Revista presei internaţionale – 24 aprilie 2017

Comunitatea internaţională urmăreşte cu maximă atenţie cursa prezidenţială din Franţa. „Incertitudine, teamă, suspans”, titrează Courrier International. Centristul pro-european Emmanuel Macron şi candidata de extremă dreapta anti-Europa, Marine Le Pen, se vor confrunta în cel de-al doilea tur de scrutin, anunţă Le Monde. De la Washington la Londra, de la Montreal până în America de Sud, s-a înregistrat un vot masiv al alegătorilor francezi, dezamăgiţi de partidele politice tradiţionale, neîncrezători în perspectivele economice ale ţării lor şi nesiguri cu privire la rolul ei în Europa şi în lume, observă Stratfor. Scrutinul francez s-a desfăşurat pe fondul unor măsuri speciale de securitate, cu implicarea a 50.000 de forţe de ordine şi 7.000 de soldaţi, în urma incidentului petrecut joi, în centrul Parisului, aminteşte Le Figaro. După votul pentru Brexit, alegerea lui Donald Trump în SUA, şi un vot pentru sporirea puterii preşedintelui Turciei, bătălia pentru liberalism s-a mutat în leagănul Iluminismului, opinează The Economist, subliniind că nu numai soarta Franţei este în joc, ci şi a Uniunii Europene. Dar, indiferent cine va fi preşedinte, va moşteni o populaţie divizată, o economie greoaie, tensiuni rasiale şi religioase exacerbate de atacurile jihadiste, pe fondul unei nemulţumiri faţă de Bruxelles, continuă revista britanică şi conchide: în locul unor dispute la Palatul Elysée, Franţa are acum nevoie de un preşedinte care să asigure reforme.

Aflat în prima sa vizită oficială în Israel, secretarul american al Apărării, James Mattis, a subliniat că acordul nuclear dintre puterile mondiale şi Iran rămâne valabil şi a reiterat că orice alte probleme sunt separate de acesta, consemnează Defense News. În acelaşi timp, aviaţia israeliană se înnoieşte cu trei avioane de luptă americane F35, care se vor adăuga altor două asemenea aeronave, deja sosite în decembrie, anunţă Haaretz. Israelul va avea în total 50 de asemenea aeronave ultramoderne, până în 2022, adaugă Jerusalem Post. Preşedintele Israelului, Reuven Rivlin, a declarat că aceste dotări de ultimă generaţie vor schimba regulile jocului în regiune, citează Arutz Sheva.

Şi România şi-a anunţat intenţia de a-şi spori capacitatea de apărare, prin procurarea de sisteme Patriot americane, a confirmat compania care le produce, citată de Defense News. Rachetele Patriot vor face parte dintr-un sistem integrat de apărare aeriană, care include şase avioane de luptă F-16, pe care Bucureştiul le-a cumpărat recent, scrie publicaţia ameericană, subliniind că achiziţiile făcute de România vor contribui la creşterea numărului de sisteme Patriot instalate în străinătate, în special în Europa. În plus, şi Polonia este în curs de finalizare a unei înţelegeri privind achiziţionarea unor sisteme Patriot.

În tonul unei retorici belicoase, pentru a-şi demonstra puterea militară, Coreea de Nord a declarat că ar putea să scufunde un portavion american, care efectuează împreună cu două nave de război japoneze exerciţii militare în vestul Oceanului Pacific, relatează Reuters, citând ziarul local Rodong Sinmun. Autorităţile de la Phenian susţin că Washingtonul „ar planifica un atac cu arme chimice împotriva sa” şi ar dori „să supună naţiunea coreeană unui dezastru fără precedent”, menţionează La Stampa, citând acelaşi ziar nord-coreean. În acelaşi timp, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a declarat în China Daily că sunt destule confruntări şi demonstraţii de forţă în prezent, şi a făcut apel la calm. Lumea este îngrijorată în legătură cu posibilitatea lansării unei noi curse a înarmării nucleare, scrie Les Echos. După «visul» lui Barack Obama despre o lume fără arme nucleare, repede uitat, Donald Trump va trebui să se confrunte cu provocările armelor de distrugere în masă. Şi, dacă desfăşurarea forţelor nucleare în timpul Războiului Rece avea ca obiectiv descurajarea americanilor şi a ruşilor de a deschide ostilităţile, aminteşte Les Echos, astăzi nu este sigur că doctrina disuasiunii va mai funcţiona. Potrivit datelor prezentate de Federation of American Scientists, există în prezent 14.900 de focoase nucleare – desfăşurate, stocate sau în aşteptarea dezmembrării – peste 90 % dintre ele fiind deţinute de Rusia şi de SUA. Este o reducere faţă de vârful Războiului Rece, cu 70.300 de arme nucleare în 1986, dar rămâne un arsenal încă suficient pentru a distruge planeta.

Cristina Zaharia – RADOR