Recentul Summit european de la Roma, care a marcat împlinirea a 60 de ani de la semnarea actului fondator al proiectului european, a captat timp de mai multe zile atenţia presei internaţionale. Reuniunea de la Roma a încercat să reanime avântul UE, titrează EUObserver. 27 de lideri europeni şi-au reiterat angajamentul pentru integrare, pe fondul avertismentelor că unitatea blocului european rămâne fragilă, cu diviziuni adânci privind viitorul Uniunii după Brexit, notează The Wall Street Journal. Cu aceeaşi ocazie, citat de Il Giornale, Papa Francisc deplânge că „La 27 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Europa şi-a pierdut conştiinţa dramei familiilor separate, a sărăciei şi a mizeriei provocate de diviziuni”. În continuare, Suveranul Pontif a pledat pentru solidaritate şi, citat de La Stampa, a recomandat „Să nu fie doar parametri economici, ci şi principii, bogăţie, diversitate, exemple morale, idei”. Marşuri de sărbătorire a celor 60 de ani de existenţă a Uniunii au avut loc la Roma, Berlin, Varşovia, dar şi la Londra, consemnează The Independent. Sub lozinca „Uniţi pentru Europa”, zeci de mii de britanici au ieşit în stradă pentru a cere renunţarea la Brexit. Un eveniment similar a avut loc la Edinburgh, adaugă The Scotsman. Poate fi salvată Europa? întreabă The Economist şi răspunde: Pentru ca proiectul european să supravieţuiască încă 60 de ani, cheia este flexibilitatea. Dacă Uniunea nu poate îmbrăţişa diferenţierea, atunci riscă dezintegrarea, avertizează The Economist.
În Bulgaria, la alegerile parlamentare anticipate, partidul de centru-dreapta GERB a obţinut cele mai multe voturi, puţin peste 32%, în timp ce Partidul socialist a adunat în jur de 28% din voturi, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, anunţă Novinite. Bulgarii au votat sub privirile atente ale UE, Rusiei şi Turciei, titrează Europe Online Magazine. Este puţin probabil ca aceste alegeri să aibă o contribuţie însemnată la eradicarea corupţiei, critică The Economist, amintind că jumătate din populaţia ţării consideră că guvernanţii au o slabă performanţă în combaterea corupţiei, potrivit unui sondaj al Transparency International.
În Germania, partidul conservator al cancelarului Angela Merkel a obţinut o victorie într-un scrutin regional, în Saarland, cu circa 40% din voturi, spulberând speranţele social-democraţilor, care au obţinut în jur de 30% din voturi, au anunţat televiziunile ARD şi ZDF. CDU câştigă surprinzător de clar, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung, iar The Wall Street Journal subliniază că aceste alegeri sunt un important test pentru Merkel, înaintea votului naţional din septembrie.
La Moscova, mii de persoane au ieşit în stradă împotriva corupţiei guvernamentale, în cadrul unui val de demonstraţii în întreaga ţară, cerând demisia premierului Dmitri Medvedev, scrie The New York Times. Poliţia a operat peste 700 de arestări, reţinându-l şi pe liderul opoziţiei, Alexei Navalnîi, anunţă Stratfor. Aceste proteste par a fi cele mai ample izbucniri de nemulţumire care au loc în Rusia, de la demonstraţiile masive din 2011 – 2012, crede revista Time. Demonstraţiile de ieri sunt prima ciocnire publică dintre opoziţia rusă şi guvern, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2018, observă Newsweek, subliniind că Navalnîi însuşi vizează o candidatură, ca şi o revitalizare a mişcării de opoziţie.
Între timp, NATO îşi continuă eforturile multinaţionale de descurajare a acţiunilor Rusiei în Europa de Est, trimiţând un nou regiment în Polonia, informează Stars and Stripes, adăugând că garnizoana poloneză de la Orsyz, care va găzdui o mie de militari americani, este la circa 160 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad. Cel puţin 1350 de soldaţi americani, britanici şi români au fost trimişi în Polonia, anunţă Russia Today. Iar în Estonia ajung militari şi vehicule blindate franceze, tot în cadrul misiunii NATO. Astfel că, până în aprilie, Estonia va găzdui deja 300 de soldaţi francezi şi 800 britanici, completează Rusia Today. Într-un interviu pentru Foreign Policy, preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, care se poziţionează în prima linie a unui război neconvenţional împotriva expansionismului Moscovei, insistă ca SUA să staţioneze trupe permanente în ţara sa. Rusia nu reprezintă o ameninţare numai pentru Lituania, ci pentru întreaga regiune şi pentru întreaga Europă, avertizează Dalia Grybauskaitė în Foreign Policy, criticând comportamentul Moscovei în Kaliningrad, unde Vladimir Putin a desfăşurat rachete nucleare ce au capacitatea de a ajunge în capitale europene.
(Cristina Zaharia, RADOR)
