Vizita preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în ţări din Europa Centrală şi de Est este în atenţia întregii prese internaţionale. ‘Preşedintele Republicii merge în Austria, în România şi în Bulgaria’, scrie LA CROIX. Emmanuel Macron are o misiune: să creeze un climat de încredere pe un subiect devenit sensibil, muncitorii detaşaţi. Nu este puţin lucru, mai ales în România, care se opune înăspririi directivei europene. În iunie, când miniştrii europeni ai muncii erau pe punctul de a valida o schimbare a directivei UE, Emmanuel Macron a oprit acest elan, cerând o revizuire mai strictă a sistemului. Iniţiativa lui a generat protestul României. „Ne vom găsi în situaţia în care costurile cu muncitorii detaşaţi vor fi atât de ridicate încât nu vom mai putea realiza contracte. Antreprenorii din unele ţări vor dispărea de pe piaţă. Primii afectaţi vor fi întreprinzătorii mici şi mijlocii din Europa Centrală şi de Est, dar şi din Spania şi Portugalia”, argumentează eurodeputatul român Renate Weber, membră a Alianţei Democraţilor şi Liberalilor pentru Europa şi vicepreşedinte a comisiei de muncă şi afaceri sociale.
Postul de televiziune FRANCE 24 spune că preşedintele Franţei vrea să-şi convingă omologii că abuzurile care au legătură cu muncitorii detaşaţi nu sunt doar o problemă economică, ci şi politică. „Este ceva ce poate otrăvi ideea europeană”, declara Palatul Élysée, care apreciază că lipsa de organizare, de reglementare a concurenţei poate înrăutăţi lucrurile rapid şi că această problemă a contribuit la alegerea britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.
LE FIGARO scrie că Emmanuel Macron a făcut din relansarea Uniunii Europene prioritatea numărul unu a politicii sale externe. El a promis să viziteze toate ţările UE până la începutul lui 2018. Fractura dintre estul şi vestul continentului pare să se adâncească. Dacă România, Bulgaria, Republica Cehă şi Slovacia sunt ataşate valorilor europene şi vor să fie actori angajaţi în UE, alte ţări sunt în condflict deschis cu Uniunea – şi aici ziarul face referire la Polonia şi Ungaria.
LA LIBRE BELGIQUE subliniază că Macron nu se va duce nici în Polonia, nici în Ungaria. Potrivit Varşoviei, şeful statului francez evită Polonia cu scopul de a diviza ţările est-europene şi în special grupul de la Visegrad. GAZETA WYBORCZA citeaza agenţia Reuters potrivit căreia guvernul polonez a făcut demersuri pentru vizita președintelui francez, ştire confirmată din două surse poloneze. „Dar nu am constatat o dorință prea mare” – spune una din surse.
Vorbind despre prima etapă a călatoriei sale în Europa Centrală şi de Est, ziarul OUEST FRANCE apreciază că etapa de la Salzbourg a călătoriei are şi un alt obiectiv: să întrerupă logica anti-europeană care animă grupul de la Visegrad (care reuneşte Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia). Întâlnindu-se cu prim-miniştrii ceh şi slovac (care formează împreună cu Viena grupul numit de la Austerlitz), Emmanuel Macron trimite un mesaj Varşoviei şi Budapestei: Deriva anti-liberală actuală din aceste două ţări nu este o fatalitate.
Ziarul spaniol EL PAÍS scrie că Emmanuel Macron aduce un mesaj europenist: relansarea construcţiei europene. Şi un alt mesaj foarte francez: protejarea standardelor ocupaţionale în faţa sosirii lucrătorilor temporari din alte ţări ale clubului comunitar.
În Statele Unite, BLOOMBERG titreză: Macron se pune pe treabă cu un turneu în UE pentru limitarea mâinii de lucru ieftine. Emmanuel Macron începe un blitzkrieg diplomatic în UE, urmărind nimic mai puțin decât reconfigurarea poziției blocului în privința unui set de chestiuni, de la mâna de lucru ieftină și până la apărare și controlul frontierelor.
Interesul presei pentru divorţul dintre UE şi Marea Britanie nu scade. LE MONDE titrează: Londra îşi flexibilizează poziţia privind Curtea de Justiţie a UE. Ziarul scrie că guvernul britanic propune crearea unei forme de arbitraj în care Curtea de la Luxemburg ar putea avea un cuvânt de spus. Într-un nou document dat publicităţii, guvernul britanic sugerează ca soluţie „probabilă” un comitet de arbitraj cu un judecător numit de UE, un altul de Marea Britanie şi un al treilea ales de comun acord.
Prim-ministrul israelien, Benjamin Netanyahu, se întâlneşte cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Soci, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari că Iranul îşi construieşte o prezenţă militară permanentă în Siria, scrie Jerusalem Post. Este a patra vizită a lui Netanyahu în Rusia, o dovadă a influenţei Moscovei în regiune ca rezultat al angajării sale în Siria. Motivul oficial al întâlnirilor regulate ale premierului israelian cu Vladimir Putin este acela de a discuta despre relaţiile bilaterale şi pentru a preveni orice confruntare accidentală pe cerul Siriei între forţele aeriene ale Rusiei şi Israelului. Israelul şi-a exprimat opoziţia faţă de armistiţiul din Siria convenit sub egida Rusiei şi Statelor Unite, deoarece lasă poziţiile Iranului neschimbate la faţa locului. La întâlnirea cu preşedintele rus din martie, premierul israelian îl avertizase deja că o prezenţă permanentă iraniană în Siria este inacceptabilă pentru Israel.
Statele Unite accentuează presiunea asupra Coreii de Nord, scrie ziarul francez LE POINT, anunţând că SUA au decis noi sancţiuni comerciale împotriva Coreii de Nord. Trezoreria americană a desemnat 10 întreprinderi şi 6 indivizi acuzaţi că aduc sprijin financiar Coreii de Nord importând de acolo cărbune. Drept urmare, a îngheţat toate bunurile lor din StateleUnite şi a interzis cetăţenilor americani să facă comerţ cu aceştia.
În acelaşi timp, în Coreea de Nord, media publică imagini cu preşedintele Kim Jong un la o fabrica de armament, unde, potrivit experţilor, s-ar pregăti un nou tip de rachetă, “Pukguksong 3”, care ar putea avea o rază de acţiune mai mare şi ar putea fi lansată utilizând carburant solid, ce poate fi folosit mai rapid. Cotidianul oficial nord-coreean mai vorbeşte şi de o a doua rachetă, Hwasong, despre care nu se ştie clar dacă este un tip nou de rachetă, scrie ziarul italian CORRIERE DELLA SERA. Agenţia nord-coreeană KCNA, citată de ziarul italian, anunţă că liderul Kim Jong Un a ordonat să crească producţia de carburant solid şi să se înmulţească testele.
Gabriela Sîrbu, Agenţia de presă RADOR
