Revista presei internaţionale – 8 decembrie

Presa internaţională consacră numeroase articole urmărilor recunoaşterii statutului Ierusalimului de capitală a Israelului de către preşedintele Statelor Unite. Ziarele străine se arată de asemenea interesate de vizita preşedintelui turc Edrogan în Grecia, ocazie cu care liderul de la Ankara a pus în discuţie delimitarea frontierei dintre cele două state. În plus, marile cotidiane scriu şi despre alte teme preocupante pentru Uniunea Europeană.
„Pe tot cuprinsul Orientului Mijlociu, ţările aliate şi duşmanii SUA denunţă iniţiativa lui Trump privind Ierusalimul”, titrează Washington Post. „Decizia privind Ierusalimul se bazează pe politică, nu pe diplomaţie”, opinează New York Times, cu explicaţia că „decât să-şi dezamăgească susţinătorii pro-Israel, preşedintele Trump a preferat să ia o decizie care i-a alarmat pe aliaţii săi şi a periclitat propria sa iniţiativă de pace”. Din Israel, Jerusalem Post relatează că premierul Netanyahu elogiază decizia liderului de la Casa Albă, pentru care dl Trump şi-ar fi „câştigat ‘un rol etern’ în istoria Ierusalimului şi în analele poporului evreu”. Anunţul premierului israelian, precizează cotidianul din Ierusalim, „survine în timp ce Consiliul de Securitate al ONU face pregătiri pentru o sesiune în cadrul căreia va pune în discuţie decizia preşedintelui american Donald Trump”. Însă, Netanyahu a adăugat că „nu se îndoieşte că imediat ce ambasada SUA va fi mutată la Ierusalim şi chiar înainte, şi alte ţări vor urma exemplul” Americii, scrie Jerusalem Post. De altfel, după cum aminteşte agenţia rusă Itar Tass, citându-l pe ambasadorul Federaţiei Ruse în Israel, „Moscova a recunoscut Ierusalimul de Vest drept capitala Israelului” încă din aprilie, însă mutarea ambasadei ruse din Tel Aviv în Ierusalimul de Vest se va face „numai după soluţionarea tuturor problemelor privind statutul teritoriilor palestiniene”. În privinţa reacţiei Uniunii Europene, aceasta cu greu poate pretinde o poziţie unitară, întrucât după cum deplânge EUObserver, „două state au rupt rândurile în privinţa recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului de către Statele Unite”, anume Republica Cehă şi Ungaria. Ca urmare, UE nu a mai emis o declaraţie prin care îşi exprima „preocuparea serioasă” în numele tuturor celor 28 de membri ai săi, ci o declaraţie mai drastică a înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini, în timp ce Republica Cehă a emis o declaraţie proprie, prin care recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului. Iar Ungaria, „după exemplul SUA, îşi va muta ambasada la Ierusalim”, relatează Magyar Nemzet, care foloseşte drept sursă publicaţia Times of Israel. Sursa mai menţinează că „guvernul Orban a ajutat deja guvernul condus de Benjamin Netanyahu, care este foarte apropiat de cabinetul lui Orban, atât din punct de vedere ideologic, cât şi al metodelor folosite”, citim în cotidianul maghiar. Acelaşi ziar din Ungaria punctează că „Diplomaţii israelieni şi-au exprimat îngrijorarea că multe ţări vor recunoaşte – după modelul Cehiei – doar partea de vest a Ierusalimului drept Capitala Israelului, ceea ce înseamnă o diferenţă importantă faţă de Constituţia Israelului, potrivit căreiea Ierusalimul „este capitala unitară şi indivizibilă” a ţării. Să vedem însă şi care este situaţia pe teren. „Hamas face apel la lansarea unei ‘noi intifada’ după anunţul lui Trump vizând Ierusalimul”, titrează Le Monde, cu explicaţia că revolta populară palestiniană ar urma să înceapă astăzi în Gaza, iar în Cisiordania, teritoriu aflat sub ocupaţie israeliană, palestinienii au chemat la o grevă generală şi proteste. Nu departe de regiunea incendiară a Orientului Mijlociu, o vizită care ar fi trebuit să fie de bun augur a luat o întorsătură cel puţin neaşteptată. Aflat în prima vizită făcută de un şef de stat turc la Atena, în ultimii 65 de ani, preşedintele Erdogan nu a ezitat să declare că „tratatul de la Lausanne, care stabileşte graniţele moderne dintre Grecia şi Turcia, nu este pus în practică în mod real”, după cum informează ziarul turc Hurriyet. Din Grecia, în încercarea de a afla ce s-a întâmplat în „culisele întâlnirii dintre preşedintele grec şi cel turc”, ziarul To Vima scrie că „Preşedintele turc şi-a expus toate revendicările Turciei în faţa unui preşedinte grec încurcat”. „Preşedintele Turciei îi spune Greciei că vrea să rupă tratatul care stabileşte frontierele”, rezumă The Guardian. Totuşi, „Erdogan declară că Turcia nu are pretenţii teritoriale faţă de vecini, inclusiv Grecia”, ne linişteşte agenţia de presă rusă Novosti, amintind că „Erdogan îşi anunţase încă din 2016 dorinţa de a revizui tratatul care stabilea noile frontiere ale Turciei, la dezintegrarea Imperiului Otoman”. Iar cotidianul elen To Proto Thema punctează că „Singurul lucru în privinţa căruia (preşedintele turc şi premierul grec) au căzut de acord s-a referit la problemele ridicate de recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului de către Trump”. Din capitala Belgiei şi a Europei, Le Soir scrie despre manifestaţia amplă desfăşurată la Bruxelles în sprijinul independenţei Cataloniei. „45.000 de persoane au participat la marele marş al independenţei desfăşurat în inima Europei”, constată cotidianul catalan La Vanguardia. Şi totuşi, în pofida tuturor problemelor care asaltează în ultima vreme construcţia europeană, liderul german social-democrat Martin Schulz face apel la crearea „Statelor Unite ale Europei” până în 2025, spunând că „statele membre trebuie să se angajeze la constituirea unei uniuni federale sau să iasă din bloc”, notează Financial Times.

Adriana Buzoianu, RADOR