Revista presei internaţionale – 25 februarie 2017

Interviul acordat de preşedintele american Donald Trump Agenţiei Reuters a generat numeroase reacţii în presa internaţională, în rândul analiştilor militari şi ai organizaţiilor specializate în controlul armamentului. Trump a afirmat că doreşte extinderea arsenalului nuclear al SUA şi a calificat Tratatul de limitare a armamentelor strategice între Rusia şi SUA drept ‘un acord unilateral’. Jon Rainwater, director executiv al Peace Action, a declarat pentru Washington Times că declaraţiile lui Donald Trump fac lumea tot mai nesigură pe zi ce trece. El a explicat că prin denunţarea noului Tratat START, Trump închide uşa unei şanse de extindere a acestuia. Comentariile preşedintelui american au fost criticate de experţii în controlul armamentului, scrie Financial Times. Aceştia şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea pentru modul în care Donald Trump a calificat noul START ca fiind unilateral. BBC NEWS îi citează pe reprezentanţii grupului independent Asociaţia Pentru Controlul Armelor, care arată într-un comunicat că dl Trump nu este bine informat cu privire la armele nucleare şi nu înţelege care este potenţialul lor distructiv. „Istoria Războiului Rece ne învaţă că nimeni nu poate câştiga cursa înarmărilor”, se mai arată în comunicat.
Ziarele italiene Corriere della Sera, Il Messagero şi La Stampa comentează şi ele pe marginea interviului acordat Agenţiei Reuters de Donald Trump. „Statele Unite nu vor să cedeze nimănui supremaţia în domeniul nuclear” – îl citează Corriere della Sera pe preşedintele american, iar Il Messagero subliniază că e pentru prima dată de când s-a instalat la Casă Albă că Trump relansează ideea necesităţii unei noi curse a înarmărilor. Rămâne de văzut – scrie La Stampa – ce impact vor avea vorbele lui Trump asupra noului acord START, cel din 2010, care prevede că din februarie 2018, Statele Unite şi Rusia trebuie să se limiteze la 30% din arsenalele lor nucleare.
Trump schimbă echilibrul nuclear – titrează Gazeta.ru. Tratatul START i se pare incorect preşedintelui SUA, Donald Trump. El este hotărât să revizuiască înţelegerea. Liderul american plănuieşte, de asemenea, să facă din ţara sa lider mondial în ce priveşte potenţialul nuclear. Moscova este de acord cu o ‘updatare’ în dialogul cu Washingtonul pe tema securităţii strategice.
Critica adusă Tratatului START de către preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost apreciată drept alarmantă de către şeful Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Consiliul Federaţiei, camera superioară a Parlamentului Rusiei, Konstantin Kosaciov, notează Izvestia şi Kommersant. „Este cea mai îngrijorătoare declaraţie a lui Trump de până acum pe tema relaţiilor cu Rusia”, a scris senatorul rus pe Facebook. Konstantin Kosaciov a afirmat că este absolut necesar să înceapă cât mai curând posibil consultări ruso-americane cu privire la viitorul tratatului START, care expiră în 2021. Sputnik News îl citează pe Leonid Sluţki, preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat a Rusiei: „Revenirea la războiul rece şi reluarea cursei înarmărilor va fi inevitabilă dacă Washingtonul intenţionează să deţină supremaţia în domeniul nuclear”.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat pentru o Europă cu mai multe viteze, în urma crizei care s-a declanşat în cadrul Uniunii Europene după votul britanic în favoarea Brexit. „Vrem ca UE să avanseze? Şi nu ar trebui ca aceia care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe ceilalţi, instituind o construcţie mai structurată, deschisă lumii întregii?”, a întrebat retoric Juncker, citat de La Libre Belgique, în cadrul unei conferinţe pe care a susţinut-o la Universitatea Catolică Francofonă din Louvain-la-Neuve, în apropiere de Bruxelles. Juncker a evocat o „orbită” diferită pentru ţările europene care vor mai multă sau mai puţină integrare. „Cred că trebuie să ne imaginăm continentul în cercuri concentrice”, a explicat şeful Comisiei Europene. Discursul liderului european este analizat şi de alte publicaţii europene, cum ar fi Business Insider, care menţionează că unele state, mai ales cele foste comuniste din Europa de Est, nu sunt favorabile acestei idei, care riscă să le încetinească dezvoltarea.
La mai mult de o săptămână după uciderea lui Kim Jong Nam, fratele vitreg al liderului nord coreean Kim Jong Un, poliţia malaeziană a anunţat că a fost descoperită substanţa cu care acesta a fost otrăvit. Este vorba de Neurotoxina VX, un lichid extrem de toxic folosit exclusiv ca armă chimică, explică The Guardian. Acelaşi ziar îl citează pe Khalid Abu Bakar, Inspectorul General al Poliţiei Malaeziene, care a informat că una din cele două femei suspecte că l-ar fi otrăvit pe Kim Jong Nam a avut de suferit din cauza acestei substanţe. Un expert în toxicologie a declarat însă pentru Newsweek că deşi este teoretic posibil să creezi o „otravă binară” din două componente chimice care separat ar fi inofensive şi extrem de toxice o dată combinate, în realitate, probabilitatea este foarte mică. „Este aeroportul din Kuala Lumpur infectat în prezent cu substanţa care l-a ucis pe Kim Jong Nam?” – titrează interogator Hindustan Times, care prezintă informaţii detaliate despre Neurotoxina VX, citând ca surse Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA şi Academia Naţională de Ştiinţe Americană.
Otrava folosită de atacatori este Neurotoxina VX, indoloră, inodoră şi deosebită de toxică, scrie ziarul belgian Le Soir. Urme de VX – clasificată de ONU ca armă de distrugere în masă – au fost găsite în eşantioanele prelevate din cavitatea bucală şi de pe ochii lui Kim Jong-Nam. Potrivit ziarului italian Corriere della Sera, guvernul malaezian este convins că este vorba de mâna regimului nord coreean şi a formulat acuzaţii directe bazate pe datele adunate într-o investigaţie neobişnuit de rapidă pentru un caz atât de complex şi cu mari implicaţii diplomatice. Ca răspuns, Coreea de Nord acuză Malaezia şi Coreea de Sud că au orchestrat un complot.

Daniela Sîrbu – Agenţia de presă RADOR