probleme umanitare al ONU.

Provincia Baghlan, din nordul țării, este una dintre cele mai grav afectate de conflictul prezent în 29 din cele 34 de provincii ale Afganistanului.

Potrivit Agenției ONU pentru refugiați, numărul persoanelor strămutate și al refugiaților care fug din calea conflictelor și persecuțiilor în întreaga lume a atins nivelul-record de 65,3 milioane în 2015, ceea ce înseamnă că unul din 113 oameni de pe glob este fie solicitant de azil, fie strămutat, fie refugiat. Conform UNHCR, 51% dintre refugiații de la nivel mondial sunt copii, dintre care mulți pleacă singuri din țările lor, fapt reflectat de cele aproape 100.000 de solicitări de azil prezentate de copii care au fost separați de familiile lor. Este cel mai mare număr de copii înregistrat vreodată de agenția ONU.

Soluțiile pentru refugiați sunt puține, doar 201.000 dintre aceștia putând reveni în țările lor în 2015, fiind vorba în special de refugiați din Afganistan, Sudan și Somalia. Alți 107.000 au fost primiți prin procedeul relocării în 30 de țări, ceea ce reprezintă 0,66% din numărul total de refugiați înregistrat de UNHCR.

  • 14 iulie – Mai mult de 3.600 de migranți au murit în întreaga lume în acest an după ce și-au părăsit țările de origine, se arată într-un raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Conform investigațiilor OIM, se presupune că 3.694 de migranți fie au murit, fie au dispărut în primele șase luni ale acestui an. Cifra arată o creștere cu 18% față de aceeași perioadă a anului trecut, a declarat directorul general al OIM, William Swing, pentru DPA.

Traseul cel mai periculos pentru cei care fug rămâne Marea Mediterană în cazul migranților care se îndreaptă spre Europa, unde 2.905 persoane au murit sau au fost declarate dispărute până la sfârșitul lunii iunie a acestui an. Marea lor majoritate — mai mult de 2.500 — s-au înecat în drumul lor din Africa spre Italia, a precizat OIM.

Directorul general al OIM a mai afirmat că se teme că numărul victimelor va crește în mod semnificativ în lunile de vară.

  • 21 iulie – Austria a finalizat pregătirile pentru construirea unui gard pe o distanță de 100 de kilometri la granița cu Ungaria ce se întinde pe o distanță de 300 de kilometri, a declarat un purtător de cuvânt al poliției austriece. Gardul ar putea fi ridicat rapid în cazul în care numărul de migranți care ajung din Est crește de la actualul nivel de 20 pe zi la 30 pe zi. Austria a aplicat politici migratorii stricte pentru a menține numărul de solicitanți de azil sub 37.000 în acest an, comparabil cu 90.000, anul trecut
  • 22 iulie – Peste 2.600 de migranți au fost evacuați dintr-o tabără improvizată în nordul Parisului, cu prilejul celei mai vaste operațiuni de acest tip desfășurată în capitala Franței în ultimul an. În total, 26 de evacuări, prezentate de autorități ca „trimiteri la adăpost”, au fost efectuate din iunie 2015 împotriva taberelor improvizate ale migranților din Paris.

Persoanele evacuate, în majoritate bărbați originari din Eritreea, Somalia sau Afganistan, dar și vreo sută de femei și copii, erau instalate între două stații de metrou în nord-estul Parisului

  • 25 iulie – „Porțile Europei sunt deschise pentru toți cei care fug din calea războiului și a persecuțiilor și care caută să obțină azil, dar ne vom apăra împotriva atacurilor asupra modului nostru de viață. Sentimentul nostru de compasiune nu este și nu trebuie să fie în detrimentul securității noastre”, a declarat, la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas
  • 28 iulie – Comisia Europeană a aprobat o nouă tranșă din ajutorul financiar promis Turciei pentru cei peste două milioane de refugiați aflați în această țară, decizie ce survine după acuzațiile președintelui Recep Tayyip Erdogan că blocul comunitar nu și-ar respecta această promisiune. Noua tranșă are o valoare de 1,415 miliarde de euro, iar ea aduce ajutorul total acordat de UE Turciei pentru refugiați la suma de 2,155 miliarde de euro
  • 30 iulie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, consideră că acordul dintre UE și Turcia pentru oprirea afluxului de refugiați spre Europa de Vest riscă să se prăbușească. „Riscul este ridicat. Succesul de până acum al acordului este fragil. Președintele (Recep Tayyip) Erdogan a lăsat deja de înțeles în mai multe rânduri că vrea să îl pună sub semnul întrebării”, a declarat Juncker.

Dacă se va întâmpla acest lucru, „atunci putem să ne așteptăm ca imigranții să reînceapă să vină în Europa”, a spus el.

Acordul controversat încheiat în martie între Turcia și Uniunea Europeană a reușit să limiteze semnificativ afluxul de imigranți, însă lovitura de stat eșuată de la 15 iulie împotriva lui Erdogan a ridicat temeri că înțelegerea ar putea fi pusă sub semnul întrebării

  • 2 august – Numărul refugiaților minori aflați în grija statului german a ajuns la 42.300 anul trecut, în creștere cu peste 260% față de anul 2014, a anunțat Biroul federal german de statistică. Până în prezent numai 53% dintre copiii sosiți în 2015 au solicitat azil în Germania.

Numărul raportat de minori neînsoțiți ajunși în Germania corespunde numărului celor aflați sub tutela statului, conform Biroului german de statistică.

Dintre cei 14.429 de minori care au solicitat azil în Germania anul trecut, 71,3% aveau vârste cuprinse între 16 și 17 ani, în timp ce 28,7% sub 16 ani. Mulți dintre ei suferă de sindrom post-traumatic.

În total, birourile de asistență socială din Germania au luat sub tutelă 77.600 de copii și adulți tineri, cu 62% mai mulți decât în 2014.

Alte motive pentru care copiii refugiați au fost luați în grijă de statul german au inclus probleme la școală și dependența de droguri

  • 2 august – Peste 4.000 de migranți și refugiați și-au pierdut viața de la începutul anului, o cifră în creștere cu 26% în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). În total, 4.027 de migranți au murit încercând să traverseze Mediterana, dar și pe rute din Africa de Nord și la granița turco-siriană, a anunțat, într-un comunicat, agenția cu sediul la Geneva. Cel mai mare bilanț a fost înregistrat în Marea Mediterană, cu un total de 3.120 de morți între 1 ianuarie și 31 iulie, potrivit OIM.

Ruta maritimă cea mai periculoasă rămâne traversarea spre Italia, unde și-au pierdut viața 2.692 de persoane, în timp ce pe rutele spre Grecia s-au înregistrat 383 de decese și 45 spre Spania

  • 3 august – Încercările Uniunii Europene de a rezolva criza migrației au eșuat și au reprezentat „prea puțin, prea târziu”; nu s-a acționat suficient împotriva traficanților de persoane, a afirmat o comise de parlamentari britanici. „Eforturile Europei de a face față acestei crize colosale a refugiaților au fost lamentabile”, a declarat Keith Vaz, președintele Comisiei pentru Afaceri Interne a Parlamentului de la Londra
  • 5 august – Statele Unite au preluat 8.000 de refugiați sirieni începând din luna octombrie a anului trecut și sunt pe cale să atingă ținta președintelui Barack Obama de relocare a 10.000 de refugiați sirieni la sfârșitul anului fiscal, a precizat un oficial al Departamentului de Stat american
  • 9 august – Toate cele 193 de state membre ale ONU au convenit asupra textului documentului care va stabili cadrul global privind refugiații și imigranții, ce urmează a fi adoptat la un viitor summit al Națiunilor Unite, a declarat consilierul special al ONU pentru această reuniune. Documentul, care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, include angajamente pentru a asista și gestiona mai bine fluxul de imigranți și refugiați, a spus Karen AbuZayd, consilier special privind această conferință ONU, ce va fi prima reuniune la nivel înalt care se va concentra pe subiect.

„Abordează provocările cu care ne confruntăm acum și ne pregătește pentru provocările viitorului — refugiații, imigranții, cei care îi ajută și comunitățile și țările care îi găzduiesc vor avea de câștigat cu toții dacă sunt respectate angajamentele din document”, a spus AbuZayd

  • 11 august – Papa Francisc a luat prânzul cu un grup de familii de refugiați sirieni, pe care pontiful i-a adus cu avionul din Grecia în ultimele luni. Cei 21 de refugiați au fost invitați la reședința papală de la Santa Marta pentru a lua masa alături de Francisc, de alți înalți oficiali ai Vaticanului, dar și de cei doi gardieni de la Vatican care i-au escortat pe sirieni din Lesbos, a indicat, într-o declarație, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke.

„Atât adulții cât și copiii au avut șansa de a vorbi cu Papa Francisc despre începerea unei noi vieți în Italia. Copiii i-au oferit papei o colecție de desene realizate de ei, iar Papa le-a oferit jucării și alte cadouri”, a precizat Burke.

Refugiații sunt îngrijiți de Comunitatea din Sant’Egidio, o organizație non-guvernamentală catolică, care dispune de propria sa schemă de transport aerian a refugiaților, prin intermediul căreia transportă refugiați sirieni și irakieni din Liban

  • 13 august – Migranții ale căror solicitări de azil sunt respinse ar trebui să fie găzduiți pe insule din afara Europei, a declarat copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD, populist și antiimigrație), Frauke Petry
  • 15 august – Uniunea Europeană ar trebui să ofere Turciei dreptul de a călători fără vize începând din octombrie sau acordul privind migranții care presupune ca Turcia să frâneze afluxul de migranți ilegali către blocul european ar trebui abandonat, a declarat ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu
  • 15 august – Iordania, care a primit sute de mii de refugiați sirieni, „și-a atins limitele”, a declarat regele Abdallah al II-lea într-un interviu. „Iordania are o mare responsabilitate față de refugiații sirieni în regiune. Totuși, noi ne-am atins limitele”, a subliniat regele.

„Iordania face tot posibilul pentru a-i ajuta pe refugiați, dar aceasta nu se va face în niciun caz în detrimentul iordanienilor și al securității lor”, a adăugat el.

Regatul hashemit face față unei sosiri masive de refugiați după declanșarea conflictului sirian în 2011. Potrivit ONU, această țară a primit circa 630.000 de sirieni înregistrați de Înaltul Comisariat pentru Refugiați UNHCR, dar Amman-ul îi evaluează la peste 1,3 milioane

  • 16 august – Dintre cei 160.000 de refugiați a căror redistribuire între statele Uniunii Europene a fost decisă la Consiliul European pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) din luna septembrie au fost relocați până în prezent numai 3.822 (2,4%), iar 139 dintre aceștia au ajuns în România, precizează publicația spaniolă El Pais, citând datele Comisiei Europene și ale Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Conform aceleiași decizii, relocarea celor 160.000 de refugiați aflați în taberele din Grecia și Italia trebuie finalizată într-un termen de doi ani, dar ritmul relocărilor este foarte lent. Prin urmare, Comisia Europeană a cerut statelor membre să-și respecte angajamentele și să accelereze preluarea solicitanților de azil pentru a slăbi presiunea asupra Greciei și Italiei, țări unde în prezent se află peste un milion de migranți extracomunitari care doresc să-și continue drumul către țările din nordul Europei.

Cei mai mulți migranți au fost preluați în baza cotelor obligatorii de Franța, respectiv 1.330, urmată de Olanda, cu 520, Finlanda și Portugalia, cu 485 și, respectiv, 478.

La polul opus se află Bulgaria, cu 6 refugiați, Croația și Republica Cehă, ambele cu 4 refugiați, în timp ce Austria, Polonia, Slovacia și Ungaria nu au primit niciun refugiat prin mecanismul cotelor obligatorii. De altfel, Ungaria și Slovacia au contestat acest mecanism la Curtea de Justiție a UE, guvernul de la Budapesta convocând în plus un referendum la care populația se va pronunța pe 2 octombrie asupra cotelor obligatorii de refugiați

  • 16 august – Copii care muncesc, căsătorii precoce motivate de sărăcie, condiții de viață precare – un raport publicat de Consiliul Europei indică dificultățile cu care se confruntă sirienii care trăiesc în afara taberelor de refugiați din Turcia.

În acest raport, reprezentantul special al secretarului general al Consiliului Europei (CoE) pentru migrație și refugiați în Turcia, Thomas Bocek, subliniază că „refugiații sirieni, solicitanții de protecție internațională și beneficiarii și titularii de permise de ședere ‘umanitare’ locuiesc, în marea lor majoritate, în exteriorul taberelor”.

