Revista presei internaţionale – 11 aprilie 2017

În aşteptarea întâlnirilor pe care secretarul de stat american, Rex Tillerson, le va avea marţi şi miercuri la Moscova, presa internaţională observă o amplificare a tensiunilor între cele două mari puteri, după bombardamentele americane lansate asupra unei baze militare din Siria.
„Relaţiile SUA-Rusia se prăbuşesc la noi niveluri minime”, în timp ce Washingtonul adoptă o „atitudine dură împotriva lui Assad”, cerând Rusiei să-şi retragă sprijinul pentru dictatorul sirian, constată Washington Post.  În ajunul primei sale călătorii diplomatice la Moscova, secretarul de stat american Rex Tillerson a făcut comentarii dure la adresa guvernului rus, numind Rusia incompetentă pentru că a permis Siriei să-şi păstreze arsenalul chimic şi acuzând Kremlinul că încearcă să influenţeze alegerile din Europa prin utilizarea aceloraşi metode folosite în SUA, detaliază New York Times, comentând că declaraţiile lui Tillerson par a arăta că relaţiile Americii cu Rusia au revenit la normal: adică la o relaţie de „fricţiuni, neîncredere şi de eforturi reciproce de a-şi submina una alteia cuceririle”.
Replica Moscovei este pe măsură. Acţiunile SUA în Siria demonstrează „lipsa totală de voinţă” în direcţia cooperării şi de a lua în considerare „interesele şi îngrijorările” altor actori în regiune, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Russia Today.
Criza siriană a dominat şi întâlnirea miniştrilor de externe ai celor mai puternice 7 state industrializate ale lumii, reuniţi luni în Italia, constată USA Today, scopul fiind, potrivit Fox News, exercitarea de presiuni asupra Rusiei pentru a-şi reconsidera sprijinul acordat dictatorului sirian Bashar al Assad. Potrivit The Independent, ministrul britanic de externe impune chiar şi un ultimatum Rusiei care trebuie să aleagă fie să continue să-l susţină pe Assad, înfruntând noi sancţiuni din partea comunităţii internaţionale, fie să se alăture puterilor occidentale în lupta împotriva militanţilor islamişti din Orientul Mijlociu şi în eforturile de reconstruire a Siriei. „Lupta împotriva terorismului nu poate fi eficientă dacă ea nu va fi corelată cu rezolvarea situaţiei din Siria”, avertizează şi ministrul francez de externe, Jean-Marc Ayrault, citat de The Guardian.
În Europa de Est, apropierea de Rusia şi avertismentul lansat de preşedintele american Donald Trump că sprijinul militar al SUA poate depinde de banii cheltuiți pentru apărare de ţările NATO determină statele din regiune să-şi crească cheltuielile militare, constată Bloomberg. „România, Lituania și Letonia – conștiente de frontierele lor comune, terestre ori maritime, cu fostul lor stăpân sovietic – sunt în spatele celui mai mare progres al acestui an. Alte state din prima linie, precum Estonia și Polonia, cheltuiesc și ele mai mult (ca procent) decât membrii occidentali, atingând ori depășind plafonul orientativ de 2% din PIB stabilit de alianța de 28 de țări”, detaliază Bloomberg şi conchide: cei care se simt „cel mai expuși” la pericolul din partea Rusiei „sunt în general mai pregătiți să-și mărească bugetele apărării”.
Pe de altă parte, colaborarea nord-atlantică îşi continuă cursul, după cum constată The United States Army sub titlul  „Artileria grea soseşte în România”. Site-ul american vorbeşte despre descărcarea la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a unor vehicule militare de elită ce vor fi folosite de forţele americane şi române pentru exerciţii comune în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve, o misiune NATO între SUA şi partenerii lor europeni, care promovează stabilitatea regională şi descurajează agresiunea în toată Europa.
Pe plan european, Angela Merkel doreşte consolidarea vocilor liberale în UE, temându-se ca nu cumva după retragerea Marii Britanii, o susţinătoare a pieţelor libere şi a disciplinei financiare, politica economică a UE să încline în favoarea ţărilor din sudul european, care, în frunte cu Franţa şi Italia, vor mai multe intervenţii din partea statului cu mai multe cheltuieli de la buget, remarcă Financial Times. Deşi Germania doreşte să menţină axa franco-germană cât mai puternică în inima Europei, Berlinul constată că în privinţa unei politici economice austere aliaţii săi sunt tot mai puţini, mai scrie revista economică. Tot Financial Times publică un articol de opinie extrem de critic la adresa premierului ungar Viktor Orban, numindu-l „dușmanul din interior al Europei”. „Ungaria primește mari subvenții de la Bruxelles, însă guvernul lui Orban nesocotește sistematic regulile clubului european și valorile împărtășite ale democrației”. Cele mai recente exemple sunt ameninţarea cu închiderea a Universităţii Centrale Europene, un bastion al independenței academice și al gândirii libere, finanțate de filantropul miliardar George Soros şi campania anti-UE cu reclame în ziare și pe panouri publicitare care proclamă „Haideți să oprim Bruxelles-ul!”. „Ironia face că Orban este membru al Partidului Popular European”, reprezentat în principal de creștin-democrați, „ai căror strămoși au fost arhitecții integrării europene în anii ’50”.”Acum însă popularii nu numai că îi tolerează pe populiștii de extrema dreaptă precum Orban în rândurile lor, dar mai sunt și orbi la faptul că acest lider ungar încearcă să acceadă la conducerea europeană, acțiune cu potențialul de a distruge din interior curentul creștin-democrat, și UE odată cu el”, conchide Financial Times.
Încheiem cu concluzia profesorului de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Vasile Puşcaş, care într-un interviu pentru site-ul Euractiv avertizează că „Adevărata problemă a UE este lipsa unui „șofer bun”, care să ofere o „conducere reală și o viziune europeană valoroasă”.

(Carolina Ciulu)