După Coreea de Nord şi Statele Unite, Orientul Mijlociu şi Europa au revenit pe prima pagină a ziarelor străine, dar, după cum era de aşteptat. motivele sunt diferite.
Războiul din Siria revine în prim-plan prin anunţul de ieri al agenţiei ruse de presă TASS, potrivit căruia preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan ar fi avut o convorbire telefonică. Cotidianul turc „Hürriyet” informează că şefii celor două state „au pledat pentru integritatea teritorială a Irakului şi Siriei şi urmează să discute despre asta în cursul vizitei pe care Vladimir Putin o va face joi, la Ankara”. Şi tot ieri, „Ministerul rus al Apărării a negat că avioanele sale ar fi bombardat miliţiile siriene sprijinite de SUA din provincia Deir ez-Zor”, după cum relatează agenţia Reuters. Mai mult, în publicaţia „Moskovskii Komsomoleţ”, „adjunctul ministrului de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat că ‘Moscova este îngrijorată de atitudinea Statelor Unite faţă de Statul Islamic din Siria şi se îndoieşte că americanii ar dori să îl distrugă'”. În opinia aceluiaşi Riabkov, „recentul deces al generalului rus Valerii Asapov, mort într-un bombardament, este tocmai rezultatul duplicităţii Statelor Unite”. Rămânând în aceeaşi zonă, trebuie amintită o ştire apărută în publicaţia libaneză „Daily Star”, potrivit căreia, „în Irak, 42 de militanţi sunniţi au fost spânzuraţi sub acuzaţia de terorism”. Dar tot în Irak, kurzii au participat în cursul zilei de ieri la un referendum pe tema independenţei lor. Un referendum care, în opnia ziarului american „The Los Angeles Times”, „îi face pe kurzi să ajungă la cuţite atât cu vecinii, cât şi cu aliaţii, inclusiv cu Statele Unite”. Explicând acest lucru, cotidianul britanic „The Guardian” aminteşte că „SUA se opun de multă vreme eforturilor de independenţă ale kurzilor, temându-se că asta ar putea provoca fărâmiţarea Irakului şi va spori instabilitatea într-un Orient Mijlociu şi aşa instabil”.
Mai departe, în Extremul Orient, Coreea de Nord continuă să-şi îngrijoreze vecinii şi nu numai pe ei. Poate tocmai de aceea, după cum relatează publicaţia niponă „Asahi Shimbum”, „premierul Japoniei, Shinzo Abe, a anunţat că, joi, va dizolva camera inferioară a parlamentului şi va cere organizarea unor alegeri anticipate, invocând o criză la nivel naţional”. Acelaşi ziar menţionează că premierul Abe a subliniat totodată că „repetatele teste nucleare şi cu rachete balistice din Coreea de Nord sunt o ameninţare la adresa întregii naţiuni”.
În Europa, ecourile alegerilor germane de duminică nu s-au stins încă, cu atât mai mult cu cât presa germană se gândeşte acum la urmări, iar victoria cancelarului Angela Merkel nu-i provoacă un prea mare entuziasm. Iată şi titlurile sugestive ale unor articole din presa germană: „Merkel cea fără de ţară”, titrează ziarul „Die Zeit”. „Pentru Merkel începe jocul final”, scrie şi cotidianul „Süddeutsche Zeitung”. „Merkel e pe cale să devină şi mămica Alternativei pentru Germania” (un partid naţionalist proaspăt intrat în parlament), estimează publicaţia „Bild”. Iar revista „Stern” consideră că „Merkel a obţinut un loc întâi mai amar”. Nici presa francofonă nu a rămas insensibilă la rezultatul alegerilor germane. Cotidianul belgian „Le Vif” consideră că „victoria Angelei Merkel a fost umbrită de un seism naţionalist”. Cât despre Europa, atitudinea Germaniei faţă de ea pare să fi rămas o necunoscută. În ziarul francez „Le Monde”, un comentator estimează: „În opinia mea, nu vom şti mare lucru, germanii vor rămâne foarte prudenţi, considerând că principala urgenţă e să aştepte”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
