RADOR, 5 iunie 2017 – Începe o săptămâna importantă pentru politica externă a României, marcată de vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Statele Unite şi întâlnirea pe care o va avea cu Donald Trump. „Pe 9 iunie, preşedintele României va deveni primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est pe care îl va primi după alegerea sa noul preşedinte american”, scrie publicaţia „Magyar Nemzet” şi comentează că „La Washington, România devansează guvernul ungar”. Deşi la început „Bucureştiul a fost total surprins de victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale”, „nu a trebuit să treacă multă vreme până când diplomaţia de la Bucureşti şi-a revenit din surpriza provocată de victoria magnatului imobiliar şi a reuşit să se adapteze la noua situaţie şi la noile aşteptări de la Washington. Dintre liderii statelor membre NATO, preşedintele român Klaus Iohannis a fost primul care a promis că ţara sa va respecta condiţia stabilită de Trump, în consecinţă România a majorat încă din acest an cheltuielile alocate apărării la peste două procente din PIB”, mai arată Magyar Nemzet. Iar Regnum din Rusia titrează „România este un aliat de încredere” şi arată că „Donald Trump şi Klaus Iohannis intenţionează să discute despre ‘aprofundarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și problemele relațiilor bilaterale’. De asemenea, preşedintele României doreşte să-l asigure pe preşedintele SUA că ‘România rămâne angajată ca un partener de nădejde al Statelor Unite ale Americii’. Regnum aminteşte totodată că preşedintele Iohannis a fost invitat de onoare la Forumul Mondial al Comitetului Evreiesc American pentru a-i fi oferită medalia Light Unto the Nations – „cea mai înaltă distincție a organizației care se acordă șefilor de state și de guverne, în semn de recunoaștere a influenței internaționale în domeniul păcii, securității, democrației, pentru promovarea valorilor umane”. Comentând anunţul preşedintelui Trump potrivit căruia SUA se vor retrage din acordul de mediu de la Paris, la Vanguardia scrie că „SUA au abdicat de la supremația lor mondială în lupta împotriva schimbării climatice”. „În numele economisirii, al locurilor de muncă, al consumatorilor, în numele intereselor pe termen scurt, Donald Trump a retras SUA din Acordul de la Paris”, despre care a zis că „ne pedepsește” și avantajează alte țări. În schimb, arată Vanguardia, „Republica Populară Chineză și, într-un plan secund, Uniunea Europeană, au preluat deja postul vacant în lupta împotriva schimbării climatice”. Iar Corriere Della Sera, din Italia, notează că „Europa îi răspunde lui Trump: Acordul de la Paris nu este negociabil”. O „criză diplomatică” se prefigurează în zona Golfului Persic, scrie presa internaţională făcând referire la decizia mai multor state arabe de a izola Qatarul, pe care îl acuză că sprijină organizaţiile teroriste. Ziarul turc Hurriyet precizează că Arabia Saudită, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Yemen şi Libia au luat măsuri la nivel diplomatic dar şi economic împotriva Qatarului. De fapt, comentează publicaţia turcă, „această mişcare este un rezultat al politicii de încercuire a Iranului, pusă în aplicare odată cu venirea la putere în SUA a lui Donald Trump. În cursul vizitei pe care a făcut-o luna trecută în Arabia Saudită, Trump a clarificat această politică şi a transformat Arabia Saudită în cartierul general al asediului împotriva Iranului. Acordul militar de sute de miliarde de dolari încheiat cu Riadul este un rezultat al acestei politici”. În Marea Britanie, actualitatea este dominată de subiectul atentatului din Londra şi de alegerile generale care vor avea loc în cursul acestei săptămâni. Cele două teme par legate, în opinia ziarului The Guardian, care titrează „Planurile antiteroriste ale premierului Theresa May sunt greșite”. Amintind că liderul laburist Jeremy Corbyn a acuzat-o pe doamna May că în perioada în care era ministru de interne a „încercat să protejeze ieftin publicul, reducând 20.000 de posturi din poliţie”, The Guardian arată că premierul a adus în cel mai recent discurs – cităm – cea mai explicită pledoarie a ei în favoarea unei poliții a gândurilor, în locul uneia a faptelor”. Decizia este greşită, arată The Guardian, motivând că „Dna May nu ar fi trebuit să amestece la un loc criminali cu musulmani pașnici care sunt mai degrabă tradiționaliști decât violenți, chiar dacă îi va fi convenabil din punct de vedere politic să folosească un asemenea limbaj”. Astfel se prefigurează şi al doilea subiect important al agendei britanice, alegerile generale din 8 iunie. „Cine va câştiga?” se întreabă The Telegraph şi arată că premierul conservator May conduce în cele mai recente sondaje, deşi a pierdut recent din intenţiile de vot. Ziarul informează că singura dată când alegerile nu au fost organizate joi a fost în 1931. Dar de ce este atât de specială ziua de joi? Pentru că în mod tradiţional, este ziua de cumpărături în Regatul Unit, când oamenii forfotesc plini de voie bună prin oraşul natal, punctează The Telegraph.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