Aceste persoane nu primesc „nici adăpost, nici ajutor financiar pentru a-și găsi locuință”, ceea ce a dus la „sărăcirea a mii de refugiați, pe care creșterea rapidă a chiriilor din cauza numărului mare de noi sosiți nu face decât să o agraveze”, a deplâns el.

În acest context „numărul de copii sirieni care muncesc, în special în industria textilă și în agricultură, a explodat”, indică raportul, care acuză faptul că „expunerea copiilor la pericole fizice și morale face să apese o gravă amenințare asupra drepturilor lor cele mai importante”.

Turcia primește pe teritoriul său cel mai mare număr de refugiați din lume: 3,1 milioane de persoane, printre care 2,75 milioane de sirieni, potrivit raportului

  • 17 august – Grecia intenționează să reducă supraaglomerarea din taberele pentru refugiați de pe insulele sale, a declarat un oficial guvernamental, pentru a detensiona situația și pentru a îmbunătăți condițiile din tabere pe care militanții le-au numit „rușinoase”. Peste 10.700 de migranți sunt în prezent găzduiți pe cinci insule grecești care au însă capacitatea de a primi un număr de 7.450 de persoane, potrivit datelor furnizate de guvern.

Organizația Salvați Copiii a a afirmat că migranții trăiesc în „condiții mizere și nesigure”. Grecia intenționează să construiască noi centre pentru refugiați cu o capacitate de circa 1.000 de persoane fiecare, pentru a transfera migranții de pe insule sau din alte adăposturi temporare.

Un oficial guvernamental a declarat că procesarea lentă a cererilor de azil – în lipsa cărora migranții riscă să fie trimiși înapoi în Turcia – se adaugă la climatul de nemulțumire în continuă creștere din tabere.

Împreună cu migranții de pe insule, pe teritoriul Greciei se află în prezent 57.679 de migranți, față de aproximativ 42.000 câți erau în luna martie. Centrele sale au capacitatea de a găzdui 61.409 de persoane

  • 18 august – Cancelarul german Angela Merkel a respins afirmațiile potrivit cărora sosirea a 1,1 milioane de migranți în Germania, anul trecut, a adus în țară terorismul organizației jihadiste Stat Islamic. „Terorismul practicat de organizația Stat Islamic nu este un fenomen care a sosit odată cu refugiații, el era deja prezent”, a declarat Angela Merkel, în cadrul unui eveniment de campanie în landul Mecklenburg-Vorpommern (est), unde vor avea loc alegeri pe 4 septembrie.

Germania se află în stare de alertă ridicată de la atacurile teroriste de luna trecută, unul comis cu un topor și cuțit într-un tren și celălalt în apropierea unui festival de muzică, și care au fost revendicate de Stat Islamic. Ambele atacuri au fost comise de solicitanți de azil

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, antimigrație) și critici din blocul conservator al cancelarului german susțin că politica d-nei Merkel a granițelor deschise a creat o problemă de securitate națională în țară

  • 22 august – Numărul refugiaților care au încercat să intre în Germania din Elveția a crescut semnificativ în 2016, iar guvernul de la Berlin și-a sporit prezența la frontiera comună din acest motiv. Potrivit ziarului elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ), numărul acestora a crescut cu 40% comparativ cu 2015.

Citând statistici ale poliției germane, cotidianul elvețian scrie că un total de 3.385 de solicitanți de azil au încercat să intre în Germania din Elveția de la începutul anului.

În contextul acestei situații, Ministerul de Interne german a plasat 90 de grăniceri suplimentari și 40 de agenți ai poliției federale la frontieră, a declarat ministrul elvețian de finanțe Ueli Maurer pentru NZZ.

Ministerul de Interne de la Berlin a confirmat că numărul refugiaților veniți din Elveția a crescut, precizând însă că numărul de persoane sosite zilnic este mai mic de 50.

  • 22 august – Confruntate cu un val de imigrație inedit după cel de-al Doilea Război Mondial, o mare proporție din locuitorii țărilor de primire a acestora estimează că imigranții sunt prea numeroși și doar 20% consideră prezența lor pozitivă, potrivit unui studiu. Efectuat în 22 de țări, acest studiu relevă „o neîncredere din ce în ce mai mare față de migranți”, în special în Franța și în Belgia, țări care au fost recent ținte ale unor sângeroase atentate jihadiste, subliniază institutul Ipsos.

În medie, 49% dintre persoanele intervievate consideră că imigranții sunt prea numeroși, în special în Europa (65% în Italia, 60% în Belgia, 57% în Franța, 50% în Germania, 49% în Marea Britanie). Și doar 20% dintre acestea estimează prezența migranților ca fiind pozitivă pentru țările lor (35% în Marea Britanie, 20% în Spania, 18% în Germania, 11% în Franța și în Belgia, 10% în Italia)

  • 23 august – Ministrul de interne italian, Angelino Alfano, a anunțat că Germania a fost de acord să ia sute de migranți blocați în Italia, în încercarea de a impulsiona planul Uniunii Europene de relocare a migranților. În cadrul unui acord de reducere a presiunii asupra statelor UE din prima linie a crizei migrației, Comisia Europeană a întocmit anul trecut un plan ce are drept scop relocarea a mii de migranți, sosiți în Italia și Grecia, în alte țări membre ale UE.

În baza planului UE, până la 40.000 de migranți ar putea fi relocați din Italia în decurs de doi ani, dar, până în prezent, doar câteva sute au fost mutați, deoarece multe țări din UE sunt aparent reticente primirii de solicitanți de azil și de refugiați

  • 23 august – Grecia a anunțat că a încheiat recenzarea a aproape tuturor refugiaților și migranților blocați pe teritoriul său după închiderea coridoarelor europene, cifra finală indicată de autorități fiind de 54.000 de persoane.

Bilanțul a fost stabilit de ministrul adjunct pentru politica privind migrația, Yannis Mouzalas, în urma unei proceduri de pre-înregistrare lansate în luna iunie de serviciul grec de azil și de Înaltul Comisariat a ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Operațiunea a permis „să se înceapă ordonarea haosului” provocat în februarie de închiderea rutei balcanice, pe care au tranzitat din 2015 peste un milion de migranți din Grecia spre Europa de Nord, a declarat ministrul elen, într-o conferință de presă.

Bilanțul indicat de Mouzalas îi include pe cei în jur de 11.000 de migranți și refugiați reținuți pe insulele grecești după intrarea în vigoare, la 20 martie, a acordului între UE și Ankara ce prevede retrimiterea lor în Turcia.

Lăsându-i deoparte pe aceștia, rezultă că Grecia va trebui să aibă în grijă peste 40.000 de migranți și refugiați, cu termene de încheiere a procedurilor de azil ce se vor întinde pe cel puțin un an.

Procedura de pre-înregistrare a vizat din iunie 27.592 de solicitanți de azil, dintre care 43% sunt femei și 46% au vârsta sub 18 ani.

Mai mult de jumătate, mai precis 54%, sunt sirieni, urmați de afgani (27%) și de irakieni (13%)

  • 24 august – Uniunea Europeană a deblocat 2,239 miliarde de euro din totalul de 3 miliarde de euro promiși Turciei pentru anii 2016 și 2017, în cadrul acordului bilateral menit să frâneze sosirea de refugiați în Europa. Purtătorul de cuvânt adjunct al executivului european, Alexander Winterstein, a declarat în conferința de presă zilnică a Comisiei Europene că declarațiile autorităților de la Ankara, inclusiv ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit cărora UE nu își îndeplinește obligațiile care îi revin din respectivul acord, „nu sunt adevărate”
  • 24 august – Norvegia ridică un gard de oțel la un post de la granița sa arctică îndepărtată cu Rusia, ca urmare a unui aflux de migranți anul trecut, provocând mânie din partea organizațiilor pentru drepturile refugiaților, dar și temeri că legăturile transfrontaliere cu fostul inamic din timpul Războiului Rece ar putea avea de suferit.

Guvernul norvegian a indicat că o nouă poartă și un nou gard, lung de circa 200 de metri și înalt de 3,5 metri, care se întinde de la punctul de frontieră Storskog, sunt necesare pentru întărirea securității la avanpostul de nord al zonei Schengen.

Timp de decenii, nordicii s-au bucurat de reputația de a fi un adăpost de încredere pentru solicitanții de azil. Dar ridicarea gardului la un post de frontieră, pe unde circa 5.500 de migranți, în majoritate sirieni, au intrat în Norvegia anul trecut, reflectă o schimbare mai largă de atitudine a opiniei publice împotriva refugiaților

  • 28 august – Germania se așteaptă în 2016 la un maximum de 300.000 de imigranți, a declarat șeful Biroului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) Frank-Juergen Weise ziarului Bild am Sonntag. „Ne pregătim pentru 250.000 până la 300.000 de refugiați anul acesta”, a afirmat Weise. El a adăugat că dacă maximul prevăzut va fi depășit, BAMF va fi supus unei presiuni, dar a insistat că nu se așteaptă la așa ceva dimpotrivă, probabil vor sosi în Germania sub 300.000 de imigranți
  • 28 august – Cehia nu va primi în 2016 niciun migrant aflat în prezent pe teritoriul Turciei, o decizie care ține cont de situația creată în această țară după tentativa de puci, a declarat ministrul de interne ceh, Milan Chovanec. „Nu vom primi pe nimeni până la sfârșitul anului, întrucât controalele de securitate au fost întărite”, a indicat ministrul, într-o declarație difuzată de televiziunea publică CT. „Nu știm ce s-a întâmplat exact în Turcia, dacă a fost o lovitură de stat sau o contralovitură de stat”, a adăugat oficialul ceh, cu prilejul unei mese rotunde.

În baza acordului UE-Turcia, Cehia urma să găzduiască începând din octombrie 80 de sirieni aflați în prezent într-o tabără pentru refugiați din Turcia

  • 29 august – Ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski a criticat modul în care Comisia Europeană a gestionat criza migranților anul trecut, spunând că mai degrabă Bruxellesul a exacerbat problemele decât a oferit soluții reale. Uniunea Europeană „a luat măsuri pripite, iresponsabile și neexaminate în profunzime” ca răspuns la un aflux masiv de refugiați din Irak, Siria și alte regiuni devastate de război, a declarat Waszczykowski într-o conferință de presă cu omologii săi german și francez
  • 30 august – După un „trist record” (la 29 august) cu 6.500 de migranți salvați din apele Mediteranei, operațiunile de acest gen au continuat în largul Libiei cu 3.000 de persoane salvate într-o serie de acțiuni coordonate de paza italiană de coastă. Acest aflux, legat de o vreme favorabilă pentru navigație, nu este, totuși, neobișnuit, numărul total al migranților ajunși în Italia fiind apropiat de cel din ultimii ani. „Aproximativ 3.000 de migranți au fost salvați în cursul a 30 de operațiuni coordonate de paza de coastă”, a informat un comunicat oficial. La aceste operațiuni au participat numeroase nave, printre care un remorcher, a precizat paza de coastă.

După câteva săptămâni relativ calme, peste 1.100 de persoane au fost salvate la 28 august, iar alte în ziua următoare, cu ajutorul navelor pazei italiene de coastă, operațiunii europene de combatere a traficului de migranți Sophia, agenției europene Frontex sau al organizațiilor umanitare

  • 30 august – Peste 460 de migranți și refugiați au sosit în insulele grecești din Turcia în această zi, acesta fiind cel mai mare număr de nou-sosiți din ultimele săptămâni, în pofida unui acord al Uniunii Europene încheiat cu Ankara în martie pentru a închide ruta respectivă de migrație către Europa. Până în prezent, în baza acordului, doar 482 de persoane au fost trimise înapoi în Turcia, dar nici una dintre ele nu a făcut cerere de azil, potrivit autorităților elene. Nici un solicitant de azil nu a fost trimis înapoi în Turcia.

Numărul migranților și refugiaților a ajuns în prezent în insulele grecești la 12.120, față de 5.538 în martie. Majoritatea sunt sirieni, afgani și irakieni și sunt cazați în tabere supraaglomerate.

Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiați (UNHCR), 100 de persoane au sosit din Turcia în insulele grecești zilnic în luna august, mai mult cu 60 față de luna iulie. Un număr de 2.307 persoane au sosit până la 23 august, comparativ cu 1.920 în toată luna iulie

  • 30 august – Bulgaria a solicitat Frontex, agenția de protecție a frontierelor externe ale Uniunii Europene, desfășurarea a 300 de ofițeri pe teritoriul său, a declarat ministrul de interne Rumiana Bacivarova. Ministrul de interne a mai precizat că structura fluxului de migranți s-a modificat în ultimele luni, „predominând considerabil” migranții din Afganistan și din Irak. „Aceasta schimbă, de asemenea, comportamentul celor care ne trec ilegal granițele, comportamentul lor pe teritoriul țării și capacitățile noastre, ca stat, de a răspunde cererilor lor pentru un statut în Bulgaria”, a declarat Bacivarova
  • 31 august – Germania și alte țări din Uniunea Europeană au închis ochii prea mult timp la criza refugiaților care apărea la granițele externe ale blocului comunitar, a declarat cancelarul Angela Merkel într-un interviu apărut într-un ziar german. Merkel, care este criticată în Germania pentru politica sa de deschidere față de refugiați lansată în urmă cu un an, a spus de asemenea pentru Sueddeutsche Zeitung că Germania și UE trebuie să aibă răbdare și rezistență în gestionarea crizei imigranților. „Sunt chestiuni politice pe care le poți vedea că vin, dar pe care nu le realizezi ca atare la acel moment – iar în Germania am ignorat problema prea mult timp și am blocat nevoia de a găsi o soluție paneuropeană”, a afirmat ea.

Comentariile lui Merkel sunt o neașteptată analiză autocritică ce pare menită a apărea la un an de la celebra sa declarație ‘wir schaffen das’ (‘putem face asta’), dată ca răspuns la o întrebare despre gestionarea fluxului tot mai mare de refugiați

  • 31 august – Premierul italian, Matteo Renzi, și cancelarul german, Angela Merkel, au convenit că nu toți migranții care ajung în Europa pot fi primiți și prin urmare se impune găsirea unei soluții europene pentru repatrierea celor care nu pot beneficia de statutul de refugiat, dar șefa guvernului de la Berlin a atras atenția că implementarea unui asemenea demers nu este posibilă fără încheierea unor acorduri de readmisie cu țările de unde provin migranții
  • 1 septembrie – Armata germană și Oficiul Federal german pentru Forța de Muncă au lansat un proiect comun pentru pregătirea profesională a refugiaților sirieni care vor putea ulterior să contribuie astfel la reconstrucția țării lor după război. Bundeswehr-ul, care a lansat proiectul în prezența ministrului apărării, Ursula von der Leyen, va asigura refugiaților pregătire profesională pentru montarea de instalații sanitare, construcții și proiectare.

Cursurile au început în șase locuri din Berlin și în landurile Saxonia Inferioară și Bavaria. Durata unui curs este de patru săptămâni, iar programul nu se limitează doar la un singur curs

  • 2 septembrie – Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a anunțat că în ultimele 12 luni un număr de 4.176 de persoane au murit sau au dispărut în Marea Mediterană – în medie 11 bărbați, femei și copii în fiecare zi. Pe parcursul primelor opt luni ale anului 2016, circa 281.740 de persoane au traversat Mediterana pentru a ajunge în Europa. Numărul refugiaților și a migranților care sosesc în Grecia a scăzut substanțial de la peste 67.000 în luna ianuarie la 3.437 în luna august ca urmare a punerii în aplicare a acordului UE-Turcia și a închiderii așa-numitei rutei a Balcanilor.

Cu toate acestea, numărul sosirilor în Italia a rămas mai mult sau mai puțin constant. Circa 115.000 refugiați și migranți au debarcat în Italia de la sfârșitul lunii august, comparativ cu 116.000 în aceeași perioadă a anului trecut

Principala schimbare a intervenit însă în ceea ce privește numărul de victime. Anul acesta, o persoană a murit la fiecare 42 de traversări ale Mediteranei din Africa de Nord în Italia, în comparație cu una la fiecare 52 de traversări anul trecut. Acest lucru face ca 2016 să fie anul cu cele mai multe victime în rândul celor care au încercat să traverseze Marea Mediterană.

  • 2 septembrie – Guvernul francez a anunțat că dorește să închidă cât mai rapid posibil tabăra de imigranți de la Calais. „Vom găsi o soluție eficace dacă dăm dovadă de perseverență și metodă (…) până la închiderea definitivă a taberei, care aș dori să aibă loc cât mai curând posibil”, a declarat ministrul de interne Bernard Cazeneuve într-un discurs pentru forțele de ordine de la Calais.

Populația taberei de la Calais, înființată în primăvara lui 2015, a atins un nou record de aproape 7000 de persoane potrivit autorităților și de 9000 potrivit asociațiilor umanitare, în creștere cu 50% față de iunie, pe fondul închiderii sistematice a unor structuri similare din regiunea pariziană

  • 4 septembrie – Capacitățile de primire a refugiaților în Europa sunt „aproape de limitele lor”, a avertizat președintele Consiliului European Donald Tusk, care a cerut comunității internaționale să intervină. „Capacitățile Europei pentru primirea de noi valuri de refugiați, fără a uita migranții clandestini, sunt aproape de limitele lor”, a dat asigurări Donald Tusk, în cursul unei conferințe de presă comune cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia summitului G20 de la Hangzhou (China)
  • 6 septembrie – Parisul va deschide la jumătatea lunii octombrie primul său centru de primire pentru refugiați, având o capacitate inițială de 400 de locuri, a anunțat primărița capitalei franceze, Anne Hidalgo. Centrul, aflat într-o fostă hală industrială din nordul Parisului, va fi rezervat bărbaților singuri, care vor putea, pentru o perioadă de 5 – 10 zile, să beneficieze de control medical și asistență psihologică, a indicat Hidalgo într-o conferință de presă consacrată detalierii acestui proiect, lansat în luna mai. Capacitatea centrului va fi ridicată la 600 de locuri până la finalul acestui an.

Un al doilea centru, cu o capacitate de 350 de locuri, va fi deschis în următoarele luni, într-o uzină dezafectată din suburbiile Parisului, situată la Ivry-sur-Seine

  • 6 septembrie – Refugiați din Orientul Mijlociu și Africa au ajuns pe mare direct în Cipru și Spania, destinații mai puțin obișnuite pentru emigranții din zonele respective. Poliția din Cipru a descoperit pe coasta de nord-vest a insulei 47 de persoane – 11 copii, 10 femei și 26 de bărbați – care păreau a fi emigranți din Siria. Ambarcațiunea acestora ar fi avut probleme în largul coastelor cipriote. Câțiva dintre prezumtivii refugiați au fost spitalizați preventiv, iar ceilalți vor fi transferați de autoritățile locale în centre de primire.

Ciprul, stat membru al Uniunii Europene, se află la numai 100 de kilometri de coasta mediteraneeană a Siriei, însă nu a înregistrat până acum un flux masiv de refugiați. În octombrie anul trecut, 115 refugiați din Orientul Mijlociu au ajuns la o bază militară britanică de pe insulă, unde au cerut azil

  • 6 septembrie – Turcia va lua măsuri legate de acordul cu Uniunea Europeană privind migrația, dacă nu se rezolvă rapid chestiunea liberalizării vizelor pentru cetățenii turci, a avertizat ministrul turc al afacerilor europene, Omer Celik, în cursul unei vizite la Lisabona.

AFP citează o declarație făcută presei de Celik după întâlnirea cu ministrul portughez e externe Augusto Santos Silva: „Dorim să rezolvăm problema scutirii de vize cât mai rapid posibil; în caz contrar, Turcia va fi nevoită să ia măsuri în privința procesului de reprimire a refugiaților”.

Poziția exprimată de ministrul turc este similară cu cea anunțată în august de președintele Recep Tayyip Erdogan, observă agenția. Șeful statului amenințase că va anula acordul semnat de Turcia și UE pe 18 martie, dacă punctul privind vizele nu este garantat. Conform documentului, Turcia se angajează în schimb să contribuie la reducerea presiunii migratorii asupra Uniunii

  • 7 septembrie – Circa 28 de milioane de copii au fost alungați de la casele lor de conflicte și violențe în întreaga lume, arată un raport al UNICEF. Documentul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii, citat de agenția DPA, precizează că 10 milioane de copii sunt refugiați, iar ceilalți dislocați în țările lor. Luând în considerare și emigrarea forțată de violența bandelor înarmate și de sărăcie, se ajunge la un total de 50 de milioane de copii care au fost nevoiți să plece de acasă.

UNICEF face apel la toate țările să se ocupe în primul rând de refugiații și emigranții minori, care sunt cei mai vulnerabili la violență și exploatare. Copiii reprezintă aproximativ jumătate din totalul refugiaților din lume, iar 45% din copiii refugiați aflați în grija ONU provin din Siria și Afganistan. În 2015, numărul copiilor care călătoresc neînsoțiți a ajuns la 100.000, triplu față de 2014

  • 7 septembrie – Cancelarul Angela Merkel a promis să continue eforturile de consolidare a securității în Germania și să accelereze repatrierea migranților ale cărora cereri de azil au fost respinse de autoritățile germane, însă a insistat că situația în ansamblu este mult mai bună decât în urmă cu un an. Ea a apărat de asemenea modul în care gestionează relațiile germano-turce și a afirmat că acordul UE cu Ankara pentru reducerea fluxului de migranți a fost necesar și ar putea servi drept model pentru acorduri cu alte țări
  • 7 septembrie – Ungaria va reprimi doar migranții care au intrat în Uniunea Europeană prin această țară, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Șeful diplomației ungare a reacționat astfel la o declarație a ministrului de interne austriac Wolfgang Sobotka potrivit căreia Austria va înainta o acțiune în justiție împotriva Ungariei dacă acesta va refuza să ia înapoi migranți care, conform normelor europene ignorate însă de anul trecut de numeroase state europene, ar trebui să solicite azil în țara europeană în care au ajuns prima dată
  • 7 septembrie – Delictele comise de imigranți în Germania au scăzut cu 36% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, a anunțat Biroul Federal de Investigații Penale (BKA). Conform datelor oficiale cuprinse în ultimul raport al BKA, în primele șase luni ale anului în curs s-au înregistrat circa 142.000 de infracțiuni în care cel puțin unul dintre autori este un imigrant, o scădere importantă înregistrându-se în cazul furturilor și agresiunilor sexuale. Raportul menționează că marea parte a delictelor comise de străini sunt fraude, falsuri, furturi și infracțiuni ce vizează libertatea individuală
  • 8 septembrie – „Europa trăiește o criză profundă, ea este ca un somnambul care merge către faleză”, a avertizat premierul grec Alexis Tsipras, într-un interviu publicat de cotidianul francez Le Monde. Evocând „criza refugiaților, criza de securitate și terorismul, precum și criza economică”, șeful executivului grec consideră că a sosit momentul să fie tras „semnalul de alarmă”

Politicianul de stânga a cerut din nou relaxarea austerității, ca modalitate de combatere a șomajului și de susținere a creșterii economice. „Nu constatăm generozitatea necesară din partea partenerilor noștri” europeni, a spus Tsipras, estimând totodată că „dacă nu vom acorda prioritate ocupării forței de muncă, Europa va fi amenințată de descompunere, cu alte referendumuri de respingere a Uniunii Europene și guverne antieuropene în interiorul Uniunii”

  • 8 septembrie – Guvernul de la Belgrad a cerut Franței și Austriei ajutor pentru controlul frontierei de sud și de est a Serbiei, în contextul temerilor că apropierea iernii va conduce la intensificarea afluxului de migranți, a declarat ministrul sârb de interne, Nebojsa Stefanovic.

Serbia a adresat anterior și Ungariei o cerere de asistență tehnică pentru supravegherea frontierelor, iar guvernul de la Budapesta a acceptat să trimită la granița Serbiei cu Bulgaria și Macedonia ofițeri de poliție și echipamente de termoviziune pentru a ajuta astfel patrulele sârbe

  • 9 septembrie – Organizația pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) a făcut apel la Grecia să pună capăt detențiilor de migranți și refugiați minori, denunțând condițiile ”deplorabile” în care ei sunt ținuți. Potrivit HRW, care cere o acțiune europeană în acest sens, autoritățile elene recurg ”periodic” la plasarea în detenție, ”în celule mici și suprapopulate”, a unor copii proveniți din rândul migranților și refugiaților și care sunt ținuți în condiții insalubre săptămâni de zile, chiar luni de zile”, durata medie fiind de 40 de zile.

