Presa internaţională publică pe primele sale pagini ştirea despre victoria forţelor irakiene asupra jihadiştilor din Mosul. Ziarele străine fac totodată un bilanţ al summitului G-20.
„Irakul declară victora asupra ISIS în Mosul”, titrează New York Times, cu menţiunea că înfrângerea jihadiştilor a necesitat costuri mari, aproximativ o mie de membri ai forţelor de securitate irakiene fiind ucişi şi sute de civili pierzându-şi viaţa”. „Iar acum, atenţionează cotidianul new-yorkez, oficialităţile trebuie să se ocupe de criza umanitară”. „Premierul irakian anunţă ‘victorie’ la Mosul, oraş ‘eliberat’ de Statul Islamic”, titrează la rândul său Le Monde, cu precizarea că „luptele nu vor lua încă sfârşit în această mare metropolă din nordul Irakului”, unde vreo 700 de combatanţi ai Statului Islamic ar mai acţiona. The Telegraph estimează că este vorba de „cea mai mare bătălie urbană din istoria modernă” şi face socoteala că această înfrângere „este cea mai grea suferită până acum de IS” din 2014 când a ocupat Mosul-ul şi a proclamat califatul care se întindea în Irak şi Siria. Totuşi, remarcă The Telegraph, „recucerirea Mosul-ului nu marchează sfârşitul ameninţării reprezentate de jihadiştii care deţin teritorii în alte regiuni din Irak şi pot comite frecvent atentate în zonele controlate de guvern”.
Nu mai puţin relevant decât evoluţiile din Orientul Mijlociu, summitul G-20 desfăşurat la Hamburg este amplu reflectat în presa internaţională. „Liderii din ţările G-20 s-au angajat să combată protecţionismul şi să asigure un comerţ echitabil, stabilind un larg consens după ce poziţia sfidător unilaterală a preşedintelui Donald Trump a pus în evidenţă disensiunile”, constată Wall Street Journal. „Liderii lumii fac o demonstraţie de unitate, dar diviziuni adânci se menţin în problema comerţului şi schimbării climatice”, evidenţiază şi Financial Times. „După două zile de discuţii, americanii au obţinut recunoaşterea poziţiei lor diferite în chestiunea climatului şi încetarea ‘imediată’ a participării lor” la acordul de la Paris, consfinţind „divorţul dintre Donald Trump şi restul lumii”, observă Le Figaro. Acelaşi cotidian din Hexagon precizează că preşedintele francez a anunţat la rândul său organizarea unui summit al celorlalte 19 ţări, care va avea loc în 12 decembrie la Paris şi va viza finanţarea măsurilor de combatere a efectelor schimbării climatice. The Guardian apreciază că „Trump a părut atât de defazat faţă de restul lumii încât a fost ca un ‘G-1’ împotriva ‘G-19’ pe fundalul protestelor anticapitaliste violente desfăşurate la Hamburg”. Iar aceste „diviziuni evidente vor încânta baza populistă (a preşedintelui american), care îi împărtăşeşte dispreţul faţă de acordurile comerciale şi tratatul climatic de la Paris, şi îi va contraria pe criticii lui”. „Trump a reuşit totodată să continue războiul lui împotriva presei”, remarcă acelaşi ziar londonez, cu explicaţia că „în cursul unei conferinţe de presă a criticat CNN şi înainte de foarte anticipata sa întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin, menită a umbri summitul, el a transmis pe twitter: ‘eu îmi voi reprezenta bine ţara şi voi lupta pentru interesele ei! Presa ştirilor false nu va relata niciodată corect despre ceea ce fac eu, dar cui îi pasă!” Întâlnirea dintre preşedintele SUA şi omologul său rus este de altfel amplu comentată de multe cotidiane străine. Discuţiile dintre ei au fost „‘foarte viguroase’ dar au dezvăluit ‘o alchimie pozitivă’, scrie Liberation citându-l pe secretarul de stat Rex Tillerson. Acelaşi ziar francez notează că „potrivit Moscovei, Donald Trump a sfârşit prin a ‘accepta’ dezminţirile ruse privind acuzaţiile de sabotaj venite din culisele campaniei prezidenţiale a lui Hillary Clinton în timpul alegerilor americane”. Iar „Vladimir Putin s-a arătat încrezător într-o relansare a relaţiilor ruso-americane după această întrevedere” şi a estimat că SUA au devenit „mai pragmatice” referitor la dosarul sirian, mai scrie Liberation. „Trump se angajează să coopereze ‘constructiv cu Rusia’ după ce Putin a dezminţit” intervenţia în alegerile din Statele Unite, confirmă la rândul său Washington Post. Iar agenţia de presă rusă Ria evidenţiază că pentru a evita viitoare controverse pe tema amestecului în alegeri, cei doi lideri au convenit să înfiinţeze un grup de lucru privind securitatea cibernetică. Ziarele internaţionale acordă mult spaţiu şi protestelor care au însoţit summitul liderilor lumii. „Uneori, poliţia a fost copleşită să amploarea violenţelor”, scrie Der Spiegel. Şi, într-o retrospectivă a summitului de la Hamburg, acelaşi cotidian german constată că „în umbra violenţelor de pe străzi, Angela Merkel şi restul liderilor din G-20 au reuşit să identifice mini-compromisuri în probleme majore”, iar printre „puţinele cuvinte frumoase” care ar fi de spus despre eveniment, Der Spiegel punctează: „Cine ştie, de exemplu, când şi în ce împrejurări s-ar fi întâlnit altfel Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin. La Hamburg, ei au ajuns să vorbească atât de mult încât aproape au ratat concertul de la filarmonică. Iar conversaţia lor a produs chiar un armistiţiu în sudul Siriei, deşi acesta fusese de fapt negociat în prealabil”, evidenţiază Der Spiegel.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
