Revista presei internaţionale – 4 aprilie 2017

Explozia de la metroul din Sankt-Petersburg a concentrat atenţia presei şi a comunităţii internaţionale. Miniştrii de Externe din UE şi-au exprimat îngrijorarea legată de deflagraţia soldată cu zeci de victime, a anunţat EUObserver, după ce preşedintele rus Vladimir Putin, aflat în oraş, a afirmat că un atac terorist este principala ipoteză, potrivit The New York Times. Anchetatorii au deschis un dosar pentru act terorist şi au fost emise mandate de arestare pentru doi suspecţi, informează Interfax. Vizita lui Putin a continuat fără modificări, ca şi întâlnirea cu omologul său din Belarus, Alexander Lukaşenko, menţionează Newsweek, în timp ce Stratfor crede că momentul atacului este semnificativ, actul fiind comis chiar după ce Putin a participat la un eveniment politic anual menit să consolideze încrederea populaţiei în preşedinte. Ca urmare a atacului din Rusia, Turcia a sporit măsurile de securitate la metroul din Ankara, anunţă Haberturk, iar Ministerul francez de Interne a luat decizia de a creşte gradul de securitate pentru transporturi în zona Parisului, adaugă Le Monde.

În Lituania, serviciile de securitate iau foarte în serios ameninţarea campaniilor de dezinformare orchestrate de Moscova, menite a destabiliza regiunea, subliniază The Guardian. Mai mult, înalţi oficiali de la Vilnius atenţionează că Rusia ar avea capacitatea de a lansa un atac în ţările baltice în 24 – 48 de ore de la avertisment, adaugă ziarul britanic. Această evaluare reprezintă un semnal pentru ca NATO să îmbunătăţească viteza cu care poate reacţiona la un astfel de scenariu, a declarat ministrul lituanian al Apărării, citat de The Guardian, care aminteşte că Germania va conduce o unitate de o mie de soldaţi, inclusiv din Olanda, Norvegia şi Luxembourg, ce va fi staţionată în Lituania, pe fundalul temerilor legate de intenţiile lui Putin în ţările baltice. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat declaraţiile autorităţilor din Lituania drept o manifestare de rusofobie isterică, citează Russia Today.

La Chişinău, preşedintele moldovean Igor Dodon a semnat un memorandum de cooperare între Republica Moldova şi Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), cu ocazia unui Forum internaţional care a avut loc în oraş, potrivit agenţiei Infotag. La rândul său, premierul ţării, Pavel Filip, a declarat că Memorandumul cu Uniunea Eurasiatică „nu va fi ratificat de Parlament şi nu va produce niciun efect juridic”. În acelaşi timp, parcursul european al Chişinăului a fost discutat la Luxemburg, la cea de-a 11-a reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, iar comisarul UE pentru politica de vecinătate şi extindere, Johannes Hahn, a încurajat procesul de modernizare a ţării pe baza modelului european, notează Moldpres.

Alegerile prezidenţiale din Serbia au fost câştigate detaşat, din primul tur, de fostul premier Aleksandar Vucic, anunţă Courrier International, citând presa din regiune. Vucic şi-a confirmat popularitatea enormă, constată Beta, dar Politika ironizează: „Vucic triumfă într-o cultură a sărăciei”. Blic apreciază că este greu de imaginat ca Vucic să se limiteze la rolul ceremonial rezervat preşedintelui, după ce a deţinut controlul puterii ca premier. Opoziţia va trebui să îşi schimbe strategia faţă de Vucic, crede Balkan Insight, iar Foreign Policy se întreabă cu cine va flirta mai mult noul preşedinte al Serbiei, cu Moscova sau cu Uniunea Europeană? Afinitatea Serbiei faţă de Rusia datează de secole şi este rodul patrimoniului comun slav ortodox, dar asta nu înseamnă că preşedintele Vucic va abandona Bruxelles-ul pentru Moscova, opinează revista americană. Serbia rămâne o ţară candidată la aderarea europeană, aminteşte Foreign Policy, iar în 2013 a semnat un acord de asociere cu Bruxelles-ul, menit a apropia treptat legislaţia ţării de standardele europene.

Cristina Zaharia- RADOR