Comisia Europeană somează Polonia să îngheţe „reforma” judiciară, ameninţând cu declanşarea procedurilor de infringement, anunţă EUObserver. Statul de drept este în pericol în Polonia, titrează Le Monde, iar Le Soir relatează că mii de polonezi demonstrează pentru apărarea democraţiei, cu lumânări aprinse în mâini, formând în mai multe oraşe ale ţării adevărate „lanţuri de lumină”. Preşedintele Andrzej Duda a criticat reformele şi a cerut revizuirea proiectului, adaugă La Libre Belgique.
Înainte de încheierea actualei runde de negocieri dintre UE şi Regatul Unit, Marea Britanie a avertizat Bruxelles-ul că ar putea trimite deşeuri radioactive înapoi în Germania, Italia şi alte ţări din Uniune, dacă tratativele iau o întorsătură neplăcută, notează The Daily Mail. Diplomaţii UE au ripostat afirmând că „gărzile de coastă” sunt pregătite, citează The Daily Mail, explicând că acest avertisment vine în contextul în care premierul Theresa May suportă presiuni din ce în ce mai mari de a accepta menţinerea ţării sale în agenţia nucleară europeană, Euratom, după părăsirea blocului comunitar. În acelaşi timp, Theresa May va prezida un grup de consiliere care are sarcina de a strânge legăturile dintre guvern şi mediul de afaceri, subliniind nevoia de continuitate în abordare, mai ales în relaţiile cu partenerii comerciali şi cu pieţele europene şi externe, înainte de Brexit, scrie The Independent. O analiză a actualei situaţii politice şi economice din Marea Britanie, realizată de fostul premier Tony Blair şi prezentată de EUObserver, subliniază nevoia de construire a unui nou mediu politic atractiv, dar propune şi un pariu periculos, şi anume ca britanicii să uite de Brexit, dacă UE ar accepta să limiteze libertatea de mişcare.
În Bulgaria s-a încheiat exerciţiul militar Sea Breeze 17, efectuat în Golflul Varna, informează Dnevnik. Anul acesta, la exerciţiu au participat 20 de vase de luptă şi bărci, un submarin, patru avioane, două elicoptere şi peste 1.700 de militari din forţele marinei militare ale Bulgariei, Marii Britanii, Greciei, Italiei, Poloniei, României, Statelor Unite şi Turciei, adaugă „24 CHASA”. La un alt exerciţiu, la baza Cincu din România, au luat parte 5.000 de militari din NATO, elicoptere americane Apache şi elicoptere româneşti, coordonate cu tancurile americane Abrams şi alte 650 de vehicule, în sprijinul unei ample manevre de infanterie, relatează Defense News, amintind că SUA intenţionează să cheltuiască aproximativ 23 de milioane de dolari pentru modernizarea centrului de la Cincu, în vederea desfăşurării pe viitor a unor exerciţii de luptă mai ample şi mai complexe. Trupele NATO şi cele ruseşti „zăngăne săbiile” de-a lungul a sute de kilometri de frontieră, titrează Foreign Policy, comentând că ambele tabere efectuează exerciţii declarate defensive, prin care însă îşi etalează noile capabilităţi şi tehnologii militare. Manevrele de vară ale Rusiei îngrijorează NATO, titrează publicaţia americană Popular Mechanics. Exerciţiul rusesc Zapad 2017, programat pentru septembrie, va avea loc în şase puncte diferite, în Rusia şi Belarus, cu militari din ambele ţări. Analiştii occidentali spun că ar putea fi implicaţi până la 100.000 de soldaţi, dacă se însumează şi exerciţiile adiacente. La rândul său, Moscova, pentru a-şi dovedi transparenţa, a invitat 80 de observatori de la NATO, ONU şi mai multe ţări, scrie Popular Mechanics. În apropierea exerciţiului Zapad, care va ajunge şi lângă graniţele finlandeze, ţara europeană se dotează cu un oraş subteran, pentru ipoteza în care Rusia ar invada Europa, sub acoperirea exerciţiului militar anunţat, relatează cotidianul britanic Express. La Helsinki se construiesc tunele subterane de sute de kilometri, unde pasaje cu o capacitate de 9 milioane de metri cubi vor putea adăposti 600.000 de localnici ai capitalei, în caz de urgenţă, mai ales după ce ţara a fost criticată de preşedintele Vladimir Putin, ca urmare a aprobării, în iunie, a unor protocoale prin care poate chema NATO în ajutor, în caz de invazie, scrie Express. În acelaşi timp, până la sfârşitul anului 2017, Rusia va livra Serbiei şase noi avioane de luptă MIG-29, anunţă Beta, iar RIA Novosti aminteşte că Moscova intenţionează să predea Serbiei, în cadrul programului de sprijin militar, şi 30 de tancuri, plus 30 de blindate, urmând a examina posibilitatea livrării în Serbia şi a sistemului de rachete S-300.
Rusia şi China îşi alătură forţele în cadrul unui exerciţiu militar în Marea Baltică, Marine Cooperation 2017, la sfârşitul lunii iulie, cu circa 10 vase comune, într-o nouă flexare a muşchilor, într-o regiune deja tensionată, informează Newsweek. Nave britanice, olandeze şi daneze au escortat vasele chineze aflate în drum spre Marea Baltică, detaliază Russia Today, menţionând că forţele chineze vor ajunge la baza navală Baltiisk, din regiunea Kaliningrad, la 21 iulie, pentru ceremonia oficială de primire. A doua etapă a manevrelor comune sino-ruse va continua în Marea Japoniei şi în Marea Ohotsk, în septembrie, adaugă Russia Today.
Cea mai nouă dronă de producţie chineză rivalizează cu dronele americane, anunţă Newsweek. Ultimul model, CH-5, este o dronă capabilă să conducă misiuni de luptă şi de recunoaştere şi îşi începe producţia de masă pentru vânzarea pe pieţele internaţionale, scrie The Diplomat. Câte arme nucleare există în lume? întreabă The Telegraph. Puterile nucleare ale lumii – China, Franţa, Rusia, Regatul Unit şi SUA – deţin circa 15.000 de focoase nucleare, majoritatea aparţinând Statelor Unite şi Rusiei, care domină împreună cu 88% din arsenale. Alte patru ţări au circa 340 de arme nucleare – Pakistanul, India, Israelul şi Coreea de Nord. The Telegraph estimează că arsenalele deţinute de SUA şi Rusia au împreună o putere de 6.600 megatone, adică o zecime din totalul energiei solare primite de Pământ în fiecare minut.
(Cristina Zaharia)
