Revista presei internaţionale, 19 octombrie

Partidul Comunist Chinez a început miercuri cel de-al XIX-lea congres, marea reuniune cincinală care ar urma să-i dea lui Xi Jinping un nou mandat în fruntea celei mai populate ţări din lume, scrie Le Soir. Cotidianul belgian reţine din discursul de deschidere al preşedintelui chinez angajamentul de a dezvolta „un nou model comercial şi industrial”, prin care economia chineză să se deschidă şi mai mult către lume. Mult mai ambiţios decât predecesorii săi, după cum observă South China Morning Post, Xi Jinping a transmis lumii mesajul că a sosit timpul ca Beijingul să aibă mai multe de spus la nivel mondial, prezentând o viziune încrezătoare în două etape de creştere a rolului global şi de transformare a Chinei într-o putere socialistă modernă „prosperă, puternică, democratică, avansată cultural, armonioasă şi splendidă”. În timp ce China Daily News constată că politica de bază va fi deschiderea către lume, The Guardian observă că „noua eră” propăvăduită de Xi Jinping înseamnă transformarea Chinei într-o „putere grandioasă” care ar putea conduce lumea în probleme politice, economice sau militare. În opinia publicaţiei americane The Atlantic, „China remodelează deja pe tăcute lumea”, dezvoltându-se rapid în „cel mai amplu imperiu comercial din lume”. „Spre deosebire de Statele Unite și Europa, China folosește în mod strategic acordarea de ajutoare, comerțul și investițiile străine directe pentru a construi punţi, pentru a-și extinde influența politică și pentru a-și asigura resursele naturale de care are nevoie pentru a se dezvolta”, conchide The Atlantic.

Şi pe plan european este timpul unor noi viziuni. Preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, a propus un ambiţios program cu 13 summituri în decurs de doi ani, pentru relansarea Uniunii după şocul Brexit, scrie Le Figaro. Prezentat la câteva săptămâni de la apelurile la o reformare profundă a UE venite din partea preşedintelui Franţei şi a preşedintelui Comisiei Europene, acest program ar urma să debuteze odată cu summit-ul de joi şi vineri de la Bruxelles şi ar presupune întâlniri la vârf regulate, dar şi întâlniri informale pe anumite teme, precum şi un summit european extraordinar în România la câteva săptămâni după ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE, mai scrie Le Figaro. La Repubblica vede în acest demers lansarea oficială a Europei cu mai mai multe viteze. „Pentru a pune la colţ țările care blochează orice nouă formă de integrare, Tusk propune un nou mod de lucru în Consiliul European, care prevede o singură șansă pentru ajungerea la un acord: în caz de veto din partea unui grup de țări, celelalte vor fi libere să continue cu o cooperare consolidată”, explică ziarul italian. „Este modalitatea de a-i pune cu spatele la zid pe domnii negativişti de la la Vișegrad, blocul eurosceptic format de Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, cărora nu li se va mai permite să blocheze Europa, astfel încât ori vor căuta compromisuri, ori vor fi lăsaţi în urmă”, mai comentează La Repubblica.
Totuşi Comisia Europeană continuă „ofensiva de seducere a Estului” constată EuObserver, detaliind că într-o încercare de a încălzi relaţiile cu est-europenii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a invitat miercuri seară la cină pe liderii ţărilor de la Vişegrad. Financial Times avertizează că „est-europenii vor trebui în curând să opteze: vor să fie pe pista rapidă a Europei cu două viteze sau printre codaşi?”. Chiar dacă rezultatul alegerilor parlamentare din Austria pare să consolideze poziţia ţărilor de la Vişegrad în privinţa opoziţiei faţă de migraţie şi chiar dacă ascensiunea extremei drepte din Germania i-a slăbit puterea Angelei Merkel, pare puţin probabil să se renunţe la iniţiativa unei integrări profunde a UE în jurul zonei euro, explică publicaţia economică. De aceea „guvernele Poloniei şi Ungariei – care se definesc opuse ordinii occidentale liberale – trebuie să aleagă între dorinţa făţişă pentru o descentralizare mai mare a Europei, pe de o parte, şi, pe de altă parte, potenţiala pierdere a influenţei şi a prestigiului în cazul în care ţările occidentale insistă pe calea unei integrări superioare fără ele”, scrie Financial Times. Publicaţia economică mai consideră că este posibilă chiar o rupere a acestui grup, în condiţiile în care Cehia şi Slovacia ar putea opta să alerge pe pista unei integrări mai rapide. Financial Times observă şi că în afara grupului de la Vişegrad, celelalte ţări membre est-europene ale Uniunii s-au poziţionat deja pentru aprofundarea integrării. „Croaţia şi România au clarificat în ultimele săptămâni că intenţionează să fie în zona euro în 2023, iar Bulgaria intenţionează şi ea să intre în zona monedei unice”, explică publicaţia economică.
Din păcate tensiunile pe plan european continuă. Spania ar putea intra într-o stare de incertitudine politică fără precedent, după ce guvernul de la Madrid s-a declarat gata să impună conducerea directă de la centru şi să suspende autonomia Catoloniei, dacă preşedintele catalan nu renunţă, până joi, la ora 10:00 la planurile sale de secesiune, constată The Guardian. Prăpastia dintre Madrid şi Barcelona continuă să se adâncească, observă şi Diario de Noticias prezentând amplele manifestaţii de stradă provocate de închiderea a doi lideri separatişti catalani. În Italia, fostul premier italian Silvio Berlusconi agită şi el apele şi propune, potrivit Il Giornale, organizarea unui referendum pentru autonomia regiunilor italiene, pentru a muta competențele de la centru la sediul potrivit, care este, în opinia sa, cel regional. În fine, în privinţa Brexitului, blocajele trenează în negocieri, deşi Financial Times avertizează că atât Marea Britanie, cât şi UE au nevoie de o soluţie pentru a evita un dezastru. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că factura Brexit ar fi în jur de „50 sau 60 de miliarde” de euro şi a criticat drept „fleacuri” suma de 20 de miliarde propusă de Londra, scrie cotidianul belgian Le Vif. În acelaşi timp, la Londra, puterea politică a premierului Theresa May slăbeşte pe zi ce trece, singurul lucru care o mai menţine în funcţie fiind lipsa unei variante pentru înlocuirea sa de către conservatori, remarcă The Guardian, iar New York Times conchide implacabil: „Pentru Theresa May veştile legate de Brexit devin din rele în mai rele”. (Carolina Ciulu)/cciulu

RADOR (18 octombrie)