HRW estimează la 161 numărul minorilor neînsoțiți care au fost plasați în detenție în primele șase luni ale anului 2016, dintr-un total de 3.300 sosiți în aceeași perioadă

  • 10 septembrie – Ungaria trebuie să se pregătească pentru o „luptă dură” cu instituțiile Uniunii Europene pentru a schimba mecanismul Uniunii Europene de distribuire a migranților între statele membre, a declarat sâmbătă prim-ministrul ungar Viktor Orban
  • 10 septembrie – Uniunea Europeană va dubla ajutorul de urgență acordat Greciei pentru ca această țară să amelioreze condițiile de trai pentru refugiații și migranții blocați aici de luni de zile. Ajutoare de urgență în valoare de aproximativ 115 milioane de euro vor fi oferite de către UE, în plus față de cele 83 de milioane de euro deblocate la începutul acestui an, a anunțat Comisia Europeană. Banii vor fi direcționați, prin intermediul organizațiilor umanitare, pentru îmbunătățirea situației în centrele de primire și pentru accesul copiilor refugiați la sistemul de învățământ, iar o parte din acești bani vor fi oferiți cash sau sub forma unor cupoane
  • 10 septembrie – Uniunea Europeană ar putea reloca între 100.000 și 120.000 de migranți în Ungaria, în conformitate cu cotele obligatorii stabilite de blocul comunitar, a sugerat Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, într-un interviu. Lazar a susținut că, dacă se ține cont de faptul că imigranții vor face copii și vor dori totodată să-și aducă și rudele, acest număr ar putea însemna „o comunitate în continuă creștere de 500.000-600.000 de persoane”. Lazar a spus că este „discutabil” cum membrii acestei comunități, oameni „din culturi și societăți profund diferite… atașați ferm propriilor identități culturale și religioase” s-ar putea integra în societatea ungară
  • 11 septembrie – Premierul ungar, Viktor Orban, cunoscut pentru criticile la adresa Bruxellesului, a afirmat, în cursul unei reuniuni cu ușile închise a conducerii partidului său Fidesz, că liderii UE sunt „nihiliști”. „Ce reprezintă adversarii noștri este nihilism pur care nu are nicio legătură cu marii predecesori liberali”, a declarat el. „Acest punct de vedere nihilist a invadat instituțiile lumii și ale Uniunii Europene”, a adăugat el, referindu-se concret la responsabilii europeni Jean-Claude Juncker, Guy Verhofstadt și Martin Schulz.

„Nihiliștii se află în minoritate în cadrul societății, dar constituie de multă vreme elita europeană”, a explicat Viktor Orban.

El l-a felicitat pe fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy, care a ridicat vocea împotriva PC (Politically correct), tratând-o drept o „poliție a gândirii”

  • 12 septembrie – Comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, a cerut Atenei să creeze 1.500 de locuri suplimentare pentru copiii migranți și refugiați neînsoțiți, dintre care sute sunt plasați în detenție din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate. Din ianuarie și până la începutul lunii septembrie, „aproximativ 3.500 de minori neînsoțiți au fost înregistrați în timp ce capacitatea centrelor de primire pentru această categorie este de numai 800 în acest moment”, a explicat comisarul european, la sfârșitul unei vizite la un centru de primire în apropiere de Atena și al unei întâlniri cu ministrul grec al justiției, Nikos Paraskevopoulos
  • 13 septembrie – Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, l-a acuzat pe omologul său luxemburghez, Jean Asselborn, de „aere de superioritate” și de „aroganță”, după ce acesta a spus că Ungaria ar trebui exclusă din Uniunea Europeană din cauza poziției sale dure împotriva imigranților.

Asselborn „s-a autoexclus din grupul politicienilor care ar trebui să fie luați în serios”, a spus Szijjarto.

Szijjarto a declarat despre ministrul de externe luxemburghez, un politician cu experiență, că „are aere de superioritate” și că este „arogant și frustrat”, făcând comparație între acesta și instituțiile europene de la Bruxelles. El a mai afirmat despre Asselborn că este un politician „de categorie ușoară”, „înclinat să distrugă securitatea și cultura Europei”.

Guvernul conservator din Ungaria, condus de premierul Viktor Orban, a intrat în mod repetat în conflict cu UE în ultimii ani pe teme precum migrația, posibilitatea introducerii pedepsei capitale, vârsta de pensionare a judecătorilor sau independența Băncii Centrale

„Cei care — precum Ungaria — construiesc garduri împotriva refugiaților care fug de război sau cei care încalcă libertatea presei sau independența sistemului judiciar ar trebui să fie excluși din UE temporar sau, dacă este nevoie, permanent”, a declarat Asselborn, într-un interviu apărut marți în cotidianul german Die Welt. El a susținut că aceasta este singura cale de a menține coeziunea și valorile blocului comunitar.

„Gardul pe care Ungaria îl construiește pentru a-i ține departe pe refugiați devine tot mai lung, mai înalt și mai periculos. Ungaria nu este departe de a emite un ordin de tragere împotriva refugiaților”, a spus Asselborn

  • 13 septembrie – Războiul din Siria s-a soldat cu peste 300.000 de morți de la declanșarea sa în martie 2011, a anunțat Observatorul sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), potrivit unui nou bilanț, peste 9.000 de persoane fiind ucise în mai mult de o lună. Până la 12 septembrie, numărul morților a ajuns la 301.781, dintre care 86.692 civili, între care 15.099 copii, a anunțat ONG-ul în noul său bilanț.

Potrivit aceluiași bilanț, 52.359 de combatanți rebeli și combatanți ai Forțelor democrate siriene, o alianță arabo-kurdă, au fost uciși, precum și 52.031 de jihadiști, între care străini. Forțele regimului sirian au pierdut 107.054 de bărbați, din care 59.006 de soldați.

Dintre persoanele ucise, 3.645 nu au fost identificate, menționează OSDO

  • 14 septembrie – Peste 7.000 de migranți sosiți în Germania au dat în judecată în primul semestru al anului Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), ei acuzând întârzierile acestei instituții în examinarea cererilor de azil
  • 14 septembrie – Administrația Obama plănuiește să suplimenteze cu 30% numărul de refugiați pe care îi vor accepta Statele Unite ale Americii în anul fiscal 2017, conform publicației Wall Street Journal, care citează un raport prezentat Congresului de secretarul de stat John Kerry. Potrivit WSJ, cu ocazia unei ședințe cu ușile închise a comisiilor juridice ale Camerei Reprezentanților și Senatului, John Kerry a prezentat noua țintă de 110.000 de refugiați pentru anul fiscal 2017 – care începe la 1 octombrie -, de la 85.000 în 2016
  • 16 septembrie – Sute de mii de migranți intră în Europa pe căi mai puțin cunoscute „secrete”, tot mai utilizate, deoarece unele țări adoptă controale mai stricte la frontiere, relevă studiul unui cunoscut think-tank britanic Overseas Development Institute (ODI). Aproximativ 330.000 de migranți sunt așteptați să sosească în UE pe rutele mediteraneene bine-cunoscute în acest an, dar numărul cererilor de azil se estimează să ajungă la 890.000. Diferența de mai mult de 500.000 „arată că există mulți oameni despre ale căror călătorii în Europa știm puține lucruri”, menționează ODI.

„Acești refugiați și migranți călătoresc în Europa printr-o varietate de căi și mijloace ‘secrete’: unii – pe cale terestră – ascunzându-se în vehicule; alții – cu avionul, cu documente false sau depășind termenul prevăzut de ședere”, atrage atenția studiul.

Potrivit studiului, doar aproximativ o treime dintre acești migranți provin din Siria, cei mai mulți venind din țări cu venituri medii

  • 16 septembrie – Numărul persoanelor provenite din migrație care trăiesc în Germania a ajuns la un record în 2015, unul din cinci locuitori trăgându-și rădăcinile dintr-o altă țară. În total, 17,1 milioane de persoane cu origini în imigrație trăiau în Germania în 2015, înregistrându-se o creștere cu 4,4% comparativ cu 2014, potrivit datelor Oficiului federal de statistică (Destatis).

Dar majoritatea din cei circa un milion de refugiați care au sosit în Germania anul trecut nu au fost incluși în ultimele date. Persoanele provenite din imigrație reprezentau 21% din populația totală a Germaniei de peste 82 milioane de locuitori, creșterea fiind datorată imigrației în cea mai mare putere economică a Europei, susține Destatis.

Numărul imigranților a crescut cu 5,5% în 2014, ajungând la 11,5 milioane în 2015, precizează Oficiul de statistică.

Turcia, Polonia și Federația Rusă sunt cele trei principale țări de proveniență a persoanelor cu origini în imigrație în Germania, afirmă Destatis, care definește drept ”migrant” o persoană care nu are cetățenie germană sau care are cel puțin unul dintre părinți fără cetățenie germană

  • 16 septembrie – Uniunea Europeană a decis să acorde Bulgariei suma de 108 milioane de euro pentru a ajuta țara să-și protejeze granițele în fața numărului tot mai mare de migranți și refugiați, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la sfârșitul summitului european informal de la Bratislava
  • 16 septembrie – Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că unul dintre obiectivele importante ale Uniunii Europene la summitul desfășurat la Bratislava este „de a nu mai permite niciodată sosirea necontrolată de refugiați”.

Fostul premier polonez a declarat, la finalul summitului, că Europa trebuie să preia din nou controlul asupra frontierelor sale în conformitate cu principiile spațiului de liberă circulație Schengen.

La acest summit, organizat pentru a configura viitorul și prioritățile unei Uniuni Europene cu 27 de membri, fără Marea Britanie, una dintre teme a fost modul în care trebuie abordată criza migrației. „Nu trebuie să mai permitem niciodată sosirea necontrolată de refugiați și (trebuie) să punem controlul frontierelor noastre din nou sub umbrela sistemului Schengen”, a spus Tusk, care a asigurat că frica și nesiguranța resimțite de mulți cetățeni europeni sunt reale și sunt chestiuni care trebuie abordate și soluționate

  • 17 septembrie – Cancelarul german Angela Merkel a indicat, într-un interviu, că renunță la deviza sa „Wir schaffen das” („vom reuși”), un simbol al politicii sale de deschidere față de migranți, dar tot mai criticată în tabăra conservatoare a șefei guvernului de la Berlin
  • 19 septembrie – Japonia va oferi 2,8 miliarde de dolari pentru o perioadă de trei ani începând din 2016 pentru a ajuta țările și comunitățile care găzduiesc un număr mare de refugiați, a declarat luni premierul japonez, Shinzo Abe. Abe a făcut această declarație la summitul Națiunilor Unite privind refugiații în marja Adunării Generale a ONU. El a afirmat că banii vor fi destinați „ajutoarelor umanitare” pentru refugiați și migranți și vor fi acordați pentru a sprijini țările și comunitățile gazdă
  • 20 septembrie – Peste 300.000 de migranți și refugiați au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa în 2016, an în care se vor înregistra cele mai multe victime în rândul lor dacă numărul celor care mor în naufragii se menține la ritmul actual, a anunțat UNHCR
  • 20 septembrie – Arestarea în nordul Franței a doi polițiști belgieni care transportau un grup de 13 migranți către Calais a provocat un incident diplomatic între Paris și Bruxelles. Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, l-a convocat pe ambasadorul Belgiei pentru a-i cere „explicații” și a-i „transmite nemulțumirea” guvernului francez față de acțiunea celor doi polițiști belgieni.

Aceștia din urmă au fost arestați de poliția franceză la Nieppe, oraș aproape de granița cu Belgia, în timp ce coborau dintr-o furgonetă în plin câmp 13 migranți afgani și irakieni, dintre care trei minori.

Polițiștii belgieni au fost interogați, fiind eliberați apoi în timpul nopții. Potrivit președintelui sindicatului polițiștilor din Belgia, cei doi polițiști belgieni au fost încătușați, dar autoritățile franceze dezmint acest lucru.

Conform unei surse din poliția franceză, intenția celor doi polițiști belgieni era să conducă acest grup de migranți către Calais, pentru ca aceștia să ajungă în final în Marea Britanie.

  • 20 septembrie – Președintele american, Barack Obama, a făcut cunoscut la ONU angajamentul a 50 de țări de a primi 360.000 de refugiați în anul care urmează, dublu în raport cu cifrele actuale. Pe de altă parte, Casa Albă a anunțat o creștere cu 4,5 miliarde de dolari în raport cu 2015 a contribuțiilor financiare ale acestor țări care s-au reunit în marja Adunării Generale a ONU la New York.

În deschiderea unui summit al șefilor de stat organizat la inițiativa Statelor Unite, Barack Obama a salutat în special rolul Germaniei și Canadei în fața crizei migratorii apărute pe fondul războiului care devastează Siria de peste cinci ani.

