Un nou element vine să complice ancheta în care este implicat preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, privind eventuale legături secrete cu Rusia în timpul campaniei electorale. Trump este investigat pentru posibila obstrucţie a justiţiei în anchetă, scrie The Washington Post. Decizia procurorului special Robert Mueller „reprezintă o turnură importantă în investigaţia FBI începută cu aproape un an în urmă, care până de curând s-a axat pe amestecul Rusiei în timpul campaniei prezidenţiale şi dacă a existat vreo coordonare între campania lui Trump şi Kremlin”, comentează The Washington Post. The Independent scrie că preşedintele Trump a negat vehement acuzaţiile şi spune că „este un dosar fabricat”. „Au găsit zero dovezi, aşa că acum merg pe obstrucţionarea justiţiei cu o poveste falsă”, a scris pe Twitter liderul american. The Guardian subliniază că acuzaţiile de obstrucţie a justiţiei „par să se centreze pe eforturile lui Trump de a-l încuraja pe fostul director FBI, James Comey, să renunţe la o investigaţie a fostului consilier pe probleme de securitate naţională. Michael Flynn. În contextul acestei noi direcţii a anchetei, Senatul american a adoptat o serie de noi sancţiuni la adresa Rusiei. Potrivit Financial Times, SUA acuză interferenţe ale Moscovei în alegerile din SUA şi posibile accesări ilegale de către hackeri ruşi a sistemului de vot din SUA. „Sancţiunile vizând şi controversata conductă de gaze rusească Nord Stream 2 au declanşat schimburi dure de replici privind securitatea energetică europeană, după ce Germania şi Austria au descris drept ilegală ameninţarea sancţiunilor şi au calificat opoziţia Washingtonului faţă de conductă drept oportunism economic”, mai arată Financial Times. În Marea Britanie, premierul Theresa May reia negocierile pentru un acord de guvernare, scrie Courrier Internaţional şi arată că după victoria la alegerile din 8 iunie, Partidul Conservator caută aliaţi pentru a putea forma o majoritate parlamentară. „Dna May se vede constrânsă să curteze micuţul partid nord-irlandez DUP, ai cărui zece deputaţi i-ar permite să ajungă la cele 326 de locuri necesare pentru a avea un control asupra Parlamentului”, mai arată publicaţia amintită. Iar surse din cadrul partidului DUP, citate de The Guardian, arată că „acordul este finalizat în proporţie de „95%”. Miza este mare pentru Theresa May, care are nevoie urgentă să recupereze majoritatea sa și a guvernului său, pentru a putea înfrunta negocierile dificile de ieşire din UE care urmează să înceapă luni”. Tot despre calcule şi scenarii politice scrie şi presa care urmăreşte actualitatea din România, cu accent pe criza politică de la Bucureşti. Bloomberg arată că această criză „se adânceşte în timp ce premierul este în conflict cu partidul”. Şi comentează că „la mai puţin de şase luni de la desemnarea sa, premierul Grindeanu a pierdut susţinerea propriului partid după ce liderul acestuia, Liviu Dragnea, a spus că este dezamăgit de rezultatele guvernului. Grindeanu a spus că îşi va da demisia doar după ce preşedintele Klaus Iohannis aprobă un înlocuitor din partidul său”, PSD. Liberation titrează „România: guvernul demisionează, premierul este izolat” şi precizează – cităm – că „În vreme ce executivul social-democrat român este susţinut de opinia publică, în special pentru rezultatele din domeniul economiei, liderul partidului aflat la putere doreşte sa-l dea jos pe şeful guvernului, care ar fi căpătat prea multă importanţă şi independenţă de când este în funcţie”. La Libre Belgique aminteşte că PSD a decis să depună o moţiune de cenzură la adresa guvernului, cel mai probabil aceasta urmând să fie supusă votului miercuri. Iar publicaţia France Soir comentează că „Social-democraţii aflaţi la putere în România l-au abandonat pe prim-ministrul Sorin Grindeanu, care a refuzat să demisioneze, cu riscul unei noi crize politice la patru luni după manifestaţii fără precedent împotriva corupţiei”. În Turcia, continuă valul de demiteri din sectorul public al persoanelor acuzate de legături cu fostul imam Fethullah Gülen, acuzat de autorităţile de la Ankara că a organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. Ziarul turc Hürriyet citează surse guvernamentale, arătând că „2,4% din angajaţii sistemului public au fost demişi” sub aceste acuzaţii. Şi tot din Turcia, ziarul Cumhuriyet transmite că un tribunal din Ankara l-a condamnat la peste şapte ani de închisoare pe un judecător turc ataşat la Mecanismele ONU pentru Tribunale Penale Internaţionale. Judecătorul Aydın Sefa Akay a fost condamnat pentru apartenenţă la un grup terorist după ce a folosit o aplicaţie criptată de mesagerie pe telefon, mai arată Cumhuriyet.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
