Revista presei internaţionale – 7 noiembrie 2017

După ce justiţia din Belgia a decis punerea în libertate sub control judiciar a preşedintelui demis al Cataloniei şi a încă patru miniştri din guvernul regional, destituit de Madrid, presa internaţională reţine faptul că a fost fixată o primă audiere a celor cinci în faţa unui tribunal belgian, pentru a fi luată o decizie cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare care îi vizează. „Prima audiere a lui Puigdemont a fost fixată pe 17 noiembrie, la Bruxelles”, titrează cotidianul Le Soir şi precizează că potrivit jurisprudenţei belgiene, instanţa „trebuie să se întrunească într-un termen de maximum 15 zile după ce acuzaţii au compărut în faţa judecătorului de instrucţie, ceea ce s-a întâmplat duminică”. „Fostul președinte catalan a câștigat prima din mai multe bătălii juridice la Bruxelles” notează Diario de Noticias din Portugalia. Publicaţia sesizează şi o acutizare a schimbului de replici între Belgia şi Spania, amintind că „Vice-prim-ministrul belgian, Jan Jambon, a declarat că Madridul a mers prea departe în răspunsul dat separatiştilor” iar „Partidul Popular spaniol, aflat la putere, a calificat declarațiile guvernantului belgian drept iresponsabile și periculoase pentru menținerea cooperării necesare între statele membre ale UE”. Un nou scandal privind averi ascunse în paradisurile fiscale aduce în faţa reflectoarelor o serie de personalităţi din mai multe ţări, precum Statele Unite, Marea Britanie sau Rusia. Numit „Paradise papers”, după modelul deja împământenit de cazul „Panama Papers”, noul dosar de inginerii fiscale în ţări cu taxe foarte mici sau fără taxe include nume precum regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, secretarul american ai Comerţului, Wilbur Ross dar şi personalităţi sau companii publice ruseşti. „O avere în valoare de câteva milioane de lire sterline aparţinând reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii ar fi fost plasată în paradisuri fiscale”, scrie The Guardian, citând o anchetă efectuată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigații. „Investițiile în cauză, care fac posibilă scăparea de impozitul britanic, nu sunt a priori ilegale şi au fost făcute prin Ducatul de Lancaster, domeniul privat al suveranei și sursa veniturilor sale”, scrie La Libre Belgique. The Washington Post arată că secretarul american al Comerţului deţine acţiuni la societatea de transport Navigator, care are legături strânse cu întreprinderea rusească Sibur, apropiată de ginerele lui Vladimir Putin. În replică, Wilbur Ross a arătat că „nu are nimic de-a face” cu companii ruseşti şi că „Nu s-a petrecut nimic rău”. La Moscova, oameni politici ruşi au minimizat dezvăluirile, dând asigurări că totul este legal şi lipsit de motivaţii politice, scrie Le Figaro. Potrivit şefului comisiei pentru afaceri externe din Consiliul Federaţiei, citat de agenţia RIA Novosti, „aceste dezvăluiri caută să producă emoţie prin formulări confuze”. Tot în presa din Rusia citim că preşedintele Vladimir Putin a transmis omologului său american un mesaj de condoleanţe în urma atacului din Texas, soldat cu 26 de morţi. „Rusia împărtăşeşte durerea celor care şi-au pierdut persoanele apropiate şi dragi şi le doreşte însănătoşire grabnică celor răniţi”, se arată în mesajul preşedintelui rus, citat de TASS. Iar preşedintele american a afirmat că „Atacul armat din Texas nu este o problemă legată de armele de foc, ci de sănătate mintală a ucigașului”. Potrivit The New York Times, Donald Trump a dat de înţeles că atacul nu pune deocamdată problema reglementării regimului armelor de foc. „Din fericire, altcineva a avut o armă care a tras în direcţia opusă”, a afirmat preşedintele american, citat de The Guardian, în timpul vizitei la Tokyo. Cooperarea cu Japonia şi strategia împotriva ambiţiilor nucleare ale Coreei de Nord au fost însă subiectele centrale ale discuţiei pe care preşedintele american a avut-o cu premierul nipon. Citim în Japan Times că, „salutând legăturile cu Tokyo mai strânse decât oricând, preşedintele Trump a subliniat solidaritatea Americii cu Japonia împotriva ameninţării nord-coreene însă nu a făcut un secret din nemulţumirea sa legată de ceea ce consideră a fi o relaţie comercială incorectă cu aliatul său asiatic”. În Orientul Mijlociu, noi tensiuni se înregistrează între Iran şi Arabia Saudită, cauzate de incidentul în care o rachetă lansată de miliţiile şiite houthi din Yemen a căzut în apropierea aeroportului Regele Halid din Riad. Potrivit portalului de ştiri Habertürk din Turcia, Arabia Saudită a acuzat Iranul că s-ar fi aflat în spatele incidentului cu rachetă şi a avertizat că acţiunile Iranului periclitează securitatea în regiune şi în lume. În replică, ministerul iranian de Externe, citat de Tehran Times, susţine că declaraţiile Riadului „sunt provocatoare, răuvoitoare şi iresponsabile”. Presa internaţională alocă spaţii ample şi protestelor de duminică din România. The Washington Post scrie că „Peste 10.000 de români s-au strâns duminică în capitală, iar alte mii în alte orașe pentru a protesta contra planurilor legislative ale guvernului despre care opozanții spun că vor slăbi eforturile de stârpire a corupției”. Liberation arată că „Mii de români au ieșit duminică în stradă la București și în alte aproximativ 10 mari orașe pentru a apăra independența justiției, amenințată, în viziunea lor, de o reformă dorită de majoritatea de centru-stânga”. Iar Euronews aminteşte că „la începutul acestui an, ţara s-a confruntat ce cele mai mari proteste ulterioare revoluţiei din 1989, izbucnite în momentul în care guvernul a încercat să introducă o lege prin care să scoată de sub incidenţa penală o serie de delicte, ceea ce ar fi scăpat de condamnări diverse persoane, inclusiv politicieni”.

(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)