Campania electorală franceză concentrează atenţia întregii Europe zilele acestea, pentru că, după cum se subliniază într-o scrisoare publicată în Euractiv de 13 foşti miniştri europeni de externe, printre care şi Mircea Geoană, este de o importanţă colosală pentru viitorul Europei cine va fi preşedintele Franţei. Explicând că alegerea este între un candidat care se prezintă drept un partener al celorlalte state membre UE şi un candidat care doreşte închiderea graniţelor franceze faţă de restul Europei, cei 13 foşti miniştri pledează pentru susţinerea lui Emmanuel Macron, cel care ar menţine „Franţa pe care o ştim şi o iubim într-o Europă puternică şi coezivă”. Miercuri seară, confruntarea dintre centristul Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, de extremă dreaptă, a atins punctul culminat într-o dezbatere considerată de presa internaţională drept „cea mai violentă” din istoria recentă franceză, după cum constată Les Echos. Văzută de New York Times drept o „încăierare în stilul televiziunii americane mai curând decât o discuţie raţională, aşa cum au obiceiul francezii”, dezbaterea a fost, în opinia The Guardian „epuizantă şi mai bogată în insulte decât în detalii privind politicile” celor doi candidaţi. Învingător a fost declarat Macron, care, potrivit Le Soir, a reuşit să convingă 63% dintre francezi. Tot Macron a primit joi susţinerea fostului preşedinte american Barack Obama, care printr-un mesaj video, şi-a exprimat deschis admiraţia pentru campania candidatului centrist care „apară valorile liberale” şi care „se adresează speranţelor francezilor şi nu fricilor lor”, remarcă Le Figaro. Le Pen în schimb este „campioana unui extremism gata să profite de toate fricile, să adâncească toate fracturile şi să stârnească toate fantasmele”, consideră Le Monde. Totuşi Marine Le Pen se bucură de aprecierea celebrului actor Gérard Depardieu care, într-un interviu pentru Il Corriere della Sera, consideră că „Macron este ca albuşul, nu are niciun gust, în timp ce Marine este o actriţă mai bună”.
Lupta electorală încinge spiritele între Londra şi Bruxelles. Miercuri, potrivit The Telegraph, premierul Theresa May a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să influenţeze în mod „deliberat” rezultatul alegerilor parlamentare de luna viitoare din Marea Britanie. „Încercând să întoarcă poziţia tot mai dură a liderilor UE în avantajul ei”, May a pretins că „unele persoane de la Bruxelles vor să saboteze Brexitul” şi că „unii politicieni şi oficiali europeni au recurs la ameninţări”, explică The Times. „Suntem prea ocupaţi ca să ne amestecăm în alegerile voastre” a replicat joi, zeflemitor, Comisia Europeană, constată Daily Mail. Business Insider atrage atenţia că „bizara teorie a Theresei May cu privire la o conspiraţie UE împotriva Marii Britanii a făcut ca un Brexit extrem să fie mult mai probabil”. Ideea este întărită şi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care, potrivit The Independent, avertizează că discuţiile despre Brexit ar putea deveni imposibile după atacurile lansate de May împotriva Bruxelles-ului. Atitudinea Theresei May este criticată de o bună parte din presa britanică, The Guardian considerând că în relaţiile cu UE May „vorbeşte tare, dar deţine un băţ scurt”. În timp ce admite că prosperitatea şi securitatea economică a tuturor este pusă în pericol de Brexit, Theresa May începe să arunce vina în spinarea Bruxelles-ul pentru un eventual eşec al negocierilor, constată The Independent.
Între timp, în Europa, de la vest la est, drapelul UE îşi ia o mică revanşă, remarcă Le Monde, notând că „revolta contra populismului se organizează pe întregul continent”. „Dispreţuit de adversarii UE, stindardul european a devenit semnul mobilizării generaţiei tinere, preocupate să apere valorile şi realizările deceniilor de viaţă comună. De câteva luni, drapelul european, cu cele 12 stele ale sale pe fond albastru, este fluturat succesiv pe străzile din Varşovia, Londra, Berlin, Bucureşti, Paris sau Budapesta, de generaţia Erasmus, tânără şi titrată, care vrea să exprime acelaşi mesaj, dar cu nuanţe adecvate capitalelor lor: da, Europa este atractivă şi trebuie să o apărăm în faţa ascensiunii euroscepticismului şi populismului”, detaliază Le Monde. „Iarna aceasta, drapelul european a fost de asemenea fluturat amplu în giganticele manifestaţii din România” mai scrie cotidianul francez, explicând că „pentru tineretul educat şi deschis, care protesta faţă de slăbirea luptei anticorupţie de către guvernul social-democrat abia constituit, drapelul european era simbolul independenţei justiţiei, în mare măsură considerată un câştig al aderării la UE”.
Noile proteste anticorupţie sunt şi ele prezente în presa internaţională. „În România, demonstranţii au ieşit în stradă contra legii care-i iartă pe corupţi”, titrează Ria Novosti, în timp ce Le Figaro detaliază că „la trei luni după un protest popular de o amploare fără precedent”, „câteva sute de manifestanți au protestat la București împotriva unui amendament legislativ care intenționează să îi grațieze pe unii condamnaţi pentru corupție”. După proteste, „senatorii români au renunţat la planul de graţiere a delictelor de corupţie” remarcă The New York Times, notând că senatorii români au renunţat joi la propunerea pe care o aprobaseră cu o zi înainte şi că premierul Sorin Grindeanu şi liderul social-democrat Liviu Dragnea au declarat amândoi că nu susţin amendamentele care urmăreau includerea delictelor de corupţie în proiectul legislativ privind graţierea unor deţinuţi. Citând declaraţiile preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu că lupta împotriva corupţiei a ajuns la „excese” şi că legislaţia anti-corupţie trebuie revizuită, agenţia rusă Ia Regnum titrează „Amnistierea corupţilor din România: cetăţenii – contra, legiuitorii – pentru”. (Carolina Ciulu)/cciulu