„Împreună, țările noastre vor dubla numărul de refugiați pe care îi vom primi la noi, ridicându-l la 360.000 în acest an”, a declarat liderul administrației de la Washington, fără precizări asupra angajamentelor altor state.

  • 21 septembrie – România nu și-a luat niciun angajament suplimentar față de ceea ce deja s-a angajat să facă în problema refugiaților, a declarat premierul Dacian Cioloș, în contextul în care, cu o zi în urmă, a participat, la New York, la un summit privind refugiații, organizat de SUA.

„Vreau să fiu foarte clar. România nu și-a luat niciun angajament suplimentar față de ceea ce s-a angajat să facă la nivel european, însă în evenimentul de ieri tocmai asta am prezentat: contribuția României la repartizarea refugiaților la nivel european, pe baze voluntare, pe acele cifre pe care România s-a angajat deja”, a precizat Cioloș, într-o declarație de presă susținută la sediul Misiunii Permanente a României pe lângă ONU

  • 21 septembrie – Cel puțin 42 de persoane și-au pierdut viața în această zi, după naufragiul unui vas cu migranți în Mediterana, în apropierea coastelor egiptene, potrivit ultimului bilanț anunțat în cursul serii de Ministerul Sănătății de la Cairo. Anterior, aceeași sursă informase despre 29 de morți (printre care se numărau 10 femei și un copil), cinci răniți și 150 de persoane salvate după ce ambarcațiunea, la bordul căreia se aflau în jur de 600 de migranți, a eșuat în largul localității Burg Rashid, din provincia nordică Beheira.

Printre victime se află „egipteni, sudanezi și africani de alte cetățenii ce nu pot fi stabilite deocamdată”, a precizat Adel Khalifa, responsabil din Ministerul Sănătății

  • 22 septembrie – Organizația umanitară Amnesty International îi acuză pe liderii europeni că sunt vinovați de situația grea a refugiaților abandonați în taberele din Grecia și cere transferul mai rapid al acestora în alte state membre ale Uniunii Europene
  • 23 septembrie – România a demonstrat că-și poate controla frontierele, a declarat premierul Dacian Cioloș, într-un interviu, adăugând că țara noastră acordă sprijin vecinilor acolo unde este nevoie și le solicită colaborarea unde pot să fie presiuni mai mari. „Important este să arătăm în continuare că putem să controlăm frontierele. România a demonstrat lucrul acesta până acum. Am avut discuții (…) cu domnul ministru Tudorache (ministrul Afacerilor Interne, Dragoș Tudorache — n.r.) pe acest subiect. De altfel, dânsul va participa la o întâlnire la nivel înalt organizată în Austria, o întâlnire informală legat de ruta balcanică de migrație. România nu e pe această rută, dar semnalul pe care vrem să-l dăm, și prin participarea domnului ministru Tudorache, este că acordăm sprijin vecinilor noștri acolo unde este nevoie și le solicităm, în același timp, colaborarea pentru a putea menține controlul la frontierele bulgaro-română și sârbo-română în primul rând, acolo unde pot să fie presiuni mai mari”, a spus premierul
  • 24 septembrie – Problema migrației, care i-a adus Angelei Merkel câteva eșecuri electorale în ultima perioadă, a reprezentat principala temă a unei reuniuni care a avut loc la Viena, a statelor de pe „ruta Balcanilor”.

Cancelarul social-democrat austriac Christian Kern este inițiatorul acestei întâlniri regionale la care participă șefi de guvern sau reprezentanți din zece țări, precum și ai Uniunii Europene.

În multe dintre aceste țări, chestiunea primirii refugiaților și a solicitanților de azil ocupă un loc central în dezbaterea națională

  • 24 septembrie – Uniunea Europeană ar trebui să creeze un „oraș uriaș pentru refugiați” pe coasta Libiei și să proceseze acolo, cu ajutorul unui nou guvern libian, solicitările de azil ale imigranților din Africa, a propus premierul ungar Viktor Orban
  • 24 septembrie – Atacurile asupra centrelor pentru refugiați în Austria s-au înmulțit semnificativ în 2016, numărul total de cazuri înregistrate în 2015 fiind deja atins în primele șase luni ale acestui an, conform unor date oficiale făcute publice.

În prima jumătate din 2016, 24 de atacuri au fost înregistrate, comparativ cu 25 în 2015, a anunțat ministrul de interne Wolfgang Sobotka, audiat în cadrul unei anchete parlamentare.

Atacurile cuprind fapte precum incendii intenționate, folosirea de acid, aruncarea de pietre în ferestre, graffiti rasiste sau naziste, precum și publicarea pe internet a unor texte bazate pe ură.

Potrivit deputatului de opoziție Albert Steinhauser, din partea Verzilor, cel care a condus ancheta, „dezbaterea politică tumultoasă privind solicitanții de azil” este la originea înmulțirii acestor atacuri

  • 26 septembrie – Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că UE trebuie să încheie acorduri pentru limitarea migrației cu Egiptul și Tunisia, de tipul înțelegerii convenite deja cu Turcia. Cancelarul german a explicat că trebuie să se aloce mai multe fonduri ajutorului pentru dezvoltare pentru a face față cauzelor principale ale migrației
  • 27 septembrie – Organizația umanitară Amnesty International (AI) acuză Ungaria de abuzuri împotriva refugiaților și de supunerea acestora la tratamente degradante.

Într-un raport, AI afirmă că „mii de solicitanți de azil, inclusiv minori neînsoțiți, suferă abuzuri violente”. Acuzațiile se adaugă celor formulate de alte organizații neguvernamentale în ultimele luni, atât privind tratamentele inumane cât și mijloacele dure utilizate împotriva migrației de guvernul conservator condus de premierul Viktor Orban.

Agenţia EFE rezumă ideile din documentul AI: la frontierele Ungariei sunt garduri de sârmă ghimpată; trecerea ilegală a frontierei este pedepsită cu până la cinci ani de închisoare; din iulie, autoritățile de la Budapesta expulzează într-o „țară a nimănui” dintre Ungaria și Serbia toți imigranții clandestini interceptați la mai puțin de opt kilometri de graniță; aceștia așteaptă apoi cu săptămânile sau lunile să le fie procesate cererile de azil, primind un minimum de ajutoare și fără a beneficia între timp de servicii elementare

  • 28 septembrie – Comisia Europeană a îndemnat statele membre ale UE să-și „intensifice eforturile” pentru a-i primi pe solicitanții de azil aflați în prezent în Grecia, estimând că este posibil să fie repartizați circa 30.000 de migranți eligibili conform planului european de relocare până la sfârșitul lui 2017
  • 28 septembrie – Cancelarul german Angela Merkel a avut o nouă discuție telefonică cu regele Marocului, Mohamed al VI-lea, căruia i-a cerut să urgenteze repatrierea migranților marocani aflați în Germania
  • 30 septembrie – Numărul de migranți care au intrat în Germania în 2015 a fost revizuit în scădere de la 1,1 milioane la 890.000, a declarat ministrul de interne german Thomas de Maiziere. Sistemul de înregistrare a solicitanților de azil din Germania a fost adesea criticat pentru că nu a înregistrat în mod corespunzător numărul de migranți care sosesc din țări precum Siria, Afganistan și Irak.

Din cifra totală pentru anul 2015, 820.000 s-au înregistrat efectiv ca solicitanți de azil, 50.000 au plecat după înregistrare și 20.000 sunt minori neînsoțiți, care încă nu au depus o cerere de azil, a precizat ministrul de interne, Thomas de Maiziere, în cadrul unei conferințe de presă

  • 2 octombrie – Premierul ungar, Viktor Orban, a cunoscut un eșec electoral cu referendumul său împotriva cotelor obligatorii de refugiați adoptate la nivelul Uniunii Europene, care, în pofida unui vot în masă pentru „nu”, este invalidat din cauza prezenței slabe la vot. Cei care au votat au respins masiv (98,32%) relocalizarea refugiaților în cadrul UE, însă nu au fost suficient de numeroși pentru ca șeful executivului de la Budapesta să câștige această consultare populară cu puternică valoare simbolică.

Rata participării a fost sub 45%, iar voturile exprimate au reprezentat numai 40% din numărul celor înscriși, cu mult sub pragul de 50% pentru ca referendumul să aibă forță de lege

– Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a atras atenția asupra „jocului periculos” al Ungariei, care organizează un referendum împotriva planului de relocalizare a refugiaților în cadrul UE.

„Conform grilei de repartizare, Ungaria trebuie să primească numai vreo 2.000 de refugiați. A organiza un referendum în legătură cu aceasta este un joc periculos”, a declarat Martin Schulz grupului de presă german Funke, potrivit unui fragment dintr-un articol publicat în avans

– Liderul PNL, Alina Gorghiu, susține că Ungaria ascunde în spatele referendumului refuzul de a sprijini statele UE în cazul refugiaților, subliniind că aceasta este o dovadă de lipsă de solidaritate, extremism și populism

  • 2 octombrie – Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaeuble, unul dintre vechii aliați ai cancelarului Angela Merkel, le-a cerut musulmanilor aflați în țara sa să dezvolte un „islam german”, bazat pe liberalism și toleranță, el subliniind totodată că afluxul de refugiați, mulți dintre ei musulmani, este o provocare pentru societatea tradițională
  • 3 octombrie – Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat Uniunea Europeană, afirmând că blocul comunitar nu și-a respectat promisiunea de a oferi 3 miliarde de euro ajutor pentru migranți, ca parte a acordului bilateral menit să frâneze sosirea de refugiați în Europa
  • 3 octombrie – Șefii diplomațiilor poloneză și olandeză, Witold Waszczykowski și Bert Kunders, au subliniat, în timpul unei conferințe comune susținute la Varșovia, importanța referendumului care a avut loc în Ungaria cu privire la cotele UE pentru relocarea de refugiați. „Acesta este un semnal important. Fiecare stat democratic și suveran are dreptul să se consulte cu societatea cu privire la unele probleme importante, care se referă la securitate. Valul de refugiați, de migranți, care s-a abătut asupra Europei constituie nu doar o problemă de ordin umanitar, ci și de securitate. În Ungaria, această problemă a dus la (organizarea unui) referendum”, a spus Waszczykowski
  • 4 octombrie – Statele Unite au primit 84.995 de refugiați în anul fiscal 2016, a anunțat Departamentul de Stat de la Washington. Elizabeth Trudeau, purtătoare de cuvânt a departamentului, a adăugat că SUA vor primi până în septembrie anul viitor 110.000 de refugiați, ceea ce reprezintă o creștere de 57% față de 2015. Guvernul federal american ia în considerare datele pe ani fiscali, între 1 octombrie și 30 septembrie anul următor.

Anul acesta, 72% din refugiații din 79 de țări primiți de americani au fost femei și copii, iar 70% au provenit doar din Republica Democrată Congo, Siria, Myanmar, Irak și Somalia, unde „conflictele prelungite au alungat milioane de oameni din casele lor”, a arătat Trudeau

  • 4 octombrie – Jumătate dintre refugiații din lume (56 %) sunt găzduiți în numai zece țări care reprezintă mai puțin de 2,5 % din PIB-ul mondial, subliniază Amnesty International, care denunță „egoismul țărilor bogate”, într-un raport.

Iordania, cu 6,6 milioane de locuitori, este prima țară în topul statelor care oferă găzduire refugiaților, cu peste 2,7 milioane de persoane care au fugit din țările lor din cauza războaielor și persecuțiilor. Urmează Turcia (mai mult de 2,5 milioane de refugiați), Pakistanul (1,6 milioane) și Libanul (1,5 milioane), subliniază raportul, care se bazează pe datele Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR)

Țări foarte sărace găzduiesc de asemenea un mare număr de persoane în căutare de protecție: Etiopia (736.000), Kenya (554.000), Uganda (477.000).

