MAGYAR NEMZET: Prevalându-se de Catalonia românii avertizează Ţinutul Secuiesc

MAGYAR NEMZET (Ungaria), 31 octombrie 2017 – În timp ce în opinia politicienilor maghiari din Transilvania nu există nicio legătură între cele două mişcări, politicienii şi formatorii de opinie români amestecă cu bună ştiinţă năzuinţele spre independenţă ale catalanilor cu năzuinţele spre autonomie ale secuilor. Pe marginea referendumului din Catalonia, apoi a crizei ce i-a urmat,    numeroşi analişti de la Bucureşti avertizează afirmând că autoguvernarea Ţinutului Secuiesc ar fi „anticamera” independenţei.

În editorialul apărut pe coloanele portalului Dcnews.ro din Bucureşti, analistul de politică externă Bogdan Chirieac susţine nici mai mult nici mai puţin – făcând o paralelă între referendumul catalan şi revendicarea autonomiei secuieşti – decât că urmare a influenţei premierului ungar Viktor Orbán „care face politica axei Berlin-Budapesta-Moscova”, în România se va organiza în 2018 un referendum despre autonomia Ţinutului Secuiesc. Însă în opinia autorului se mai poate întâmpla şi ca referendumul să fie organizat în problema independenţei regiunii cu populaţie maghiară majoritară. În timp ce în opinia lui Chirieac Ţinutul Secuiesc nu există „din punct de vedere ştiinţific”, este posibil ca data referendumului vizat de el să fie stabilită pentru 15 martie, sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni. O idee similară a văzut lumina zilei pe site-ul cotidianului central cu cel mai mare tiraj, Adevărul, semnat de către Lulea Marius Dorin. Publicistul inginer constructor apreciază că autonomia – după cum arată în opinia sa tocmai şi cazul Cataloniei – constituie primul pas spre proclamarea independenţei. „Situaţia din Catalonia arată clar de ce în România nu se poate accepta niciun fel de revendicare a autonomiei, pentru că în final aceasta duce la încălcarea Constituţiei” – ajunge la această concluzie autorul, cunoscut ca activist care urgentează de altfel unirea dintre România şi Republica Moldova. Oricum, reprezentanţii guvernului român se limitează – la fel ca şi autorităţile ungare – să califice situaţia din Catalonia considerând cele întâmplate drept o problemă internă.

În timp ce recunosc că doresc pentru Ţinutul Secuiesc în linii mari autonomia de care beneficiază Catalonia în momentul de faţă, politicienii maghiari din România consideră că doar într-o singură privinţă, ţinând seama de documentele incluse în Carta fundamentală a ONU, se poate face o paralelă între cele două regiuni: fiecare popor are dreptul de a trăi liber şi de a decide liber despre soarta sa. – Cel care a mai citit câte ceva ştie că în cazul Ţinutului Secuiesc nu este vorba despre independenţă, ci despre autonomie teritorială care nu are nicio legătură de exemplu cu modificarea graniţelor – a precizat la solicitarea noastră deputatul József Kulcsár-Terza. Vicepreşedintele PCM care a obţinut mandatul de deputat la alegerile de anul trecut candidând pe lista UDMR, a numit drept o afirmaţie lipsită de realitate că autoguvernarea secuiască ar fi „anticamera” independenţei. În opinia sa românii susţin acest neadevăr drept pretext pentru a nu vorbi deloc despre autonomie, deoarece nu vor să acorde acest drept Ţinutului Secuiesc. Politicianul consideră că secuii trebuie să lupte pentru drepturile lor indiferent de evenimentele din Catalonia şi nu trebuie să ţină seama decât că autoguvernarea i se cuvine regiunii cu populaţie majoritar maghiară şi nu trebuie să lase ca unii să-i convingă că „trebuie să rămână liniştiţi” din cauza situaţiei din Catalonia. Deputatul a adăugat că maghiarii nu cer altceva decât respectarea declaraţiei adoptate în 1918 la Adunarea de la Alba Iulia, prin care s-a promis libertate naţională tuturor popoarelor convieţuitoare, ceea ce – în opinia sa – înseamnă în cazul Ţinutului Secuiesc – autonomie teritorială. Politicianul a atras atenţia şi asupra faptului că în cazul în care s-ar adeveri visul revizioniştilor de la Bucureşti şi Chişinău, anume unirea dintre România şi Republica Moldova, atunci datorită autoguvernării găgăuzilor moldoveni s-ar crea pe teritoriul României un precedent pentru autonomia teritorială. La solicitarea noastră Kulcsár-Terza a afirmat că formaţiunea sa va înainta parlamentului încă în acest an programul referitor la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc elaborat împreună cu UDMR, care ia drept exemplu nu Catalonia, ci modelul Tirolului de Sud. În opinia politicianului nu trebuie să se aştepte până în 2018 cu prezentarea statutului, deoarece prevalându-se de centenarul Unirii românii ar considera iniţiativa drept o provocare.

Balázs Izsák, preşedintele CNS, a declarat recent: cea mai eclatantă deosebire dintre catalani şi secui constă în faptul că Ţinutul Secuiesc vrea autonomie, ceea ce este tocmai opusul independenţei. La rândul său şi Hunor Kelemen, preşedintele UDMR a avut aceeaşi opinie, precizând că nu există niciun fel de similitudine între cele două regiuni, maghiarii din Transilvania nu vor să se rupă de România.

(Autor: Szabolcs Rostás)

https://mno.hu/hatarontul/katalonia-urugyen-riogatnak-a-romanok-szekelyfolddel-2424487

Traducerea: Imola Stănescu