Adunarea Generală ONU şi, în particular, primul discurs rostit în cadrul acestui for de preşedintele Statelor Unite reţin în mod special atenţia presei internaţionale. Adoptând un ton dur la adresa Phenianului, unul dintre punctele fierbinţi ale politici externe americane, Donald Trump ameninţă – cităm – că „va distruge Coreea de Nord în cazul în care liderul regimului de la Phenian, Kim Jong-Un, va asuma misiunea sinucigaşă de a ameninţa Statele Unite”. Presa internaţională insistă asupra unei sintagme-cheie a mesajului transmis de Donald Trump autorităţilor de la Phenian, şi anume „distrugere totală”. „Trump ameninţă să distrugă total Coreea de Nord”, titrează The New York Times, arătând că preşedintele american „a subliniat că este contrar interesului întregii lumi ca nord-coreenii – pe care îi numeşte o bandă de criminali – să obţină arme nucleare”. Donald Trump a subliniat că Statele Unite vor acţiona singure dacă este nevoie şi a reluat motto-ul său de campanie, „America pe primul loc” dar a adăugat că ţara sa „va fi mereu un prieten al lumii şi în special al aliaţilor”. „SUA ar putea să nu aibă altă opţiune decât să distrugă total Coreea de Nord”, titrează The Guardian citându-l pe preşedintele american. Publicaţia comentează că, deşi a vorbit despre ameninţarea nucleară nord-coreeană, terorism şi migraţie, Donald Trump nu s-a referit la alte probleme importante aflate pe agenda reuniunii. Cei care au urmărit discursul au remarcat că preşedintele american a criticat doar marginal Rusia şi nu a vorbit despre criza din Myanmar, schimbările climatice şi procesul de pace israeliano-palestinian, arată The Guardian. Iar Time scrie că preşedintele american a enumerat, ca ameninţări la adresa păcii internaţionale, terorismul, drogurile, traficul de persoane, regimurile ticăloase şi guvernele autoritare. Un semnal de alarmă este tras însă de secretarul general ONU, care avertizează în privinţa riscului alunecării către un război nuclear. Adresându-se atât autorităţilor americane cât şi celor nord-coreene, Antonio Guterres a subliniat că „discuţiile aprinse pot duce la neînţelegeri fatale”, referindu-se la riscul unui conflict extins. Oare a ajuns mesajul unde trebuie, se întreabă ABCNews, comentând că ambasadorul nord-coreean la Naţiunile Unite a fost pozat în sală în cursul dimineţii însă a plecat înainte ca Donald Trump să intre. „Locurile alocate Coreei de Nord, situate în rândul din faţă, au fost goale în timpul discursului lui Trump. Singurul individ din zonă era un bărbat neidentificat care părea să ia notiţe”. Mesajul-cheie transmis de Donald Trump printr-o aluzie la testele nucleare ale Phenianului este – cităm – că „Omul rachetă este într-o misiune sinucigaşă atât pentru sine cât şi pentru regimul său”, arată Financial Times. Procesul de pace în Orientul Mijlociu rămâne un subiect important pentru agenda politică dar şi pentru presă, care a urmărit întâlnirea pe care au avut-o la New York preşedintele egiptean şi premierul israelian. „Egiptul devine tot mai implicat în eforturile pentru stabilizarea situaţiei din Gaza şi reconcilierea Fatah-Hamas”, scrie Jerusalem Post. Potrivit unui comunicat al guvernului israelian, preşedintele egiptean şi-a exprimat dorinţa de a sprijini eforturile de pace regionale şi israeliano-palestiniene. Haaretz aminteşte că cei doi lideri au mai avut o serie de întâlniri secrete din 2016 pentru a face să avanseze procesul de pace, însă fără succes. Haaretz reţine şi faptul că Statele Unite au deschis prima baza militară permanentă în Israel, după ce în 2009 au instalat un sistem radar împotriva rachetelor balistice. The New York Times comentează că deschiderea bazei este mai mult simbolică şi nu va aduce schimbări operaţionale însă transmite un mesaj duşmanilor că Israelul este pregătit. Atent la actualitatea europeană, Financial Times dedică României o serie de articole în care vorbeşte despre tendinţele din mediul de afaceri, aspecte politice şi sociale. „România trebuie să evite asocierea cu băieţii răi ai Europei”, titrează publicaţia britanică şi arată că „guvernele europene occidentale îşi cam pierd răbdarea în faţa comportamentului provocator şi a tendinţelor nedemocratice din anumite ţări din Europa Centrală şi de Est, mai ales Ungaria şi Polonia. Pentru România, este fundamental pentru interesul său naţional ca ea să nu fie din nou amestecată în apele tulburi diplomatice şi economice ale Europei. De aici ar decurge două consecinţe: prima ar fi ca România să respecte standardele democratice interne şi statul de drept, astfel încât ea să nu fie văzută ca unul dintre „băieţii răi” din jumătatea ex-comunistă a Europei, pierzându-şi astfel, în consecinţă, influenţa în UE. În al doilea rând, România trebuie să continue să-şi întărească finanţele publice, competiţia din lumea afacerilor şi alte zone ale performaţelor economice, astfel încât ea să poată adera într-o zi la moneda unică”. Pe de altă parte, Financial Times opinează că „Ambiţia României de a impulsiona economia se confruntă cu tendinţe fiscale potrivnice. Investitorii se tem că schimbările bruşte ale politicii sugerează o lipsă de previzibilitate”. În replică, autorităţile susţin că schimbările legislative indică o adaptare la cererile mediului de afaceri şi ar trebui să bucure investitorii.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
