Aşa cum v-am informat Comisia Europeană i-a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie, în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez. Consecinţa practică a aplicării acestui articol faţă de Polonia ar fi ca ţara de facto să fie exclusă din UE.
Guvernul polonez a calificat decizia Comisiei Europene ca fiind una politică şi nu renunţă la modificările legislative adoptate de Seim (camera inferioară a parlamentului polonez) privind justiţia. Are această prerogativă, întrucât excluderea Poloniei din UE este doar o posibilitate teoretică. Potrivit Tratatului Uniunii Europene, pentru ca articolul 7 să fie aplicat faţă de un stat membru, este necesar consensul tuturor celorlalte state membre. Or Ungaria a semnalat deja că nu va vota decizia şi conform informaţiilor portalului hvg.hu premierul maghiar, Orbán Viktor face lobby ca şi alte state să se opună sancţionării Poloniei. Se pare că are succes în demersul său, pentru că noul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz a declarat că este gata să medieze între Varşovia şi Bruxelles, ceea ce în limbaj diplomatic înseamnă că nu doreşte sancţionarea Poloniei.
Probabil că şi cei din Comisia Europeană, în frunte cu Jean-Claude Juncker, au ştiut ca iniţiativa nu se va termina cu retragerea dreptului de vot al Poloniei, dar au dorit să dea un semnal politic puternic nu numai Poloniei, ci tuturor ţărilor membre, că UE nu va mai tolera nesocotirea principiilor de bază ale comunităţii. În acest context trebuie să ne amintim de discursul preşedintelui CE despre situaţia UE în 2017 din 13 septembrie la Bruxelles, ocazie cu care a declarat că deciziile Curţii Europene de Justiţie trebuie respectate de fiecare ţară. „Cine subminează pe aceste decizii sau independenţa tribunalelor naţionale, înseamnă că le confiscă cetaţenilor șansa la respectarea unui principiu fundamental. Statul de drept nu e opţional în UE” – a spus Jean-Claude Juncker, făcând o trimitere evidentă la Polonia, chiar dacă nu a pronunţat numele ţării. Semnalul dat de CE poate fi decodificat astfel: UE nu va mai tolera nesocotirea principiilor care stau la baza Uniunii Europene şi va utiliza toate mijloacele împotriva acelor state membre care nesocotesc acest lucru. Şi cel puţin un alt mijloc este acum la îndemâna CE. Aşa cum am scris se conturează un plan european, potrivit căruia acele state care nu respectă valorile comune ale Uniunii Europene să fie sancţionate cu reducerea drastică a finanţărilor comunitare. Potrivit surselor cotidianului ungar Népszava, după anul 2020, la propunerea a şapte state membre UE, finanţările vor fi condiţionate de respectarea principiilor statului de drept, iar alinierea statelor la acest principiu va fi verificat de Comisia de la Veneţia. Se pare că aceasta este adevărata ameninţare a Comisiei Europene pe care încă nu ştim dacă au înţeles-o cei de la Varşovia. Polonia a beneficiat până în prezent de un sprijin record din partea bugetului EU: 82 miliarde de euro. Din aceşti bani partidul conservator al preşedintelui Lech Kaczyński (Partidul Legii şi a Dreptăţii – PIS) a reuşit să renoveze infrastructura rutieră şi a demarat un program popular de sprijinire a familiilor. Întreruperea finanţării externe ar crea probleme grave în ţară cu atât mai mult cu cât Polonia – având în vedere precedentele istorice – nu ar putea să-și îndrepte privirea spre est (aşa cum face Ungaria, care are relaţii din ce în ce mai bune cu Rusia).
Autor: Székely Ervin,
RADOR – 22 decembrie
