Scandalul ouălor contaminate ia amploare în Europa. Peste zece milioane de ouă au fost retrase de la vânzare în special în Olanda, Belgia şi Germania pentru că ar prezenta un risc pentru sănătatea oamenilor, fiind contaminate cu un pesticid interzis pentru tratarea animalelor destinate lanţului alimentar, scrie La Croix. Bruxelles-ul avertizează că este posibil ca ouăle contaminate să fi fost vândute în circa şapte ţări, ceea ce ar creşte considerabil aria geografică vizată de acest scandal, scrie Politico. Publicaţia europeană detaliază că o companie belgiană este anchetată pentru fabricarea unui pesticid care conţine fipronil, o substanţă interzisă în UE şi că fermierii olandezi de la fermele cărora au plecat ouăle contaminate se tem că amploarea acestui scandal va provoca un dezastru economic ce va însemna sacrificarea a milioane de păsări. Le Soir anunţă că analizele efectuate arată că urmele de fipronil sunt sub limitele admise. Publicaţia belgiană prezintă opinia liniştitoare a unui specialist în toxicologie care spune că un om de 70 de kg ar trebui să mănânce vreo 12 astfel de ouă pentru a simţi efecte asupra sănătăţii din cauza fipronilului. Cu toate acestea „proasta informare amplifică panica legată de ouăle contaminate” remarcă EuObserver care scrie că ministrul belgian al agriculturii şi cel al sănătăţii vor fi audiaţi de Parlamentul European pentru a explica de ce autorităţile au avut nevoie de mai mult de o lună pentru a declanşa alerta cu privire la o posibilă toxicitate a ouălor în cauză. Informaţia că agenţia belgiană pentru alimente ar fi ştiut încă din luna iunie că ar exista o problemă legată de fipronil ridică întrebări cu privire la eficacitatea sistemului UE de alertă în privinţa siguranţei alimentare, mai scrie EuObserver.
În disputa Londra -UE pe tema Brexitului, tensiunile continuă. Premierul britanic Theresa May nu recunoaşte că ar fi de acord cu plata unei sume de 40 de miliarde de euro avansată de presă ca factură pentru divorţul de UE, insistând că „Londra nu va plăti mai mult decât este nevoie” scrie The Sun, iar The Guardian anunţă că o hârtie oficială în acest sens va veni abia peste câteva săptămâni. În timp ce susţinătorii Brexitului dur cer ca Regatul Unit să nu plătească nimic, chestiunea notei de plată finale pentru retragerea din UE este cea care trenează negocierile, deşi ceasul a început deja să ticăie spre termenul limită martie 2019, atrage atenţia Bloomberg. The Independent, un ziar susţinător al taberei Remain, anunţă pentru această toamnă manifestaţii masive pentru rămânerea Marii Britanii în UE.
Pe plan european, disputele dintre est şi vest se amplifică. Planul preşedintelui francez de a obţine reglementări în domeniul muncii pentru combaterea „dumpingului social” – adică de a lupta împotriva tendinţei companiilor occidentale de a angaja mână de lucru ieftină din statele mai sărace ale Europei de Est se prefigurează a deveni una dintre cele mai spinoase dispute din UE, observă Reuters. Statele Uniunii Europene sunt divizate în privinţa unor reguli conform cărora, de exemplu, un camionagiu bulgar sau un zidar lituanian pot munci în Franţa o anumită perioadă pentru un salariu est-european, adesea mai mic decât salariul minim garantat în Occident, explică agenţia. „Macron vrea să convingă Europa de Est că directiva ce permite acest lucru trebuie schimbată, scrie publicaţia franceză Challenges, detaliind că turneul pe care preşedintele francez îl va efectua la sfârşitul lunii august în Austria, Bulgaria şi România are scopul de a furniza „un acces mai bun la est” pentru că aceste ţări au fost mai degrabă ignorate de Franţa în ultimii ani, în timp ce Germania a investit foarte mult în ele. Însă planul preşedintelui francez se loveşte deja de opoziţia clar exprimată a Poloniei care consideră că instituirea unor reguli mai dure care să împiedice companiile să angajeze muncitori ieftini din Est cu scopul de a-i detaşa apoi în ţările bogate din Vest ar face economia UE mai puţin competitivă, observă Financial Times. Alături de Polonia se află şi Ungaria, Slovacia şi Cehia care spun că ar trebui să li se permită să concureze cu preţuri mai mici pentru forţa de muncă pentru a putea recupera deceniile de stagnare comunistă, tot aşa cum statele din vestul UE concurează cu produse de calitate şi know-how, adaugă publicaţia This is Money.
Pe plan intern, francezii se opun dorinţei preşedintelui Macron de a obţine un statut de primă doamnă pentru soţia sa Brigitte şi de a-i acorda acesteia un birou şi un buget proprii, precum şi o retribuţie. O petiţie online iniţiată împotriva acestui demers a strâns deja 220.000 de semnături, fiind considerată o reuşită de cei care spun că instituirea statutului de primă doamnă ar însemna angajarea unui membru al familiei ceea ce contravine legii cu privire la moralitatea vieţii publice, scrie Ouest-France.
În schimb, modul în care Macron îşi conduce echipa pare a stârni admiraţie. Inspirându-se din managementul unei companii private, Macron este direct, cere disponibilitate totală şi nu ezită să le trimită miniştrilor şi colaboratorilor săi mesaje în miez de noapte, scrie Le Figaro. Preşedintele francez doarme foarte puţin şi nu se desparte niciodată de cele două telefoane ale sale pe care este gata să le folosească în orice moment pentru a comunica. Dacă eşti în echipa preşedintelui francez este mai bine să nu ai obiceiul să te culci devreme, conchide Le Figaro.
Carolina Ciulu, Agenţia de Presă RADOR