  • 6 octombrie – Uniunea Europeană a lansat noua Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, menită să acționeze ca o forță de reacție rapidă care să poată fi desfășurată în orice loc din Uniune confruntat cu o creștere rapidă a migrației, după șocul produs de afluxul necontrolat de refugiați din 2015. „Înființarea agenției este un simbol al Uniunii Europene, al unei Europe care poate oferi rezultate, care își dovedește eficiența adresându-se provocărilor cu care ne confruntăm în materie de migrație și securitate”, a declarat comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, la ceremonia desfășurată la postul de frontieră Kapitan-Andreevo de la granița dintre Bulgaria și Turcia
  • 6 octombrie – Libia se opune deschiderii, pe teritoriul său, a unor tabere de migranți care doresc să ajungă în Europa, o propunere a liderilor europeni pentru a limita sosirile acestora prin Marea Mediterană, a declarat șeful diplomației libiene Taher Siala. Un astfel de proiect ar însemna că UE „refuză să-și asume responsabilitățile și încearcă să le pună pe umerii noștri”, a afirmat Taher Siala în cadrul unei reuniuni a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la Viena. Ideea este de asemenea „foarte departe de realitățile de pe teren”, în timp ce Libia este în continuare sfâșiată de un război civil, a adăugat Siala.

Mai mult de 300.000 de migranți și refugiați au traversat Marea Mediterană de la începutul anului pentru a ajunge în Europa, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). Marea lor majoritate provin din Africa subsahariană și își încep călătoria din Libia. De la începutul anului, 3.500 de persoane au murit în Mediterana

  • 7 octombrie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat statele membre ale Uniunii Europene să respecte planurile de repartizare a migranților, subliniind că, în caz contrar, acesta ar fi „începutul sfârșitului” pentru UE. Comisia Europeană a prezentat anul trecut un plan de repartizare a 160.000 de migranți, îndeosebi sirieni, în statele membre. „Unele țări membre nu-l aplică”, a declarat Juncker, care a participat la un colocviu la Paris. ‘Este începutul sfârșitului dacă regula stabilită, elaborată în mod democratic, nu este respectată de către statele membre’, a insistat șeful executivului european, vizând îndeosebi Ungaria
  • 7 octombrie – Premierul slovac, Robert Fico, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a cerut vineri blocului comunitar să renunțe la actualul plan privind cotele obligatorii de refugiați și să înceapă elaborarea unui proiect alternativ
  • 8 octombrie – În mai multe comune din Franța au avut loc manifestații împotriva deschiderii unor centre de primire pentru migranți, pregătite în vederea desființării tabere de refugiați de la Calais. Guvernul socialist de la Paris a prevăzut distribuirea pe tot teritoriul Franței a circa 9000 de imigranți din așa-numita „junglă” de la Calais
  • 10 octombrie – Președintele Slovaciei, Andrej Kiska, aflat în vizită de stat în România, a susținut că propunerea UE privind cotele obligatorii de refugiați a fost una nefericită și că este o temă politică „moartă”. „Cotele privind migranții au fost o propunere nefericită, o soluție nefericită și personal le consider ca o temă politică moartă”, a spus președintele Slovaciei, la Palatul Cotroceni, la declarația comună cu președintele Klaus Iohannis.

Kiska a subliniat că în chestiunea migranților țările de succes au obligații morale și trebuie să fie solidare

  • 10 octombrie – Premierul ungar Viktor Orban a înaintat în parlament un proiect de amendament constituțional care interzice relocarea colectivă de migranți în Ungaria și prevede că orice instalare se va face doar pe bază individuală și cu respectarea legislației ungare. Intenția de amendare a Constituției survine după ce referendumul din 2 octombrie, convocat de guvern împotriva cotelor de refugiați stabilite de Uniunea Europeană, a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente la vot
  • 10 octombrie – De la Angela Merkel până la poliție, trecând prin rețele de socializare, sirienii care au permis arestarea compatriotului lor suspectat că intenționa să comită un atentat în Germania erau ridicați la rang de erou, lăsându-i fără argumente pe cei ostili imigranților. Jaber al-Bakr a fost predat legat de mâini și de picioare în noaptea de duminică spre luni (9 spre 10 octombrie) de către trei sirieni care l-au găzduit în apartamentul lor din Leipizig, înainte de a realiza că acesta era căutat de toată poliția germană.

Autoritățile nu au dorit să ofere detalii cu privire la acești sirieni, motivând cu necesitatea de a-i proteja.

După ce suspectul a fost legat, unul dintre ei s-a dus la un comisariat pentru a-l denunța, prezentându-le polițiștilor o fotografie făcută cu telefonul mobil.

Arestarea acestui sirian de 22 de ani, care era foarte aproape să comită un atentat, aparent în numele organizației Stat Islamic (SI) potrivit poliției, a relansat dezbaterea despre controlul asupra refugiaților, 890.000 dintre aceștia sosind în Germania anul trecut. Cu atât mai mult cu cât în Germania au avut loc în iulie două atentate comise de refugiați și revendicate de SI

  • 11 octombrie – Partidul premierului ungar Viktor Orban, Fidesz, a ajuns la o înțelegere cu alte două formațiuni, respectiv Partidul Popular Creștin-Democrat (KDNP) și formațiunea naționalistă Jobbik, privind adoptarea amendamentului constituțional care să interzică relocări colective de migranți pe teritoriul Ungariei
  • 12 octombrie – Germania a primit, în perioada ianuarie – septembrie, 213.000 de migranți, număr „considerabil” mai scăzut în raport cu cele 890.000 de sosiri înregistrate în 2015, a indicat ministrul de interne german, Thomas de Maiziere.

”Măsurile luate de guvern (german) își arată roadele”, a spus De Maiziere, cu ocazia prezentării datelor statistice privind cererile de azil în primele trei trimestre ale acestui an.

În aceeași perioadă din 2015, Germania a primit 577.000 solicitanți de azil. Pe întreaga perioadă a anului trecut, Germania a primit 890.000 de solicitanți de azil, un nivel record, ceea ce a pus administrația germană sub o presiune sporită și a orientat o parte a opiniei publice germane contra cancelarului Angela Merkel, care s-a dovedit extrem de permisivă față de refugiați și migranți

  • 13 octombrie – Mai multe organizații de caritate au cerut unei instanțe din Franța să oprească închiderea iminentă a taberei de migranți cunoscute drept „Jungla”, unde trăiesc mii de refugiați în orașul port Calais, mulți dintre ei disperați să traverseze în Marea Britanie
  • 13 octombrie – Migrația este un fenomen global „tragic”, care necesită o acțiune dedicată, în special pentru a proteja copiii, victimele cele mai vulnerabile, a declarat Papa Francisc. Papa, un puternic susținător al drepturilor migranților, născut în Argentina, dintr-o familie de imigranți italieni, a lansat acest mesaj pentru Ziua Mondială a Migrantului și Refugiatului, pe care Biserica Catolică o va celebra la 15 ianuarie
  • 14 octombrie – Cancelarul german Angela Merkel încheie o săptămână diplomatică, consacrată în special Africii, cu scopul de a stăvili afluxul de migranți către Europa, care fug de pe un continent devastat de conflicte și sărăcie. În încheierea acestui maraton diplomatic, Merkel l-a primit la Berlin pe președintele nigerian Muhammadu Buhari, după ce îl primise cu două zile în urmă pe conducătorul Ciadului, Idriss Deby. Anterior, ea își încheiase un turneu în Africa început la 9 octombrie, care a inclus destinații precum Mali, Niger și Etiopia, sediul Uniunii Africane. Obiectivul este limitarea afluxului de migranți care încearcă să ajungă în Europa, fugind de sărăcie și conflicte. De la începutul anului, peste 300.000 au traversat astfel Mediterana, dintre care cei mai mulți sunt originari din Africa subsahariană, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR)
  • 14 octombrie – Autoritățile franceze trebuie să publice un plan „detaliat” pentru a se asigura că toți migranții dispun de o soluție alternativă de cazare înainte de a începe desființarea taberei de refugiați de la Calais, cunoscută și ca „Jungla” de la Calais, a declarat Tomas Bocek, reprezentantul special al secretarului general al Consiliului Europei (CoE), după o vizită la fața locului
  • 15 octombrie – Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat că ofensiva pe care facțiuni rebele și islamiste siriene – sprijinite de avioane și vehicule de luptă ale armatei turce – o desfășoară împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI) la Dabiq, oraș din nordul Siriei, va avea ca finalitate eliberarea unor vaste zone ale acestei țări și se vor crea condițiile ca refugiații sirieni aflați acum în Turcia să revină în țara lor
  • 19 octombrie – 29 de imigranţi din Siria, printre care 17 copii, cu vârste cuprinse între 2 şi 17 ani, care au încercat să intre ilegal din Serbia în România, au fost opriţi de poliţiştii de frontieră de la Cruceni, judeţul Timiş. Potrivit unui comunicat transmis de Poliţia de Frontieră Timişoara, migranţii au fost identificaţi în jurul orei 7:30, în apropierea frontierei româno-sârbe, în zona localităţii Pustiniş, judeţul Timiş. Persoanele au fost conduse la sediul Poliţiei de Frontieră Cruceni, unde s-a stabilit că grupul era format din cinci femei şi şapte bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani, însoţiţi de 17 minori, cu vârste cuprinse între 2 şi 17 ani
  • 19 octombrie – Între 2005 și 2015, Orientul Mijlociu a trecut de la un număr de 25 de milioane de imigranți la 54 de milioane, o creștere de 116%, fapt care l-a transformat în regiunea cu cea mai mare creștere migratorie din lume, potrivit unui studiu al institutului american Pew Research Center. Orientul Mijlociu este urmat de Africa (91%), America Latină și Caraibe (77%), regiunea Asia-Pacific (26%) și Europa și SUA, cu aproape 20%.

Această creștere în Orientul Mijlociu a făcut ca migranții să treacă de la o pondere de 7% din populație, în 2005, la 13%, în 2015, potrivit datelor Națiunilor Unite compilate de Pew, institut cu sediul la Washington.

Prin migranți, Pew Research Center se referă la persoane strămutate, din cauza unui conflict armat, în interiorul propriilor granițe sau în alte state din regiune, dar și la imigranții economici în alte țări.

Potrivit Pew, 60% dintre cei 29 de milioane de noi migranți documentați în perioada în chestiune (2005-2015) au fost consecința conflictelor armate.

Siria este țara cu cei mai mulți strămutați interni din regiune — 7,1 milioane. O urmează Irakul — 4,7 milioane, Iordania — 2,9 milioane și Yemen și Turcia, cu 2,8 milioane.

Restul de 40%, de-a lungul perioadei 2005-2015, au fost migranți cu motivații economice, iar destinația lor a fost reprezentată cu precădere de națiunile producătoare de petrol din Golful Persic.

Țările cu cel mai mare număr de imigranți economici sunt Arabia Saudită, cu 10,2 milioane, Emiratele Arabe Unite, cu 8 milioane și Kuweit, cu 2,9 milioane de persoane.

  • 19 octombrie – Cel puțin 17.000 de refugiați au dat în judecată autoritățile germane de la începutul acestui an și majoritatea dintre ei au avut câștig de cauză. Marea majoritate a plângerilor (15.000) au fost formulate de către sirieni, care formează cea mai numeroasă categorie de solicitanți de azil în Germania.

Șansele lor de a câștiga procesele intentate contra Biroul federal german pentru migrație și refugiați (BAMF) s-au dovedit a fi ridicate, în peste 90% din cazuri tribunalele administrative hotărând că ei au dreptul la protecție deplină în conformitate cu Convenția de la Geneva privind refugiații.

  • 20 octombrie – Germania va prelua în luna noiembrie un prim grup de 500 de refugiați aflați în prezent în Grecia și intenționează ca în continuare să primească în fiecare lună un număr similar de solicitanți de azil din taberele grecești. Potrivit unui responsabil din Ministerul german de Interne, dosarele acestor migranți din Grecia, dar și ale altora aflați în taberele din Italia, sunt examinate în prezent de Oficiul Federal german pentru Migrație și Refugiați (BAMF)
  • 21 octombrie – Autoritățile franceze vor începe la 24 octombrie evacuarea migranților din tabăra de la Calais și cunoscută sub numele de „Jungla”, urmând să o demoleze într-o săptămână, a anunțat un oficial din Ministerul de Interne francez. Mii de migranți și refugiați s-au instalat în această tabără în speranța de a ajunge dincolo de Canalul Mânecii în Marea Britanie, care le interzice celor mai mulți intrarea pe baza regulilor UE cerând ca ei să solicite azil în prima țară din Europa unde au pus piciorul.

„Este o operațiune care implică un risc”, a declarat oficialul într-un briefing pentru reporteri, descriind planul de a evacua 6.486 de migranți din țări precum Siria, Afganistan și Eritreea și a-i distribui în centre din toată Franța.

