Primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze, cu o miză uriaşă pentru Europa, ţine capul de afiş al presei internaţionale. „Macron-Le Pen, un nou cutremur”, titrează Le Figaro, în timp ce Le Monde vorbeşte despre „bulversarea peisajului politic” explicând că cele două partide tradiţionale care au alternat la putere decenii întregi sunt pentru prima dată absente din turul al doilea. Acest lucru nu i s-a mai întâmplat niciodată dreptei franceze, iar scorul scăzut înregistrat de socialişti trimite partidul cu un secol în urmă, consideră cotidianul francez. Însă dincolo de ruptura majoră de politica tradiţională, Washington Post consideră că aceste alegeri deschid o nouă dispută asupra diverselor viziuni referitoare la identitatea Franţei şi a Europei. „Le Pen, care ar trebui considerată mai degrabă o socialistă naţionalistă, ar dori să scoată Franţa din toate instituţiile internaţionale, inclusiv din UE şi NATO, să blocheze frontierele, să limiteze comerţul şi să impună o economie de stat aproape marxistă. Alegătorii ei sunt pesimişti în privinţa prezentului şi tânjesc după o altă Franţă. Partidul său, Frontul Naţional, este prezent de zeci de ani în politica franceză şi a fost eminamente zgomotos mai ales prin opoziţia manifestată faţă de imigraţie. De cealaltă parte se află Macron, a cărui mişcare complet nouă, En Marche, reprezintă un centru radical. Macron susţine pieţele financiare, dar spune că e credincios „solidarităţii colective”. Alegătorii săi sunt ceva mai optimişti cu privire la viitor, sprijină Uniunea Europeană şi integrarea Franţei pe continent şi în lume”, îşi încheie Washington Post descrierea făcută celor doi candidaţi. Astfel, în turul al doilea lupta se va da între social-liberalism şi naţionalism, între deschidere şi izolare, între ideea de Europă unită şi cea a unei Franţe singure, constată Liberation. Le Monde avertizează că deşi într-un prim tur marcat de prezenţa unui număr mare de candidaţi eurosceptici sau chiar eurofobi, în final, pe primul loc s-a situat candidatul care s-a declarat cel mai pro-european, pericolul încă nu a trecut. Prin urmare, ziarul îndeamnă deschis la un front comun de respingere a extremei-drepte, avertizând că Marine Le Pen a stabilit un nou record de voturi pentru partidul său, care, în viziunea Le Monde, „este incompatibil cu oricare din valorile noastre, cu istoria şi identitatea noastră”.
Politicienii francezi, în frunte cu însuşi actualul preşedinte, au început să-şi declare deschis sprijinul pentru Emmanuel Macron, iar potrivit site-ului Euractiv, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, consideră aceste alegeri un referendum pentru rămânerea Franţei în Uniunea Europeană. Europa, la rândul ei, „îl aplaudă pe Emmanuel Macron şi îi urează noroc în următorul tur”, constată Jornal Economico. Berlinul răsuflă uşurat, considerând că succesul lui Macron creşte speranţele că cel mai important partener european al Germaniei va înfrâna valul populist care ameninţă să distrugă Uniunea Europeană, scrie Handelsblatt.
Financial Times se întreabă ce va însemna o victorie a lui Macron pentru Brexit, iar răspunsul dat şi de alte ziare britanice, precum The Telegraph sau Express, este că o astfel de victorie va face Brexitul mai dur pentru Londra. Bloomberg observă o dezamăgire şi în Rusia pentru faptul că favorita Kremlinului, Marine Le Pen, s-a situat pe locul doi, şi citează parlamentari şi analişti ruşi care consideră că alegătorii francezi ar fi sub presiunea Uniunii Europene şi a Germaniei. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia Interfax, a dezminţit că Moscova ar sprijini vreun candidat la preşedinţia Franţei, susţinând că Moscova respectă alegerea poporului francez. Russia Today nu uită însă să-şi exprime îngrijorarea că „Macron va genera o Franţă slabă, exact cum îşi doreşte Bruxelles-ul şi Berlinul”. „Succesul lui Macron, înfrângerea lui Putin”, conchide cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, amintind că Moscova a sprijinit-o financiar pe Le Pen, dar că şi-a investit speranţele şi în alţi doi candidaţi pro-ruşi, republicanul François Fillon şi neo-comunistul Jean-Luc Melenchon, aşteptând ca o victorie a acestora să schimbe atitudinea Parisului faţă de sancţiunile la adresa Moscovei, faţă de conflictul din Ucraina şi recunoaşterea anexării Crimeii sau să ducă la o slăbire a Europei, prin retragerea Franţei din UE.
Între timp, luni, UE şi Rusia au analizat căile de restabilire a cooperării, în prima vizită efectuată la Moscova de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini, notează agenţia Tass. În timpul discuţiilor a fost abordată şi problema sancţiunilor aplicate Rusiei pe care ministrul rus Serghei Lavrov le consideră „parte a celorlalte probleme care s-au acumulat în relaţiile noastre”, relaţii care, potrivit lui Lavrov „trec printr-o perioadă dificilă”, mai scrie agenţia rusă. Deutsche Welle observă că Uniunea Europeană rămâne fermă şi susţine că deşi doreşte legături mai strânse cu Rusia, divergenţele legate de intervenţiile Moscovei în Ucraina şi Siria rămân, iar sancţiunile nu vor fi ridicate. Le Monde constată că deşi cei doi demnitari au făcut eforturi să vorbească despre cooperare, interese comune şi necesitatea ameliorării relaţiilor, întâlnirea s-a dovedit a fi, în final, „un dialog al surzilor”. (Carolina Ciulu)/cciulu/denisse
