PORTRET: Marea actriţă Olga Tudorache a murit

de Răzvan Moceanu
de Răzvan Moceanu

Marea actriţă Olga Tudorache a murit în noapte de 17 octombrie la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Elias din Capitală, unde era internată. Cu o săptămână în urmă, artista împlinise 88 de ani. Olga Tudorache a debutat în 1951 pe scena Teatrului Tineretului din Bucureşti, oferind, în cariera sa de peste şase decenii, nenumărate roluri memorabile în teatru, cinema, televiziune şi teatru radiofonic. Ca profesor universitar, a îndrumat 6 promoţii de actori ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, care i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Dramaturgul, publicistul şi romancierul, Dinu Săraru, a vorbit, la Radio România Actualităţi, despre colaborarea pe care a avut-o cu Olga Tudorache în cei 13 ani în care a ocupat funcţia de director al Teatrului Mic din Capitală.
Dinu Săraru: Şansa mea directorială a fost să încep activitatea la Teatrul Mic, într-un colectiv strălucit, în care nestemata era atunci Olga Tudorache. A fost unul din cei mai mari actori ai teatrului românesc. Era încă din anii aceea, când am venit eu la Teatrul Mic director, un monument în teatrul românesc şi a rămas un monument. Fenomenul Teatrul Mic din acei ani care făcea ca Sărindarul să fie sufocat de publicul care aştepta să vadă spectacolele, se datorează şi ei. Era o probitate în devotamentul faţă de teatru. Procesul realizării rolului de către ea însufleţea un teatru întreg. A fost devotată scenei, a trăit pentru scenă, a fost cea mai mare bucurie a ei realizarea unui spectacol. Premiera unui spectacol era pentru ea un triumf şi a fost un triumf întotdeauna al zbuciumului ei, al vieţii ei./rpatulea/fcostea

********

Actriţa Olga Tudorache s-a născut la 11 octombrie 1929, la Oituz, în județul Bacău.

În anul 1951 a absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti, în septembrie acelaşi an fiind angajată la Teatrul Tineretului din București, unde și-a desfășurat activitatea neîntrerupt până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul Nottara.

A debutat în teatru în 1951 în „Dealul vrăbiilor” de Simukov, în rolul Valia, iar în anul 1955 a debutat în film în „Directorul nostru”, regia Jean Georgescu.

A activat apoi la Teatrul Mic din anul 1966, unde a rămas angajată până în anul 1978, aceasta fiind perioada de glorie a instituţiei care propunea publicului numai piese memorabile. Ulterior a juolgacat pe scena Naţionalului bucureştean, din anul 1997, la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Metropolis din Bucureşti.

În anul 1976 a devenit conferențiar universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, la catedra de actorie, iar din anul 1990 a devenit profesor universitar.

S-a pensionat în anul 1997, dar retragerea efectivă din învățământ a avut loc în anul 2000.

Mare interpretă de dramă, Olga Tudorache a întruchipat rolurile „Edith” din David Copperfield de Charles Dickens, „Maşa” din Cadavrul viu de Lev Tolstoi, „Antigona” de Sofocle, „Ducesa de Gloucester” din Richard al II-lea de William Shakespeare, „Vitoria Lipan” din Baltagul de Mihail Sadoveanu, „Lona Hessel” din Stâlpii societăţii, de Henric Ibsen, „Kitty Warren” din Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw, „Beatrice” din Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Paul Zindel, „Maria Vasilievna” din Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov etc.

A fost distribuită în mai multe filme, printre care Directorul nostru (1955), Haiducii (1960), Tudor (1962), Răpirea fecioarelor (1967), Răzbunarea haiducilor (1968), Mihai Viteazul (1970), Bietul Ioanide (1979), Domnişoara Aurica (1986), Tusea şi Junghiul (1990), Drumul câinilor (1991)

Lista premiilor şi disctincţiilor pe care marea actriţă le-a primit este absolut impresionantă. Dintre acestea enumerăm doar Premiul I pentru interpretare la Festivalul Național de Teatru din 1969, pentru Baltagul și Maria, Premiul Amfora 1968 pentru cea mai bună interpretare a unui rol principal feminin din acea stagiune, Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină de la Colocviul despre arta comediei, editia a 3-a Galaţi, Nebuna din Chaillot, 1978, Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Brașov, 1986 pentru Elena Domnișor din Să nu-ți faci prăvălie cu scară, Premiul special al juriului la Gala dramaturgiei româneşti actuale Timișoara 1987, pentru rolul Elena Domnișor, în anul 2000 – Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer acordat de Președintele României, în 2001 Consiliul General al Municipiului București îi acordă titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului București, în 2004 – Trofeul Festivalului Național de Teatru I. L. Caragiale, în 2006 – devine Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în 2013 primeşte Decorația Regală Nihil Sine Deo.

De asemenea, Olga Tudorache a mai primit în anul 1996 Diploma Opera Omnia, din partea Uniunii Cineaștilor, în anul 2001 – Diploma Artistă de onoare a filmului românesc şi în 2002 – Premiul de excelență din partea Centrului Național al Cinematografiei.

În plan personal, Olga Tudorache a fost căsătorită cu actorul Cristea Avram (1931-1989) de care s-a despărţit odată cu plecarea acestuia în străinătate. Ea are un fiu, Alexandru Avram.

Doamna Tudorache a interpretat cele mai recente roluri în „Portretul doamnei T”, de Ana Maria Bamberger, la Teatrul Mic şi în „Peşte cu mazăre”, în care semnează şi regia, la Teatrul Metropolis.

Referitor la meseria de actor, Olga Tudorache declara: „În meseria noastră învățăm veșnic. Actorul, chiar dacă nu are la activul său o carieră îndelungată, trebuie să se simtă mereu ca la primul rol, să aibă starea de spirit a unui ucenic. Actoria e o meserie de disciplină. Ca milităria. Trebuie să faci un lucru atunci când ți se cere. Fără talent nu ajungi la meseria de actor, fără disciplină nu poți să o practici.“