Presa internaţională urmăreşte în continuare cu mult interes vizita pe care o face preşedintele Statelor Unite în China.
Aflat la Beijing, „Donald Trump a combinat atitudinea prietenească faţă de gazda sa, Xi Jinping, cu vorbele dure pe tema Coreii de Nord şi a comerţului, spunând că îi consideră vinovaţi pe predecesorii săi, nu pe liderii chinezi, pentru relaţiile economice ‘foarte inechitabile şi unilaterale'” dintre cele două mari puteri, relatează Wall Street Journal. În analiza Le Point, acordurile comerciale în valoare de peste 250 de miliarde de dolari semnate de liderul de la Casa Albă în China ar putea fi însă „greu de concretizat”. Şi oricum, apreciază publicaţia franceză, „această salvă de acorduri nu va reechilibra deficitul comercial american cu gigantul asiatic şi nu schimbă nimic în protecţionismul chinez pe care îl denunţă Washington-ul”. „Trump cedează Chinei conducerea la nivel mondial”, opinează The New York Times, într-un articol semnat de un fost secretar de stat în Administraţia Obama. Căci în timp ce „Trump evită multilateralitatea şi iniţiativa globală, Xi le îmbrăţişează tot mai mult”, între altele preluând „conducerea în privinţa programului pe tema schimbării climei, aderând la sistemul de soluţionare a disputelor instituit de Ogranizaţia Mondială a Comerţului şi mărind cota de vot a Chinei la Banca Mondială şi FMI”, detaliază gazeta americană. Cu concluzia că „toate acestea vor face ca, în opinia preşedintelui Xi, China să devină o ‘nouă opţiune pentru alte ţări’ şi principalul arbitru într-un domeniu asociat multă vreme Statelor Unite”, anume ordinea internaţională. Dar, atenţionează New York Times, „abdicând de la rolul de conducător pe care l-a jucat după cel de-Al Doilea Război Mondial, Satele Unite lasă loc liber altora, care vor organiza lumea pe baza principiilor lor, şi nu pe baza celor ale Americii” şi „ordinea liberală care a definit cea de-a doua jumătate a secolului XX ar putea lăsa locul unei ordini neliberale”. O ordine în care Taiwanul, curtat de Trump în urmă cu un an, „se teme că ar putea deveni o piesă de negociere” în condiţiile în care acum preşedintele american are nevoie de ajutorul Chinei referitor la Coreea de Nord, evidenţiază Washington Post. Acelaşi ziar din capitala Americii informează că „armata Siriei a declarat ‘căderea’ califatului autoproclamat al Statului Islamic”. „După mai multe săptămâni de ofensivă sprijinită de aviaţia rusă, trupele regimului de la Damasc şi aliaţii lor – miliţii irakiene, iraniene şi ale Hezbollah-lui libanez, au reuşit să pătrundă în oraşul Bukamal, aproape de frontiera cu Iranul”, astfel că acum „Daesh nu mai controlează nici un oraş în Siria”, precizează Le Soir. Le Figaro scrie că „la cinci zile de la demisia surprinzătoare a premierului libanez”, „Arabia Saudită îşi cheamă resortisanţii să plece din Liban” în vreme ce preşedintele francez Emmanual Macron face o vizită neprogramată la Riad. În Orientul Mijlociu, unde Iranul şi Arabia Saudită concurează pentru putere, tensiunile sunt în creştere, constată Financial Times. Acelaşi ziar britanic notează că „UE acordă Marii Britanii trei săptămâni pentru a prezenta o ofertă de factură a Brexit”. The Telegraph precizează că Bruxelles-ul ameninţă Marea Britanie că dacă nu reglementează factura Brexit, va constrânge firmele britanice să se mute”. Şi de altfel, după cum notează The Times, „liderii UE au început să facă pregătiri pentru căderea guvernului Theresei May, planul prevăzând amânarea Brexit”. România şi Bulgaria sunt beneficiarele unui nou acord, convenit de UE pe tema comercializării certificatelor de emisii de gaze de seră, relatează EUObserver. „Doar ţările al căror PIB este sub un anume procentaj din media UE vor fi eligibile pentru finanţarea proiectelor de modernizare a centralelor care folosesc drept combustibil cărbunele”, explică observatorul european, cu menţiunea că „grupurile ecologiste au criticat înţelegerea” care „lasă deschisă poarta pentru potenţiala folosire a miliarde din banii europeni pentru centrale electrice vechi pe cărbune, ceea ce încalcă spiritul Acordului de la Paris şi totodată primejduieşte vieţi prin alimentarea crizei poluării atmosferice”. În schimb, „Sfântul Scaun nu poate contribui la o activitate care degradează clar sănătatea oamenilor” şi din acest motiv Papa Francisc a anunţat că interzice vânzarea ţigărilor la Vatican, după cum informează Corriere della Sera. Citat şi de Osservatore Romano, suveranul pontif a vorbit la mesa de joi despre datoria fiecărui creştin de a ‘edifica Biserica, de a păzi Biserica şi de a purifica Biserica”.
Adriana Buzoianu, RADOR