  • 22 octombrie – Uniunea Europeană nu trebuie să uite că Turcia are mereu alternative, a declarat premierul turc Binali Yildirim, referitor la eforturile țării sale de a adera la forul comunitar european. ”Turcia face eforturi de peste jumătate de secol pentru a adera la UE și a făcut mai mult decât ar fi trebuit. Acum decizia este a Uniunii Europene”, a spus Yildirim într-o conferință a formațiunii sale politice, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP). ”Turcia are mereu alternative, iar UE nu ar trebui să uite acest lucru”, a adăugat șeful executivului turc
  • 23 octombrie – În jur de 5.700 de persoane au fost salvate și 14 cadavre ridicate din Marea Mediterană în operațiunile de salvare din ultimele 48 de ore, a anunțat Garda de coastă italiană
  • 24 octombrie – Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) va fi în curând gata să ofere adăpost pentru 150.000 de persoane care fug de luptele din zona orașului irakian Mosul, a anunțat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi. „Pregătirile decurg bine. UNHCR va avea în două sau trei zile 30.000 de corturi în Irak, suficiente pentru (a găzdui) 150.000 de persoane”, a declarat Filippo Grandi în cadrul unei conferințe de presă în capitala Iordaniei, fără a specifica locația
  • 24 octombrie – Autoritățile franceze au început evacuarea miilor de refugiați din tabăra improvizată de lângă Calais, cunoscută sub numele de „jungla”. Sute de migranți stăteau la cozi pentru înregistrare și mutare în centre de primire de pe tot teritoriul Franței

În total, 1918 adulți au plecat în cursul zilei din Calais cu 45 de autobuze, către 80 de destinații, a anunțat ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve. În plus, 400 de minori neînsoțiți au fost duși într-un centru de primire temporar.

Circa 6500 de migranți trăiau în condiții mizere în apropierea orașului Calais din nordul Franței, mulți cu speranța că vor reuși să traverseze Canalul Mânecii pentru a ajunge în Marea Britanie. Autoritățile de la Paris au anunțat luna trecută că intenționează să închidă tabăra.

  • 25 octombrie – Premierul italian, Matteo Renzi, a amenințat că va bloca prin veto bugetul Uniunii Europene din cauza numărului foarte mare al migranților care debarcă în Italia, țară care se simte abandonată de unii dintre partenerii ei europeni, în special de țările ce refuză cotele obligatorii de refugiați
  • 25 octombrie – Parlamentul canadian a adoptat în unanimitate o moțiune în legătură cu primirea în următoarele patru luni a refugiaților yazidi care fug de persecuțiile grupării Stat Islamic (SI) în nordul Irakului, considerate „genocid” de către Ottawa
  • 26 octombrie – Directorul Agenției europene pentru protecția frontierelor (Frontex), Fabrice Leggeri, a cerut statelor europene să impulsioneze repatrierea imigranților ilegali și a oferit sprijinul acestui organism pentru realizarea unui asemenea demers. El a făcut această declarație în timpul unei conferințe de presă desfășurată la Roma, după ce a vizitat mai multe tabere de refugiați din Italia, țară unde au sosit de la începutul anului 153.450 de migranți, număr care îl depășește pe cel din perioada similară a anilor trecuți
  • 28 octombrie – Cel puțin 5.200 de migranți și refugiați au murit de la începutul anului la nivel mondial, o cifră în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat vineri Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Dintr-un total de 5.238 de decese, 3.930 de persoane au murit încercând să traverseze Marea Mediterană cu barca, cu 170 mai multe decât în întregul an 2015, a precizat agenția cu sediul la Geneva într-un comunicat. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) a oferit cu două zile în urmă un bilanț diferit, cu peste 3.800 de decese în Marea Mediterană din luna ianuarie, subliniind că este vorba despre un nou record comparativ cu 2015.

Ruta maritimă cea mai periculoasă rămâne traversarea Mediteranei către Italia. În această săptămână, mai mult de 280 de migranți au murit pe ambarcațiuni nesigure plecate din Libia către Italia, conform OIM.

  • 29 octombrie – Cancelarul german Angela Merkel nu va asista la conferința Uniunii Creștin-Sociale (CSU), partidul bavarez aliat al Uniunii sale Creștin-Democrate (CDU), transmite DPA, citând surse din CSU, pe fondul disputelor între cei doi pe tema politicilor privind refugiații, o decizie care întrerupe o tradiție de un deceniu
  • 29 octombrie – Președintele francez François Hollande a salutat faptul că evacuarea așa-numitei „Jungle” de la Calais a avut loc fără „niciun incident”, subliniind că Franța nu va tolera pe teritoriul său tabere de migranți care, în opinia sa, încalcă valorile naționale de solidaritate
  • 31 octombrie – Ministrul grec pentru politica migrației, Yannis Mouzalas, și-a manifestat „furia” cu privire la nerespectarea de către UE a angajamentelor sale în vederea preluării din povara pe care o reprezintă afluxurile de migranți pentru Grecia. „Îi spunem cu furie Europei că trebuie în sfârșit să-și respecte obligațiile, atât în ceea ce privește relocările, cât și în ceea ce privește susținerea Greciei cu personal, pentru a asigura punerea în aplicare a acordului UE-Ankara, menit să sisteze ruta pe Marea Egee pentru migranți”, a declarat ministrul
  • 2 noiembrie – Guvernul federal german a aprobat o suplimentare cu 2,55 miliarde de euro a fondurilor acordate celor 16 landuri în anul 2016 pentru acoperirea costurilor implicate de cei aproape un milion de refugiați înregistrați pe teritoriul țării. Cabinetul condus de cancelarul Angela Merkel a decis, de asemenea, majorarea cu 1,16 miliarde de euro a finanțării pe anul viitor.

Suplimentarea ridică la 9,5 miliarde de euro suma totală care va merge din fonduri federale către landuri și municipalități în 2016 pentru servicii de cazare și asistență pentru refugiați.

Guvernul german se așteaptă ca, până în 2020, costurile totale cu refugiați să se ridice la 24,5 miliarde de euro. Costul mediu per solicitant de azil este estimat la 670 de euro lunar din fonduri federale

  • 2 noiembrie – Cel puțin 110 oameni sunt dați dispăruți în naufragiul unei ambarcațiuni în care se aflau 140 de migranți și refugiați în largul Libiei, a anunțat Carlotta Sami, purtătoarea de cuvânt al Înaltului Comisariat pentru refugiați de la Roma
  • 3 noiembrie – Turcia va anula înțelegerea cu Uniunea Europeană pentru controlul afluxului de migranți și refugiați dacă autoritățile de la Bruxelles nu garantează că până la sfârșitul anului cetățenii turci vor putea călători fără viză în țările membre UE, a afirmat ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, pentru publicația Neue Zürcher Zeitung
  • 3 noiembrie – Un număr de 77.000 de refugiați sunt blocați în Europa de Sud-Est după ce „ruta balcanică” folosită de aceștia pentru a ajunge în Europa Occidentală a fost închisă la începutul anului, potrivit datelor furnizate de autoritățile germane din domeniul securității
  • 3 noiembrie – Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei i-a cerut Ungariei să le amintească polițiștilor ce intră în contact cu migranții că nu trebuie tolerate relele tratamente. Raportul CPT, care se bazează pe o vizită efectuată în Ungaria în octombrie 2015, subliniază că în vara anului trecut, un flux „fără precedent” de străini – în unele zile chiar și 10.000 de persoane – a sosit în Ungaria. Documentul indică faptul că un „număr considerabil” de migranți au reclamat faptul că au fost supuși unor rele tratamente și deplânge condițiile improprii din unele centre de primire.

Acuzațiile de rele tratamente se referă în special la lovituri de pumn sau de baston în momentul arestării, conform raportului, care subliniază că unele plângeri au fost formulate de persoane care s-au prezentat drept minori izolați.

În consecință, raportul le cere autorităților ungare să notifice oficial toți polițiștii și personalul de securitate ce lucrează în centre de primire că nicio formă de rele tratamente față de persoane private de libertate nu va fi acceptată.

În condițiile în care Ungaria a fost tranzitată anul trecut de 400.000 de migranți, premierul ungar Viktor Orban a aprobat ridicarea de garduri de sârmă ghimpată la granițele cu Serbia și Croația. În pofida acestui dispozitiv, circa 18.000 de persoane au intrat ilegal în Ungaria în 2015.

  • 8 noiembrie – Parlamentul ungar a respins propunerea guvernului condus de premierul conservator Viktor Orban de a schimba Constituția pentru a interzice instalarea străinilor în Ungaria fără permisiunea autorităților locale. Guvernul nu a putut să obțină două treimi din voturile necesare în parlament pentru a trece acest amendament la Constituție care se opune schemei adoptate la nivelul Uniunii Europene privind cotele de refugiați. Partidul FIDESZ al lui Orban avea nevoie de sprijinul unor parlamentari din alte formațiuni politice pentru a putea trece amendamentul. Însă în favoarea acestei schimbări nu au votat decât 131 de aleși, pragul necesar fiind de 133 de voturi
  • 8 noiembrie – Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker l-a avertizat personal pe președintele turc Tayyip Erdogan că va fi considerat responsabil dacă Ankara nu întrunește criteriile cerute de UE pentru ridicarea vizelor pentru cetățenii turci. Oferta UE de a liberaliza sistemul de vize face parte dintr-un acord încheiat în luna martie potrivit căruia Turcia a convenit să controleze fluxul de refugiați sirieni și alți migranți în UE via Grecia. Dar, Juncker a afirmat într-un discurs la Bruges că vizele nu vor fi ridicate dacă Turcia nu reușește să întrunească criteriile cerute, între care amendamente la legea antiteroristă
  • 10 noiembrie – Actorul Liam Neeson (Irlanda de Nord, 1952) a vizitat săptămâna aceasta tabăra de refugiați sirieni de la Zaatari, în Iordania, și a fost martor al povestirilor despre „lucrurile pierdute” pe care le relatează cei fugiți din calea războiului civil sirian, a informat UNICEF. „Toate persoanele au o poveste despre ceea ce au pierdut și au fost martore ale unor violențe cumplite pe care — măcar copiii — nu ar fi trebuit să le vadă niciodată”, a spus Neeson, citat într-un comunicat al UNICEF.

Liam Neeson, ambasador al bunăvoinței al ONU, a vizitat tabăra de refugiați însoțit de fiul său cel mare, Michael, potrivit organizației internaționale care a informat că actorul s-a întâlnit cu băieți și fete la un centru de susținere școlară și psihologic al UNICEF

  • 11 noiembrie – Guvernul de la Budapesta nu va retrimite în parlament un proiect de amendament constituțional care interzice relocarea colectivă de migranți în Ungaria, după respingerea acestei propuneri la 8 noiembrie de către legislativ, a indicat prim-ministrul Viktor Orban
  • 12 noiembrie – Aproximativ 1.400 de migranți au fost salvați în această zi în Mediterana în cursul a șapte operațiuni coordonate de garda de coastă italiană. Migranții se aflau la bordul a șase bărci pneumatice și altei ambarcațiuni, a precizat garda de coastă într-un comunicat. Una dintre operațiuni a avut în vedere cele aproape 800 de persoane salvate de nava Bourbon Argos închiriată de organizația Medici fără Frontiere (MSF). Printre acestea se aflau 205 femei și 22 de copii, a precizat MSF Sea. De la începutul lui noiembrie, lună în care tentativele de traversare a mării devin mai rare din cauza vremii nefavorabile, vreo 5.400 de migranți au ajuns deja pe țărmul Italiei. Anul trecut, au fost cu puțin peste 3.200 în întreaga lună.

Luna octombrie a înregistrat în 2016 un număr record cu aproape 27.400 de sosiri.

Peste 4.000 de migranți, bărbați, femei și copii, și-au pierdut viața în apele Mării Mediterane în acest an, potrivit organizațiilor internaționale.

  • 16 noiembrie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a exprimat, în cursul unei întâlniri cu membri ai comunității germanofone din Belgia, la Sankt Vith, regretul că toți refugiații vor să meargă în Germania. „Oamenii ajung în Grecia, Italia și, în loc să accepte să găsească un refugiu undeva în Europa, ei vor toți să meargă în Germania. Nu merge așa”, a spus el. „Dacă am practica solidaritatea între noi (între țările membre ale UE), atunci refugiații ar trebui să fie pregătiți să meargă acolo unde li se face loc”, a continuat Jean-Claude Juncker.

El a dat imediat ca exemplu cazul unor refugiați din Grecia pe care Luxemburgul a vrut să îi primească: „Nimeni nu s-a oferit voluntar. Și toți au devenit foarte nervoși. Toți voiau să meargă în Germania”.

