Ştirea lansată luni seara de Washington Post cum că preşedintele Donald Trump a dezvăluit Rusiei informaţii clasificate în cadrul unei întâlniri avute la Casa Alba cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov a provocat o adevărată furtună în presa americană şi nu numai. New York Times detaliază că informaţiile vizau o iniţiativă privind Statul Islamic şi că ar fi provenit de la un aliat din Orientul Mijlociu care îşi păzeşte cu stricteţe propriile secrete şi care ar fi cerut să nu fie transmise pe scară mai largă în cadrul guvernului american şi nici altor aliaţi, considerându-le sensibile.”Dezvăluirea de către Trump nu pare a fi fost ilegală – preşedintele are autoritatea de a declasifica aproape orice. Dar transmiterea informaţiei fără permisiunea expresă a aliatului care a furnizat-o constituie o încălcare majoră a etichetei spionajului şi ar putea periclita o relaţie crucială de schimb de informaţii”, mai explică New York Times. Marţi, în două mesaje postate pe Twitter, preşedintele Trump şi-a clamat „dreptul absolut” de a împărtăşi „fapte cu privire la terorism” şi siguranţă aeriană cu Rusia, în speranţa că va determina Moscova să se implice mai mult în lupta împotriva ISIS, scrie Los Angeles Times. Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a catalogat, aceste relatări de presă ca fiind „un absolut nonsens”, scrie agenţia rusă Tass, iar oficiosul moscovit Sputnik publică opinia unui analist rus care consideră că acest nou scandal de presă arată că încercările de discreditare a lui Trump şi lupta acestuia cu sistemul american continuă.
Ştirea este luată în serios de Congresul american. Potrivit Washington Post, un număr tot mai mare de congresmeni republicani şi democraţi cer să fie predată transcrierea convorbirilor purtate săptămâna trecută la Casa Albă cu oficialii ruşi. Republicanul John McCain, şeful comisiei pentru serviciile armate din Senat, citat de Washington Examiner, a avertizat că această dezvăluire ar putea determina serviciile secrete aliate să aibă rezerve în a schimba informaţii cu America. În plus, The Guardian atrage atenţia că „aliaţii din Orientul Mijlociu pot fi expuşi unor riscuri fizice şi politice ca urmare a divulgării lui Trump”. „În mare parte a Orientului Mijlociu nu se manifestă prea multă afecţiune pentru Rusia aflată în ascensiune şi nici prea multă încredere. Puţine state din Golf, precum Arabia Saudită şi Iordania, se simt bine aflând că Moscova le ştie secretele sau că Trump este gata să le împărtăşească”, explică The Guardian.
Pe Bătrânul Continent, noul preşedinte francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel se declară hotărâţi să reconstruiască Uniunea Europeană, fiind pregătiţi să modifice tratatele europene, dacă va fi nevoie, notează EuObserver. Potrivit Diario de Noticias, cei doi au susţinut un nou dinamism în relaţia franco-germană, iar Merkel a anunţat organizarea în scurt timp a unui „consiliu de miniştri franco-german pentru a prezenta proiecte bilaterale”. Noul tandem Paris-Berlin trebuie să-și asume pe deplin rolul de forță de coeziune într-o construcție europeană distinctă, avertizează Le Monde, citând opinia unor specialişti de la un centru de analiză franco-german. „Trebuie să se renunţe la iluzia că toate statele membre vor putea ajunge la acelaşi nivel de integrare” de aceea „trebuie să li se permită statelor dispuse și capabile să-şi consolideze integrarea să facă acest lucru fără a le mai aștepta pe celelalte”, mai scrie Le Monde, precizând că „procesul rămâne deschis şi pentru alte state care doresc să participe în mod activ”. New York Times consideră chiar că anul 2017 ar putea fi „anul Europei”. „Macron şi Merkel sunt deopotrivă europeni pasionați”, iar „amenințările lui Putin, politica externă americană fără nicio valoare a lui Trump și îngustimea de minte a Marii Britanii – alături de o revenire economică europeană ce prinde avânt – au creat o oportunitate unică de a se reaprinde visul unei Europe în curs de federalizare”, mai scrie cotidianul american.
Într-adevăr, economia europeană pare să meargă foarte bine, înregistrând o creştere de 2% la nivelul UE şi de 1,7% în zona euro în primul trimestru al acestui an, observă publicaţia elenă To Proto Thema, care constată cu tristeţe că doar Grecia continuă să se afle în recesiune pentru al doilea trimestru consecutiv. În plus, guvernul grec are de înfruntat în aceste zile critici dure din partea societăţii greceşti care reacţionează dur la votarea în parlament a unor noi măsuri de austeritate, observă şi ziarul Kathimerini.
În Europa de Est, veştile sunt însă îmbucurătoare, înregistrându-se cifre foarte bune privind creşterea PIB-ului, constată Financial Times. „Prima pe listă, România, a generat o creștere de 1,7% în primul trimestru, conform datelor preliminare, faţă de rezultatul din trimestrul trecut, făcând praf prognozele economiștilor care se așteptau la o încetinire. Comparativ cu anul precedent, creșterea a fost de aproximativ 5,7%”, detaliază revista economică britanică. „România: creșterea s-a accelerat în trimestrul întâi”, titrează Le Figaro. „Încă din 2016 PIB-ul românesc crescuse cu 4,8%, cea mai ridicată valoare de după 2008 și un record în cadrul UE”, iar ” în primul trimestru 2017 creșterea economică a României a fost mai puternică decât se anticipa”, deşi creditorii internaționali considerau estimările Bucureştiului pentru 2017 drept „exagerat de optimiste”, explică ziarul francez. „Această bună performanță economică pare să susțină previziunile guvernului social-democrat, care contează pe o creștere anuală de 5,2%”, conchide Le Figaro. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
