Din perspectiva comunităţii maghiare din Transilvania, anul 2017 a evidenţiat riscurile trocurilor politice dintre Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi partidele din coaliţia de guvernare, precum şi vulnerabilitatea relaţiilor româno-maghiare. UDMR a semnat în decembrie 2016 un protocol de colaborare parlamentară cu partidele din coaliţia social-liberală, sperând că cei de la putere vor sprijini lărgirea drepturilor minorităţilor naţionale. Uniunea a înregistrat însă progrese infime în extinderea acestor drepturi, în schimb a suferit pierderi considerabile de prestigiu din cauza susţinerii deciziilor extrem de controversate ale coaliţiei de guvernământ.
Cooperarea a debutat promiţător, în mai UDMR a obţinut adoptarea unor amendamente legislative care obligă instituţiile din domeniul sănătăţii şi serviciile sociale, ce funcţionează în zonele locuite de minorităţi, să angajeze personal care cunoaşte limba maternă a minorităţilor respective. O oportunitate mai serioasă de negociere s-a ivit în iunie când România a fost afectată de o criză guvernamentală. Aceasta a fost provocată de tentativa Partidului Social Democrat (PSD) de a se debarasa, printr-o moţiune de cenzură, de premierul Sorin Grindeanu, provenit tocmai din rândurile partidului. Coaliţia social-liberală nu a putut aprecia cu exactitate câţi dintre propriii parlamentari îl vor susţine pe Grindeanu şi a dorit să se asigure de reuşita acţiunii prin obţinerea voturilor politicienilor UDMR. Uniunea a cerut în schimb adoptarea în Parlament a unor reglementări referitoare la drepturile minorităţilor. La cererea UDMR, Parlamentul a inclus pe ordinea de zi Legea minorităţilor, un proiect de lege înaintat cu 12 ani în urmă, care pune bazele autonomiei culturale. Comisiile parlamentare au început să dezbată şi modificarea Legii administraţiei publice locale, în vederea reducerii pragului referitor la dreptul de folosire a limbii materne, precum şi proiectul de lege care declara ziua de 15 martie – sărbătoare naţională maghiară – zi liberă pentru membrii comunităţii maghiare. Dar această ofertă a generat porniri antimaghiare în societatea românească. Nu numai opoziţia, dar şi o parte dintre parlamentarii puterii au considerat că partidele din coaliţie sacrifică interesele naţionale româneşti în schimbul rezolvării unor chestiuni interne de partid. Astfel, înţelegerea a căzut, coaliţia guvernamentală a reuşit să demită premierul, folosindu-şi propriile forţe, iar UDMR nu a participat la votarea moţiunii de cenzură, astfel drepturile minorităţilor naţionale nu au fost lărgite. La sfârşitul anului, UDMR şi-a asumat riscul de a ajuta coaliţia la adoptarea pachetului de legi referitor la reorganizarea sistemului de justiţie. Organizaţia minorităţii maghiare a aşteptat în schimb sprijinul majorităţii parlamentare în privinţa reînfiinţării Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, care a fost desfiinţat odată cu începerea anului şcolar. Rezultatele pozitive au fost parţiale şi de data aceasta.
Deşi Parlamentul a adoptat modificarea legislativă necesară reînfiinţării şcolii, preşedintele Klaus Iohannis a cerut verificarea constituţionalităţii modificărilor aduse la Legea Educaţiei, ceea ce pune sub semnul întrebării reînfiinţarea Liceului din Târgu Mureş începând cu anul şcolar 2018-2019. Sprijinirea coaliţiei a fost riscantă, deoarece pachetul legislativ a divizat deopotrivă societatea românească şi comunitatea maghiară din Transilvania. În timp ce UDMR se referea la necesitatea dezmembrării statului dirijat de procurori, o parte importantă a societăţii româneşti vede în acest pachet legislativ o tentativă a politicienilor corupţi de a împiedica organele de urmărire penală în desfăşurarea activităţii lor. În plus, cele mai importante state membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite, ba chiar şi Partidul Popular European au considerat amendamentele legislative o tentativă de limitare a independenţei justiţiei. Astfel, UDMR s-a lovit tocmai de opoziţia acelor forţe din partea cărora speră să obţină susţinere pentru extinderea drepturilor minorităţilor. Cauza înfiinţării Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a marcat întregul an. Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş a anunţat cu patru zile înaintea începerii anului şcolar că Liceul Catolic nu va mai funcţiona ca instituţie de sine stătătoare. În replică, Guvernul Ungariei a anunţat că îşi va exercita dreptul de veto în privinţa aderării României la OCDE.
Ulterior, Ungaria şi-a reevaluat poziţia după ce Liviu Dragnea, preşedintele PSD, l-a asigurat pe premierul ungar, Viktor Orbán, că şcoala va fi reînfiinţată. Vulnerabilitatea relaţiilor româno-maghiare a fost evidenţiată şi de declaraţia lui Hunor Kelemen, preşedintelui UDMR, care a afirmat că maghiarii din Transilvania nu au ce sărbători în ziua de 1 decembrie, când se aniversează Marea Adunare a românilor de la Alba Iulia din 1918, unde a fost declarată în mod unilateral unirea Ardealului cu România. Această afirmaţie a creat o unitate aproape fără precedent în rândul maghiarilor, dar puţini români au fost de acord cu ea. O organizaţie civică din Bucureşti a solicitat zadarnic retragerea cetăţeniei române a lui Hunor Kelemen, după care a iniţiat retragerea Ordinului naţional “Steaua României”, cu care politicanul maghiar a fost decorat în anul 2000. Spune multe despre relaţia dintre UDMR şi coaliţia de guvernământ faptul că această iniţiativă din urmă a fost sprijinită şi de Consiliul de onoare al Ordinului naţional “Steaua României”, acest for fiind format în majoritate de foşti sau actuali politicieni ai partidelor din coaliţie./lendrefy/schelaru
MTI (30 decembrie)