„Când le-am explicat că Luxemburgul este în apropierea frontierei cu Germania, avionul s-a umplut imediat”, a povestit Jean-Claude Juncker care este luxemburghez.

  • 17 noiembrie – Grupuri de migranți au comis acte de vandalism în noaptea de 16/17 noiembrie în insula elenă Chios, una dintre insulele din Marea Egee unde numeroși migranți au rămas blocați după închiderea rutei balcanice. Potrivit presei locale, incidentele au început atunci când mai multe grupuri de migranți, majoritatea africani, au ieșit pe străzile orașului Chios, unde au aruncat cu pietre în clădiri, au spart vitrine și parbrize de mașini.

De asemenea, migranții au pătruns într-un magazin pentru articole pirotehnice, de unde au sustras petarde. Ei au devastat și o parte a taberei unde sunt cazați – care este improvizată în curtea castelului din Chios – și au incendiat corturile de campanie amplasate acolo

  • 17 noiembrie – Faptul că numai 6.000 până la 8.000 de refugiați din 160.000 au fost redistribuiți între statele Uniunii Europene dă măsura insuccesului, a afirmat ministrul slovac de interne Robert Kalinak. Ministrul de interne al Slovaciei – țara care deține președinția UE până la sfârșitul acestui an – a arătat că Uniunea a determinat doar care migranți trebuie să fie trimiși în fiecare țară. „Susținem că migranții nu au dreptul să aleagă în ce țară vor trăi. Și ce instanță europeană va lua decizia de a arunca la coș procedurile de azil fiindcă migranții aleg în ce țări vor să trăiască?” s-a intrebat el.
  • 18 noiembrie – Circa 70% dintre migranții care sosesc în Europa pe apă sunt victime ale traficului și exploatării, potrivit unor date ale Organizației Mondiale a Muncii, a declarat Gulnara Shahinian, membru al Grupului de Experți Independenți privind Lupta împotriva Traficului de Ființe Umane al Consiliului Europei și fost Raportor Special al Națiunilor Unite privind Formele Contemporane de Sclavie
  • 18 noiembrie – Uniunea Europeană rămâne divizată în ceea ce privește viitorul regulilor de repartizare a refugiaților între statele membre, au recunoscut participanții la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de interne ai Celor 28. Potrivit ministrului german Thomas de Maiziere, „există încă multe dezacorduri” în legătură cu noile reguli pe care Uniunea Europeană încearcă să le definească pentru perioada de după septembrie 2017, când va expira termenul de aplicare a actualului plan de „relocalizare” de solicitanți de azil găzduiți în prezent de Italia și de Grecia.

Principiul cotelor obligatorii, pe care se bazează planul, este puternic contestat de unele țări, care refuză să-l aplice, în timp ce altele tergiversează implementarea lui. În consecință, deși obiectivul stabilit în septembrie 2015 era relocalizarea a 160.000 de refugiați în doi ani, nu s-a reușit până acum decât redistribuirea a 7.500.

În aceste condiții, UE a lansat deja discuțiile privind regulile care se vor aplica după 2017 și care să fie acceptate de toate statele membre

  • 21 noiembrie – Ungaria a demarat construcția unui al doilea „gard inteligent” în dreptul Serbiei, dotat cu senzori termici și camere nocturne, destinat să supravegheze eventuale tentative ale migranților de a intra în țară. Premierul ungar, Viktor Orban, a anunțat în august ridicarea acestui gard pentru a-l întări pe cel deja existent și construit anul trecut, cu o lungime de 175 de kilometri
  • 24 noiembrie – Circa o treime dintre minorii de care se ocupa organizația caritabilă ”Refugee Youth Service” sunt dați dispăruți de la desființarea, în octombrie, a taberei de refugiați ”Jungla din Calais” din nordul Franței. Organizația neguvernamentală a afirmat că nu mai poate da de urma a circa o treime din cei 179 de minori pe care îi depistase după ce buldozerele au intrat în tabăra ”Jungla din Calais”, unde trăiau până la 10.000 de persoane refugiate din cauza războiului sau a sărăciei din Orientul Mijlociu și Africa
  • 25 noiembrie – Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat să deschidă frontierele în fața migranților care doresc să ajungă în Europa, la o zi după votul Parlamentului European care a cerut înghețarea temporară a negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană
  • 25 noiembrie – Autoritățile bulgare vor transfera refugiații care s-au bătut cu polițiștii noaptea trecută într-o tabără din Harmanli, sudul țării, în centre închise și vor expulza o parte din ei în Afganistan, țara din care provin, a anunțat premierul Boiko Borissov. Peste 400 de oameni care au cerut azil în Bulgaria s-au răsculat pentru că nu li s-a permis să părăsească tabăra de refugiați de la granița cu Turcia unde fuseseră cazați au fost arestați de polițiștii bulgari în noaptea de joi spre vineri 24/25 noiembrie. Polițiștii au folosit tunuri de apă și gloanțe de cauciuc pentru a interveni și ministerul de interne a anunțat că 24 de polițiști au fost răniți

Tabăra de la Harmanli este cea mai mare din Bulgaria și găzduiește aproximativ 3.000 de refugiați

  • 28 noiembrie – Directorul Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), Jose Carreira, a cerut Uniunii Europene și Greciei să ia măsuri pentru a reduce tensiunile din insulele grecești și a asigura siguranța pentru aproximativ 16.000 de migranți și refugiați care sunt blocați din cauza acordului UE-Turcia
  • 28 noiembrie – Numărul migranților care au ajuns pe coastele Italiei în primele 11 luni ale anului a depășit deja recordul înregistrat în întregul an 2014, potrivit statisticii Ministerului de Interne de la Roma, o situație care intensifică presiunea asupra centrelor de primire și a sistemului de procesare a cererilor de azil din peninsulă. Potrivit autorităților italiene, până la data de 28 noiembrie 2016, 171.299 de migranți au debarcat în peninsulă, comparativ cu precedentul număr record de 170.100, consemnat pe întregul an 2014.

În 2015, circa 154.000 de migranți au ajuns în Italia pe ruta central-mediteraneană, ceea ce face ca bilanțul ultimilor trei ani să se apropie de 1 milion de sosiri.

În adăposturile din Italia sunt găzduiți în prezent peste 176.000 de solicitanți de azil, numărul cererilor înaintate în cursul anului fiind tot unul record

  • 30 noiembrie – Frontex a lansat un apel țărilor membre ale UE să pună la dispoziție marinari și polițiști care vor alcătui primele echipaje multinaționale desfășurate la începutul lui 2017, etapă crucială în transformarea agenției europene într-o adevărată pază de coasă
  • 2 decembrie – Guvernele care nu sunt în stare să înțeleagă faptul că oamenii se opun migrației vor fi în cele din urmă înlăturate de la putere, a declarat premierul ungar Viktor Orban. „Aceasta se întâmplă acum în Europa, pas cu pas. De fapt, la fel s-a întâmplat și în Statele Unite”, a declarat Orban la postul public de radio, referindu-se la alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA
  • 2 decembrie – Peste 380.000 de refugiați afgani înregistrați în Pakistan au părăsit țara pentru a se reîntoarce în Afganistan în 2016, un număr record după 2007, a anunțat Organizația Națiunilor Unite. Motivele care stau la baza reîntoarcerii masive a refugiaților în Afganistan ar fi legate de politica foarte strictă a guvernului pakistanez și de dublarea la 400 de dolari a ajutoarelor lunare propuse de ONU celor care se întorc
  • 3 decembrie – De la începutul anului și până acum au fost comise 877 de atacuri în Germania împotriva căminelor refugiaților, a anunțat poliția germană, lăsând să se înțeleagă că numărul total al agresiunilor de acest tip va fi cu mult sub cele 1.031 de cazuri înregistrate pe tot parcursul lui 2015
  • 6 decembrie – Cancelarul german Angela Merkel a promis, la deschiderea Congresului Uniunii Creștin-Democrate (CDU) – în cursul căruia i se va oficializa candidatura pentru al patrulea mandat de cancelar – că va expulza mai mulți migranți care nu au primit azil și că nu va crește deloc impozitele în următorii patru ani, unele taxe urmând chiar să fie reduse
  • 7 decembrie – Cancelarul german Angela Merkel și ministrul ei de interne au cerut populației să evite orice condamnare în bloc a refugiaților, după ce în ultimele zile au fost dezvăluite mai multe cazuri de violuri comise se migranți, în cazul a două dintre ele fiind vorba și de crime.
  • 8 decembrie – Guvernul bulgar a cerut Comisiei Europene să elaboreze un plan B pe care să-l aplice dacă Turcia decide să-și pună în practică amenințările de a deschide porțile pentru migranți, a anunțat ministrul de externe Daniel Mitov. Anterior, președintele Turciei, Recep Erdogan, a amenințat că țara sa va denunța acordul asupra migranților cu UE dacă nu primește ajutor financiar pentru refugiați de la Bruxelles și dacă europenii nu elimină vizele pentru cetățenii turci, în conformitate cu acest acord
  • 8 decembrie – Executivul Uniunii Europene a afirmat că ar trebui să li se permită statelor membre să-i trimită pe unii solicitanți de azil înapoi în Grecia de la jumătatea lunii martie 2017, Bruxellesul sperând că acest demers va contribui la restabilirea politicii blocului comunitar în materie de migrație care a eșuat în timpul afluxului în masă de străini anul trecut. În baza regulilor UE, prima țară de intrare a migranților este responsabilă de gestionarea cererilor de azil, dar sistemul a eșuat anul trecut în Grecia, principala poartă de intrare în Europa pentru mai mult de un milion de refugiați și migranți
  • 9 decembrie – Aproximativ 21% din populația Germaniei, proporție ce reprezintă circa 17,2 de milioane de persoane, este formată din imigranți, o pondere importantă având-o cei comunitari, în pofida valului migrator masiv din afara Uniunii Europene, conform unui raport al guvernului de la Berlin. Publicarea acestui raport survine în aceeași zi în care Ministerul german de Interne a anunțat datele actualizate privind sosirile migranților. Astfel, față de anul trecut, când în Germania au ajuns circa 900.000 de solicitanți de azil, numărul acestora a fost în primele 11 luni ale anului în curs de 304.929, majoritatea provenind din Siria, Afganistan, Irak, Iran și Eritreea
  • 11 decembrie – Germania dorește să-și prelungească controalele la frontiere după termenul stabilit pentru luna februarie și a discutat deja acest lucru cu alte state europene, potrivit unor articole din presa locală germană. Conform planului, Germania va continua controalele la frontiere până după alegerile federale ce vor avea loc în a doua parte a anului viitor. Inițial, termenul stabilit pentru stoparea acestor controale a fost februarie anul viitor. Reprezentanții guvernului german au susținut că actualele controale la frontierele externe ale Europei nu funcționează suficient de bine. De asemenea, publicația germană a afirmat că deține informații potrivit cărora unii refugiați care au intrat în Germania ar fi fost teroriști
  • 11 decembrie – Un centru pentru refugiați din landul german Baden-Wuerttemberg a fost scena unor confruntări violente soldate cu răniți și cu arestarea a patru persoane. Forțele de intervenție au făcut o primă descindere la centrul din Bad Saeckingen sâmbătă noaptea (10 decembrie). Au pus capăt unei bătăi generale. În cursul zilei de duminică (11 decembrie), la centru au reizbucnit violențele între refugiați de diverse naționalități, cu participarea unor migranți veniți și din alte centre. Polițiștii au reușit să calmeze lucrurile timp de două ore, după care bătaia a reînceput. Polițiștii au intervenit din nou și au arestat patru persoane. Mai mulți migranți au ajuns la spital, unul dintre ei este în stare gravă
  • 16 decembrie – Aproape 7.200 de migranți și refugiați au murit sau au dispărut de la începutul anului, majoritatea în Marea Mediterană, o cifră care a crescut cu peste 20% față de 2015. Dintr-un total de 7.189 de morți sau dispăruți înregistrați până la această dată, 4.812 au murit încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia, Grecia, Cipru și Spania, a precizat Organizaţia Inernaţională pentru Migraţie.

Aceasta reprezintă în medie 20 de decese pe zi și bilanțul total ar putea încă să crească până la sfârșitul anului cu 200-300 de morți, a avertizat organizația într-un comunicat.

Aproape 360.000 de oameni au încercat să traverseze Mediterana de la începutul anului, iar acesta rămâne de departe cel mai periculos traseu, unde s-au înregistrat 60% din disparițiile la nivel global

actualizat la 18 decembrie 2016