Tensiunile dintre Rusia şi SUA escaladează, iar Moscova răspunde sancţiunilor americane prin contramăsuri, observă Washington Post, comentând că decizia Kremlinului de a expulza 755 de diplomaţi americani arată că Rusia a abandonat, cel puţin aparent, speranţele unor relaţii mai bune cu SUA sub administraţia Trump. „Răbdarea s-a epuizat”, titrează Russia Today, citându-l pe Vladimir Putin, care subliniază că „Rusia a aşteptat prea mult timp pentru ca Statele Unite să-şi schimbe opinia faţă de relaţiile bilaterale”. „Am considerat că trebuie să demonstrez că nu vom lăsa nimic fără răspuns”, explică preşedintele rus, care reclamă că prin adoptarea noilor sancţiuni antiruseşti „partea americană a făcut un pas – care nu a fost provocat de absolut nimeni – spre agravarea relaţiilor ruso-americane: restricţii ilegale, tentativă de a influenţa alte state ale lumii, inclusiv aliaţi ai noştri, care sunt interesaţi de dezvoltarea şi menţinerea unor relaţii favorabile cu Federaţia Rusă», conchide Putin, citat de Russia Today. „Anularea sancţiunilor şi relaţiile dintre Rusia şi SUA depind de paşii Moscovei”, vine şi replica vicepreşedintelui american Mike Pence, citat de agenţia rusă Tass. Aflat într-un turneu în Estul Europei, Pence dă asigurări că Statele Unite vor opune rezistenţă Rusiei. „În acest moment, Rusia continuă să încerce să retraseze graniţele internaţionale prin forţă, să submineze democraţiile unor naţiuni suverane şi să divizeze naţiunile libere ale Europei unele împotriva altora”, a spus vicepreşedintele american după o întâlnire cu preşedinţii Estoniei, Lituaniei şi Letoniei, notează Washington Times. „Un atac asupra unui aliat NATO este un atac împotriva tuturor” titrează şi The Detroit News, în timp ce NBC News reţine din declaraţiile lui Mike Pence că „agresiunea Rusiei face Alianţa Nord-Atlantică mai necesară ca oricând”. Marţi, vicepreşedintele american se află în vizită în Muntenegru, unde, potrivit agenţiei sârbe Beta, mesajul pe care îl va transmite va fi acelaşi ca şi în ţările baltice şi Georgia: „Aliații noștri din Europa de Est, suntem alături de voi!”. Semn de recunoaștere a celui mai tânăr membru al NATO, vizita în Muntenegru are şi rolul de a transmite un mesaj către regiunea Balcanilor de Vest, şi anume că ușile Alianței rămân deschise pentru alţi aspiranți, consideră un expert american în Balcani, citat de agenţia sârbă.
În Venezuela, alegerile pentru o nouă Adunare Constituantă au fost scăldate în sânge, după ce protestele opozanţilor împotriva preşedintelui Nicolas Maduro au fost reprimate prin violenţe soldate cu mai mulţi morţi şi răniţi, în timp ce capitala Caracas a devenit epicentrul unei ţări în derivă, profund divizate şi scufundate într-o criză economică, socială şi politică, astfel sintetizează Le Monde situaţia dramatică din această ţară sud-americană. Prin intermediul ziarului brazilian O Globo, liderul opoziţiei venezuelene face apel ca noua Adunare Constituantă să nu fie recunoscută, chiar dacă este conştient că ceea ce va urma va fi şi mai rău: o răscoală civilă şi o perioadă de reprimare şi persecuţie încă şi mai feroce din partea regimului Maduro. La nivel internaţional, Statele Unite sunt gata să impună Venezuelei noi sancţiuni, notează Business Insider, iar Uniunea Europeană condamnă violenţele şi avertizează că o adunare constituantă aleasă în circumstanţe îndoielnice şi violente nu poate fi o parte a soluţiei, scrie The Guardian.
Pe Bătrânul Continent, „O treime din cetăţenii UE nu îşi pot permite să petreacă pe an o săptămână de concediu”, constată Die Presse, detaliind că, potrivit datelor Eurostat, cel mai mare procent al celor ce trebuie să renunţe la un astfel de concediu se înregistrează în România. Situaţia nu este cu mult mai bună nici la vecinii noştri unguri. „Jumătate din populaţia Ungariei nu pleacă în concediu, deoarece nu îşi permite”, titrează Magyar Nemzet, observând diferenţe enorme între ţările UE. Situaţia suedezilor este cea mai favorabilă, pentru că doar 8,2% dintre ei sunt nevoiţi să renunţe la concediul de vară, în timp ce situaţia cea mai defavorabilă se înregistrează în România şi Croaţia, unde 66,6%, respectiv 62% dintre cetăţenii acestor ţări nu îşi permit o vacanţă de o săptămână, mai scrie ziarul maghiar.
Carolina Ciulu
