LES ECHOS: Aur: o societate minieră solicită 4 miliarde de dolari despăgubiri României

Gabriel Resources încearcă de 20 de ani să dezvolte ceea ce ar putea deveni cea mai mare mină de aur din Europa. Şi acuză România că a blocat ilegal autorizaţiile.

LES ECHOS (Franţa), 5 iulie 2017 – Cel mai ambiţios proiect de exploatare minieră auriferă din Europa. Un zăcământ printre cele mai mari din lume, 3.600 de locuri de muncă „la cheie” şi mai multe miliarde de dolari beneficiu pentru economia ţării. Dar mina de la Roşia Montana, aflată în inima munţilor României ­ în Transilvania, întârzie să fie inaugurată.

Bucureştiul, care a susţinut un timp proiectul, nu îl mai vrea. Sătui de anii de întârziere, cei de la Gabriel Resources, societatea canadiană care doreşte exploatarea sitului, au început o lungă luptă pentru obţinerea de despăgubiri.

Firma a confirmat pentru «Les Echos» – a depus plângere vineri la Tribunalul de Arbitraj al Băncii Mondiale, CIRDI, solicitând 4,4 miliarde de dolari (adică aproape 3,9 miliarde de euro) României pentru a compensa pierderile suferite.

«Guvernul român a blocat în mod ilegal acordarea autorizaţiilor proiectului Rosia Montana”, afirmă într-un comunicat Jonathan Henry, directorul general de la Gabriel Resources. „Acţiunile Bucureştiului echivalează cu o expropriere a investiţiilor G.R. în România», protestează Henry, precizând că „solicitările de mediere şi de negociere au fost ignorate complet de către guvern».

La Bursa din Toronto, acolo unde este cotată, societatea este acum umbra celei ce a fost. Evaluată la peste 2 miliarde de dolari în 2010, astăzi valorează mai puţin de 120 de milioane. Pe site-ul său de Internet se arată că, începând din 1997, cea mai mare parte a activităţii sale a fost destinată ducerii la bun sfârşit a acestui proiect evaluat la 1,4 miliarde de dolari, dar că arbitrajul CIRDI a devenit recent principalul său obiectiv.

În 20 de ani, Gabriel Resources, care deţine în portofoliul său «regele diamantelor» Beny Steinmetz (via BSG Resources) şi uriaşul minier Newmont Mining, a cheltuit aproape 585 milioane de euro pentru dezvoltarea acestei mine, care ascunde – potrivit estimărilor – 485 tone de aur şi 2.300 tone de argint, se arată în informaţia transmisă de companie pentru «Les Echos». Dar amplasamentul ei, într-un mic sat pitoresc din nord-vestul ţării, şi vestigiile romane din apropiere au devenit obiect de controverse judiciare şi de mediu în ultimii ani.

 Proteste ale locuitorilor

 La sfârşitul anilor 1990, societatea a obţinut un prim permis din partea autorităţilor, dar Ministerul Mediului nu şi-a dat avizul niciodată. După numeroase turbulenţe, în 2013, societatea canadiană a fost pe punctul de a primi undă verde pentru lansarea minei. Dar proiectul a fost oprit după numeroase proteste ale locuitorilor. Acest proiect îi nemulţumeşte, deoarece presupune dinamitarea mai multor munţi, distrugerea satelor, deplasarea a sute de persoane şi utilizarea cianurii pentru extragerea aurului.

Deşi compania a garantat respectarea normelor de mediu, avizele au fost anulate de justiţie, ceea ce a dus la depunerea unei plângeri la CIRDI în 2015.

De atunci, România încearcă în paralel să introducă Rosia Montana pe lista Patrimoniului mondial al UNESCO. La sfârşitul anului 2016, s-a realizat o primă etapă prin înscrierea peisajului cultural minier local pe lista organizaţiei. În aşteptarea unei decizii a forului internaţional, Bucureştiul trebuie să dea un răspuns până în luna februarie 2018 solicitării companiei G.R., care precizează  într-un comunicat că arbitrajul ar urma să înceapă în 2019. Pentru soluţionarea litigiului se va aştepta cel puţin până în 2020.

https://www.lesechos.fr/finance-marches/marches-financiers/030424823081-or-une-societe-miniere-reclame-4-milliards-de-dollars-a-la-roumanie-2099513.php

Muryel Jacque

Traducerea: Ruxandra Lambru/rlambru/fmatei